De spus o dată pe zi
Cel ce doreşte să spună această rugăciune trebuie să stea în picioare, să se întoarcă spre Dumnezeu şi apoi, stând neclintit, să se uite la dreapta şi la stânga, ca şi cum ar aştepta mila Stăpânului său Cel
Preamilostiv şi Îndurător. Apoi să spună:
O, Tu, care eşti Domnul tuturor numelor şi Făcătorul cerurilor! Te implor prin cei care sunt Aurorele Esenţei Tale invizibile, Cea Atotglorioasă şi Sublimă, să faci din rugăciunea mea un foc care să mistuie vălurile care m-au despărţit de frumuseţea Ta şi o lumină care să mă conducă spre oceanul Prezenţei Tale.
Să ridice mâinile în semn de implorare către Dumnezeu - binecuvântat şi slăvit fie El - şi să spună:
O, Tu, Dorinţa lumii şi Mult Iubitul naţiunilor! Mă vezi îndreptat spre Tine, eliberat de orice ataşament afară de de Tine şi ţinându-mă de funia Ta a cărei mişcare a zguduit întreaga creaţie. Eu sunt slujitorul Tău, o, Doamne, Dumnezeul meu şi fiul slujitorului Tău. Iată-mă gata să-Ţi împlinesc voinţa şi dorinţa şi nedorind nimic altceva decât bunul Tău plac. Te implor, întru oceanul milostivirii Tale şi Luceafărul harului Tău, să-l întrebuinţezi pe slujitorul Tău aşa cum vei vrea şi cum Îţi va plăcea. Pe puterea Ta, care este deasupra oricărei laude şi a oricărui cuvânt! Tot ceea ce revelezi Tu este aspiraţia inimii mele şi dorinţa sufletului meu.
O, Doamne, Dumnezeul meu! Nu ţine seama nici de speranţele şi nici de faptele mele, ci mai curând de voinţa Ta care a cuprins cerurile şi pământul. Pe Numele Tău Cel Mai Mare, o, Tu Stăpânul tuturor naţiunilor! N-am dorit decât ceea ce Tu ai dorit şi nu iubesc decât ceea ce Tu iubeşti.
Îngenunchind şi plecându-şi fruntea la pământ, să spună:
Tu eşti mai presus de orice descriere, în afară de descrierea Ta şi de orice putere de înţelegere, în afară de înţelegerea Ta.
Să se ridice apoi în picioare şi să spună:
Fă din rugăciunea mea o, Doamne, Dumnezeul meu, un izvor de apă vie prin care să trăiesc cât va dăinui stăpânirea Ta şi să Te pomenesc în fiecare din lumile Tale.
Să-şi ridice din nou mâinile rugătoare şi să spună:
O, Tu, de a cărui despărţire s-au mistuit inimile şi sufletele şi al cărui foc al iubirii a cuprins întreaga lume, Te implor, prin numele Tău prin care ai cucerit întreaga creaţie, să nu-mi refuzi ceea ce este al Tău, o, Tu, care cârmuieşti toţi oamenii! Tu vezi, Doamne, Dumnezeule, pe acest străin grăbindu-se spre locuinţa lui atotslăvită, de sub bolta majestăţii Tale, în sanctuarul milostivirii Tale; acest păcătos în căutarea oceanul iertării Tale; această fiinţă umilă îndreptându-se spre lăcaşul gloriei Tale, această sărmană făptură umblând după soarele răsărind al bogăţiei Tale. Ale Tale sunt puterea şi porunca. Mărturisesc, că Tu exişti ca să te preamărim în toate faptele Tale, să ascultăm de poruncile Tale şi că nici o constrângere nu trebuie să te influenţeze în poruncile Tale.
Să-şi ridice mâinile şi să repete de trei ori Cel Mai Mare Nume2. Să se plece apoi în faţa lui Dumnezeu - binecuvântat şi lăudat fie El - să-şi pună mâinile pe genunchi şi să spună:
Tu vezi, o Doamne, Dumnezeul meu, cum întreaga mea fiinţă a fost cuprinsă de dorinţa vie de a Te proslăvi şi de văpaia de a-Ţi pomeni numele şi de a Te lăuda. Tu vezi cum duhul meu a afirmat ceea ce Graiul poruncii Tale a adeverit în Împărăţia cuvântului Tău şi în cerul cunoaşterii Tale. în năzuinţa lui de a Te preaslăvi şi în dorinţa lui arzătoare de a Te pomeni şi a Te lăuda, spiritul meu a fost răscolit prin mădularele şi membrele mele; cum a adus mărturie pentru ceea ce Graiul poruncii Tale a mărturisit în împărăţia rostirii Tale şi în cerul cunoaşterii Tale. În această stare de spirit îndrăznesc să cer, o, Doamne, Dumnezeule, tot ce este al Tău, ca să demonstrez sărăcia mea şi să preaslăvesc bunătatea şi bogăţia Ta, să mărturisesc neputinţa mea şi să dovedesc puterea şi tăria Ta.
Să stea iarăşi drept, să ridice de două ori mâinile în semn de implorare şi să spună:
Nu există alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Atotputernic, Cel Atotmărinimos. Nu există alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Care a rânduit toate, de la început până la sfârşit. O, Doamne, Dumnezeul meu! Îndurarea Ta m-a îmbărbătat, mila Ta m-a întărit; chemarea Ta m-a deşteptat, harul Tău m-a înălţat şi m-a călăuzit până la Tine. Ce aş fi fost altfel şi cum aş fi îndrăznit să stau la poarta cetăţii apropierii de Tine, sau să-mi întorc privirea către luminile ce strălucesc din raiul voinţei Tale? Tu vezi, Doamne, Dumnezeule, această sărmană făptură bătând la uşa harului Tău, acest suflet vremelnic în căutarea râului de viaţă veşnică curgând din mâinile dărniciei Tale. În veci vei porunci, o Tu, Stăpânul tuturor numelor, iar eu Te voi asculta şi mă voi supune de bunăvoie voinţei Tale, o, Tu, Făcătorul cerurilor!
Să ridice de trei ori mâinile şi să spună:
Dumnezeu este Cel Mai Mare dintre Cei Mari
Preamărit este Dumnezeu printre cei de seamă.
Să îngenunchieze apoi, şi plecându-se cu fruntea la pământ, să spună:
Preaînălţat eşti Tu, pentru ca laudele celor ce sunt aproape de Tine să se poată ridica până la cerul prezenţei de Tine, sau pentru ca păsările inimilor celor ce-ţi sunt devotaţi să atingă pragul uşii Tale. Mărturisesc că ai fost sanctificat dincolo de orice atribut şi că sfinţenia Ta depăşeşte orice cuvânt. Nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Cel Preaslăvit, Cel Atotglorios.
Să se aşeze apoi şi să spună:
Aşa cum a mărturisit tot ce e creat: Adunarea din înalturi, locuitorii Raiului suprem şi dincolo de ei de Zarea preaslăvită, Graiul Măririi însăşi, mărturisesc că Tu eşti Dumnezeu, că nu există alt Dumnezeu afară de Tine şi că Cel Ce a fost făcut cunoscut este Taina ascunsă, Simbolul de preţ prin care literele F, I, E („fie”) au fost unite şi legate între ele. Atest că El este Acela al Cărui nume a fost înscris de către Pana Celui Prea Înalt şi Care a fost pomenit în Cărţile lui Dumnezeu, Stăpânul Tronului ceresc şi al pământului.
Să se ridice drept în picioare şi să spună:
O, Doamne, Dumnezeul tuturor fiinţelor şi Stăpânul tuturor celor văzute şi nevăzute! Îmi vezi desigur lacrimile, îmi auzi plânsetele, gemetele şi tânguirile inimii. Pe puterea Ta! Greşelile m-au împiedicat să mă apropii de Tine şi păcatele m-au îndepărtat de curtea sfinţeniei Tale. Dragostea Ta, o, Doamne, Dumnezeule, m-a îmbogăţit; despărţirea de Tine m-a distrus şi depărtarea de Tine m-a mistuit. Te implor, prin urmele paşilor Tăi în acest pustiu şi prin aceste cuvinte: „Iată-mă, iată-mă”, rostite de aleşii Tăi în această imensitate, şi prin suflul Revelaţiei Tale şi uşoara adiere a Zorilor Manifestării Tale, să rânduieşti astfel încât să pot contempla frumuseţea Ta şi să urmez tot ce este cuprins în Cartea Ta.
Să repete de trei ori Cel Mai Mare Nume, să se aplece, să pună mâinile pe genunchi şi să spună:
Lăudat fii Tu, Doamne, Dumnezeul meu, că m-ai ajutat să-mi amintesc de Tine şi să Te preaslăvesc, că mi-ai făcut cunoscut pe Cel Care este Aurora semnelor Tale, să mă plec înaintea Domniei Tale, să devin umil în faţa Divinităţii Tale şi să recunosc ceea ce a fost rostit de către Graiul măririi Tale.
Să se ridice şi să spună:
O, Doamne, Dumnezeul meu! Spatele mi s-a încovoiat sub povara păcatelor mele şi nesocotinţa mea m-a nimicit. Când mă gândesc la faptele mele rele şi la bunăvoinţa Ta, inima mi se topeşte şi sângele-mi îngheaţă în vine. Pe Frumuseţea Ta, o, Tu, Dorinţa omenirii! Obrajii mi se împurpură când îmi ridic faţa către Tine şi mi-e ruşine să întind cu ardoare mâinile rugătoare spre cerul mărinimiei Tale. Tu vezi, o, Dumnezeul meu, cum lacrimile mele mă împiedică să Te pomenesc şi să proslăvesc virtuţile Tale, o, Tu, Stăpânul Tronului cerului şi al pământului. Te implor, pe semnele Împărăţiei Tale şi tainele Imperiului Tău, să acţionezi faţă de cei iubiţi de Tine aşa cum se cuvine mărinimiei Tale, o, Tu, Stăpânul tuturor fiinţelor şi potrivit bunăvoinţei Tale, o, Tu, Regele văzutelor şi nevăzutelor!
Să repete de trei ori Cel Mai Mare Nume, să îngenuncheze şi cu fruntea la pământ să spună:
Lăudat fii Tu, o, Dumnezeul nostru, că ai coborât către noi ceea ce ne va apropia de Tine, şi ne-ai dat toate bunurile promise de Tine în Cărţile şi Scripturile Tale. Te rugăm fierbinte ocroteşte-ne, o, Doamne, de oştirile iluziilor vane şi a închipuirilor deşarte. Tu eşti, cu adevărat, Cel Puternic, Cel Atotştiutor.
Să-şi ridice capul, să se aşeze şi să spună:
Mărturisesc, o, Doamne, Dumnezeul meu, ceea ce au afirmat aleşii Tăi şi recunosc ceea ce au acceptat locuitorii Celui Mai Înalt Paradis, cât şi cei ce se rotesc în jurul Tronului Tăriei Tale. Împărăţiile cerului şi ale pământului sunt ale Tale, o, Stăpânul lumilor!
De spus în fiecare zi, dimineaţa, la amiază şi seara.
Cel ce doreşte să se roage, să-şi spele mâinile,şi spălându-se să spună:
Dă tărie mâinii mele o, Doamne, Dumnezeul meu, să se poată ţine de Cartea Ta cu asemenea statornicie încât oştirile lumii să nu aibă nici o putere asupra ei.
Fereşte-o, aşadar, de a se ocupa cu tot ceea ce nu-i aparţine. Tu eşti, cu adevărat, Cel Atotputernic, Cel Preaputernic.
Spălându-şi faţa, să spună:
Mi-am îndreptat faţa către Tine, o, Stăpânul meu! Lumineaz-o aşadar cu lumina chipului Tău.
Fereşte-o de a se îndrepta spre altcineva decât spre Tine.
Apoi, în picioare, cu faţa spre Qiblih, să spună:
Dumnezeu mărturiseşte că nu există nici un alt Dumnezeu în afară de El. Ale Sale sunt împărăţiile Revelaţiei şi creaţiei. El cu adevărat, l-a făcut cunoscut pe Cel care este Aurora Revelaţiei, Cel care pe Muntele Sinai a vorbit cu El, Cel prin care Orizontul Sublim a fost făcut să strălucească şi Lotusul, dincolo de care nu există cale de trecere, a vorbit şi prin Care către toţi cei din cer şi de pe pământ, a fost lansată această chemare: „Iată, Cel Atotstăpânitor a sosit. Pământul şi cerul, slava şi stăpânirea sunt ale lui Dumnezeu, Stăpânul tuturor oamenilor, Posesorul Tronului din înalturi şi a pământului de dedesupt”.
Apoi, aplecându-se cu mâinile odihnându-i-se pe genunchi, să spună:
Preaînălţat eşti Tu mai presus de lauda mea şi de lauda oricărui altuia, mai presus de descrierea mea şi de descrierea tuturor celor ce sunt în cer şi a tuturor celor de pe pământ!
Apoi, în picioare, cu mâinile întinse, cu palmele îndreptate spre faţa sa, să spună:
Nu dezamăgi, o, Doamne, Dumnezeul meu, pe cel care, cu mâini rugătoare s-a agăţat de poala veşmântului milostivirii Tale şi a harului Tău, o Tu, Cel care eşti Cel mai Milostiv dintre cei milostivi!
În sfârşit, să se aşeze şi să spună:
Stau mărturie unităţii Tale şi unicităţii Tale, că Tu eşti Dumnezeu şi că nu există alt Dumnezeu în afară de Tine. Cu adevărat, Tu ai făcut cunoscută Cauza Ta, ai împlinit Legământul Tău şi ai deschis larg porţile harului Tău pentru toţi cei ce sălăşluiesc în ceruri şi pe pământ. Binecuvântarea şi pacea, onoarea şi slava fie cu cei iubiţi de Tine, pe care schimbările şi întâmplările lumii nu i-au împiedicat să se îndrepte spre Tine şi care au părăsit tot ce aveau, cu speranţa de a obţine ceea ce vine de la Tine. Tu eşti, cu adevărat, Pururea Iertător, Cel Nemărginit de Darnic.
(În locul acestui lung verset, cel ce doreşte poate spune doar aceste cuvinte:„Dumnezeu adevereşte că nu există alt Dumnezeu decât El, Ajutorul în Primejdie, Cel de Sine Stătător” şi-i va fi de-ajuns. Sau, după ce s-a aşezat, este suficient să spună aceste cuvinte: „Stau mărturie unităţii Tale şi unicităţii Tale, că Tu eşti Dumnezeu şi că nu există alt Dumnezeu în afară de Tine.”)
A fi recitată o dată în intervalul de douăzeci şi patru de ore, la amiază
Stau mărturie, o, Dumnezeul meu, că m‐ai creat ca să Te cunosc şi să te slăvesc. Adeveresc, în clipa aceasta, neputinţa mea şi puterea Ta, sărăcia mea şi bogăţia Ta. Nu există niciun alt Dumnezeu înafară de Tine, Ajutorul în Primejdie, Cel De Sine Stătător.
(dintr-o scrisoare adresată din partea lui Shoghi Effendi)
Aceste rugăciuni zilnice obligatorii împreună cu alte câteva, cum ar fi rugăciunea pentru însănătoşire şi Tableta lui Ahmad, au fost înzestrate de Bahá'u'lláh cu o putere şi o semnificaţie specială; deci ele trebuie acceptate ca atare şi recitate cu credinţă şi o neclintită încredere pentru ca, prin ele, credincioşii să poată intra în comuniune cu Dumnezeu şi să se poată supune pe deplin legilor şi preceptelor Sale. - Shoghi Effendi
Prin ‘dimineaţă’, ‘amiază’ şi ‘seară’, menţionate în legătură cu Rugăciunile obligatorii, se înţelege intervalul dintre răsăritul soarelui şi amiază, respectiv dintre amiază şi asfinţitul soarelui, şi de la asfinţit timp de două ore după asfinţit. - Kitáb-i-Aqdas
Veniţi împreună cu bucurie neumbrit şi la începutul întâlnirii rostiţi această rugăciune:
O, Tu Stăpâne al Împărăţiei!
Deşi trupurile noastre sunt adunate aici laolaltă, inimile noastre cuprinse de vrajă se desprind de lume purtate de iubirea Ta, iar noi suntem purtaţi de razele feţei Tale strălucitoare. Slabi fiind, aşteptăm revelaţiile tăriei şi puterii Tale. Săraci fiind, fără bunuri şi mijloace, luăm bogăţie din comorile Împărăţiei Tale. Picături fiind, ne tragem totuşi din adâncurile oceanului Tău. Doar fire de praf suntem, dar strălucim în slava minunatului Tău soare.
O, Tu Cel Care Te îngrijeşti de noi! Coboară asupra noastră ajutorul Tău, ca fiecare dintre cei adunaţi aici să poată deveni o flacără arzând, fiecare dintre noi să fie un punct de atracţie, înălţând în lume chemarea către tărâmurile Tale cereşti, până când, în cele din urmă, vom face din această lume pământească o oglindire a Paradisului Tău.
O, Dumnezeule! O, Dumnezeule!
Din împărăţia nevăzută a unicităţii Tale priveşte-ne adunaţi în această întrunire spirituală, crezând în Tine, încrezători în semnele Tale, statornici în Legământul şi Testamentul Tău, atraşi către Tine, cuprinşi de focul iubirii Tale şi sinceri în Cauza Ta. Noi suntem slujitori în via Ta, propovăduitori ai religiei Tale, adoratori devotaţi ai chipului Tău, smeriţi faţă de cei iubiţi de Tine, supuşi înaintea uşii Tale şi implorându-Te să ne confirmi întru slujirea aleşilor Tăi, să ne susţii cu oştirile Tale nevăzute, să ne întăreşti puterile pentru slujirea Ta şi să ne faci supuşi preaplecaţi şi adoratori apropiaţi de Tine.
O, Stăpânul nostru! Noi suntem slabi şi Tu eşti Cel Tare, Cel Puternic. Noi suntem neînsufleţiţi şi Tu eşti marele Spirit dătător de viaţă. Noi suntem nevoiaşi şi Tu eşti Susţinătorul, Cel Puternic.
O, Stăpânul nostru! Întoarce-ne feţele către chipul Tău milostiv, hrăneşte-ne la masa Ta cerească cu harul Tău îmbelşugat, ajută-ne cu oştirile îngerilor Tăi şi confirmă-ne printre cei sfinţi din Împărăţia Abhá.
Cu adevărat, Tu eşti Cel Generos, Cel Milostiv. Tu eşti Stăpânul marii dărnicii şi, cu adevărat, Tu eşti Cel Îndurător şi Cel Îngăduitor.
Ori de câte ori intraţi în încăperea de consultaţie, rostiţi această rugăciune cu o inimă vibrând de iubire pentru Dumnezeu şi un grai purificat de tot în afară de pomenirea Sa, astfel încât Cel Atotputernic să vă ajute cu bunăvoinţa Sa să dobândiţi victoria supremă.
O, Doamne, Dumnezeul meu! Noi suntem slujitorii Tăi, care ne-am îndreptat cu devoţiune spre Faţa Ta Sfântă şi care, în această Zi slăvită, ne-am detaşat de toate în afară de Tine. Ne-am întrunit în această Adunare Spirituală, uniţi în vederile şi gândurile noastre, şi cu acelaşi ţel: acela de a-ţi preamări Cuvântul printre oameni. O, Doamne, Dumnezeul nostru! Fă din noi semnele Călăuzirii Tale Divine, Stindardele Credinţei Tale sublime printre oameni, slujitori ai puternicului Tău Legământ, o, Tu, Domnul nostru Preamărit, manifestări ale Unităţii Tale Divine în Împărăţia Ta Abhá3 şi stele strălucitoare luminând peste toate ţinuturile. Doamne! Ajută-ne să devenim mări înspumate de talazurile Harului Tău minunat, torente curgând din înălţimile Tale preaslăvite, roade alese din Pomul Cauzei Tale cereşti, arbori plecându-se sub adierea dărniciei Tale în Via Ta cerească. O, Doamne! Fă astfel încât sufletele noastre să nu se poată lipsi de Versetele Divinei Tale Unităţi, inimile noastre să se bucure prin revărsarea Bunăvoinţei Tale, ca să ne unim asemenea valurilor unei singure mări şi să fim contopiţi asemenea razelor Luminii Tale strălucitoare, astfel încât gândurile, vederile, simţămintele noastre să devină o singură realitate, care să manifeste spiritul unităţii în întreaga lume. Tu eşti Cel Plin de Har, Cel Mărinimos, Cel Darnic, Cel Atotputernic, Cel Milostiv şi Plin de Compasiune.
O, Doamne, Dumnezeul meu!
Invocându-ţi Numele cel mai slăvit, Te rog să mă ajuţi în ceea ce va face să prospere treburile slujitorilor Tăi şi să înflorească oraşele lor. Tu ai, cu adevărat, putere asupra tuturor lucrurilor!
Preamărit fie numele Tău, o, Tu în ale Cărui mâini sunt frâiele sufletelor tuturor celor ce Te-au recunoscut, şi în a Cărui mână dreaptă se află destinele tuturor celor ce sunt în cer şi a tuturor celor ce sunt pe pământ! Tu faci, prin puterea tăriei Tale, ceea ce voieşti, şi porunceşti, printr-un act al voinţei Tale, ceea ce Îţi place. Voinţa celor mai hotărâţi dintre oameni este asemenea neantului atunci când este asemuită cu dovezile biruitoare ale voinţei Tale, şi hotărârea celor mai neclintite dintre făpturile Tale se risipeşte în faţa revelaţiilor multiple ale scopului Tău.
Tu eşti Acela care, printr-un cuvânt, ai vrăjit în asemenea măsură inimile aleşilor Tăi încât, în iubirea lor pentru Tine, s-au detaşat de toate lucrurile în afară de Tine, şi-au aşternut vieţile şi şi-au sacrificat sufletele în calea Ta, şi au îndurat, de dragul Tău, ceea ce niciuna dintre făpturile Tale n-a mai îndurat.
Eu sunt una dintre slujitoarele Tale, o, Domnul meu! Mi-am întors faţa către sălaşul milostivirii Tale, şi am căutat minunile nenumăratelor Tale favoruri, întrucât toate mădularele trupului meu Te proclamă a fi Cel Atotmărinimos, Cel al cărui har este imens.
O, Tu, a Cărui faţă este obiectul adoraţiei mele, a Cărui frumuseţe este sanctuarul meu, a Cărui curte este ţelul meu, a Cărui pomenire este dorinţa mea, a Cărui afecţiune este mângâierea mea, a Cărui iubire este obârşia mea, a Cărui laudă este tovarăşul meu, a Cărui apropiere este speranţa mea, a Cărui prezenţă este dorinţa mea cea mai fierbinte şi aspiraţia mea supremă! Te implor, nu mă dezamăgi, lipsindu-mă de lucrurile pe care le-ai hărăzit celor alese dintre slujitoarele Tale, şi dăruieşte-mi binele acestei lumi şi a celei ce va să vie.
Tu eşti, cu adevărat, Domnul întregii creaţii. Nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Cel ce veşnic iărtă, Cel Preamărinimos.
Dumnezeul meu Cel Adorat, Regele meu, Dorinţa mea! Ce limbă ar putea da glas mulţumirilor mele pentru Tine? Am fost nesocotit şi Tu m-ai trezit. Mi-am întors faţa de la Tine şi Tu m-ai ajutat, cu bunăvoinţă, să mă întorc spre Tine. Am fost asemenea unui mort iar Tu m-ai însufleţit cu apa vieţii. Am fost slăbit, iar Tu m-ai înviorat cu şuvoiul ceresc al rostirii Tale, ce a ţâşnit din Pana Celui Atotmilostiv.
O, Divină Providenţă! Întreaga existenţă a fost zămislită prin dărnicia Ta; nu o lipsi de apele generozităţii Tale şi nici nu o îndepărta de la oceanul milostivirii Tale. Te implor să mă ajuţi şi să-mi fii alături mereu şi în toate împrejurările, să obţin din raiul harului Tău străvechea Ta bunăvoinţă. Tu eşti, cu adevărat, Stăpânul dărniciei şi Suveranul împărăţiei eternităţii.
O, Dumnezeul meu, Dumnezeul dărniciei şi al milostivirii! Tu eşti Acel Rege prin al cărui cuvânt poruncitor întreaga creaţie a fost chemată întru fiinţă; şi Tu eşti acel Atotmărinimos pe care faptele slujitorilor Săi nu L-au împiedicat niciodată să-şi manifeste harul, nici n-au zădărnicit revelaţiile mărinimiei Sale.
Te implor, îngăduie acestui slujitor să atingă ceea ce va duce la izbăvirea sa în fiecare dintre lumile Tale. Tu eşti, cu adevărat, Cel Tare, Cel Preaputernic, Cel Atotştiutor, Cel Atotînţelept.
Lăudat fie numele Tău, o, Doamne
Dumnezeul meu! Tu vezi cum m-am întors către Tine şi mi-am îndreptat faţa spre harul şi darurile Tale. Te implor, întru numele Tău prin care le-ai îngăduit tuturor celor ce ţi-au recunoscut unitatea să se împărtăşească din vinul milostivirii Tale, şi tuturor celor ce s-au apropiat de Tine să soarbă din apele vii ale bunătăţii Tale duioase, să mă cureţi pe de-a întregul de toate închipuirile deşarte şi să mă înclini înaintea harului Tău, o, Tu care eşti Stăpânul tuturor oamenilor!
Ajută-mă cu bunăvoinţă, o, Dumnezeul meu, în zilele Manifestării Cauzei Tale şi a Aurorei Revelaţiei Tale să sfâşii vălurile ce m-au împiedicat să Te recunosc şi să mă cufund în oceanul cunoaşterii Tale. ţine-mă cu mâinile puterii Tale şi îngăduie-mi să fiu atât de pătruns de dulcile melodii ale Porumbiţei unicităţii Tale, încât să încetez să mai privesc în întreaga creaţie orice altă faţă în afară de chipul Tău, o, Tu ţelul dorinţei mele, şi să nu recunosc în lume nimic altceva în afară de dovezile tăriei Tale, o, Tu Care eşti Dumnezeul milostivirii!
Eu sunt doar o sărmană făptură, o, Domnul meu, iar Tu eşti Cel Atotstăpânitor, Cel Preaînalt; eu sunt doar slăbiciune, iar Tu eşti Cel Tare, Orânduitorul Suprem, întru început cât şi întru sfârşit. Nu mă lipsi de miresmele Revelaţiei Tale şi nu-mi risipi speranţele pentru revărsările ce le-ai pogorât din cerul darurilor Tale. Hărăzeşte-mi, o, Dumnezeul meu, binele acestei lumi şi a celei ce va să vie, şi acordă-mi ceea ce-mi va fi de folos în fiecare dintre lumile Tale, căci eu nu ştiu ce mă va ajuta sau îmi va dăuna. Tu eşti, cu adevărat, Cel Atotştiutor, Cel Atotînţelept.
Ai milă apoi, o, Dumnezeul meu, de slujitorii Tăi care s-au cufundat în oceanul ispitelor şi eliberează-i prin puterea suveranităţii Tale, o, Tu care eşti Stăpânul tuturor numelor şi atributelor! Tu eşti Cel care din vecie ai poruncit ceea ce ţi-a fost pe plac, şi în vecii vecilor vei face la fel. Nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Cel ce veşnic Iartă, Cel Preamilostiv.
Lăudat fii Tu, o, Doamne Dumnezeul meu! Stau mărturie că din veşnicie Tu ai fost înălţat în maiestatea şi tăria Ta transcendentă, şi vei sălăşlui în veşnicie în puterea şi gloria Ta neîntrecută. Nimeni din împărăţiile pământului şi ale cerului nu-ţi poate zădărnici scopul. Nimeni din împărăţiile revelaţiei şi ale creaţiei nu poate izbândi împotriva Ta. Prin porunca Ta faci ceea ce doreşti şi prin puterea suveranităţii Tale cârmuieşti după cum Îţi place.
Te implor, o, Tu care faci zorii să răsară, prin lampa Ta pe care ai luminat-o cu focul iubirii Tale înaintea tuturor celor din cer şi de pe pământ, şi a cărei flacără o hrăneşti cu înţelepciunea Ta în împărăţia creaţiei Tale, să mă faci unul dintre cei ce s-au înălţat în zbor în văzduhul Tău şi şi-au închinat voinţa poruncii Tale.
Eu sunt doar neputinţă, o, Domnul meu, şi Tu eşti Cel Preaputernic, Cel Tare. Ai milă de mine prin harul şi favoarea Ta plină de mărinimie şi ajută-mă cu bunăvoinţă să te slujesc pe Tine şi pe cei ce-ţi sunt dragi. Tu ai puterea de a face aşa după cum voieşti. Nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Dumnezeul tăriei, al gloriei şi înţelepciunii.
Lăudat şi slăvit eşti Tu, o, Dumnezeul meu! Te implor, întru suspinele celor ce Te iubesc şi întru lacrimile vărsate de cei plini de dorul de a Te vedea, să nu îndepărtezi de mine blândele Tale milostiviri în Ziua Ta, nici să nu mă lipseşti de melodiile Porumbiţei care preamăreşte unicitatea Ta înaintea luminii ce străluceşte dinspre faţa Ta. Eu sunt cel care se află în mizerie, o, Dumnezeule! Priveşte-mă ţinându-mă strâns de Numele Tău, Cel Atotstăpânitor. Eu sunt cel care va pieri cu siguranţă; priveşte-mă cum mă agăţ de Numele Tău, Cel Nepieritor. Te implor, de aceea, întru Numele Tău, Cel Slăvit, Cel Preaînalt, să nu mă părăseşti mie însumi şi dorinţelor unei înclinaţii corupte. ţine-mă de mână cu mâna puterii Tale, eliberează-mă din adâncurile închipuirilor şi plăsmuirilor mele deşarte şi curăţă-mă de tot ce nu-ţi este pe plac.
Ajută-mă, atunci, să mă îndrept cu totul spre Tine, să-mi pun întreaga încredere în Tine, să-mi caut Refugiul în Tine şi să alerg pentru adăpost către faţa Ta. Tu eşti, cu adevărat, Cel care, prin puterea tăriei Sale, face ceea ce doreşte şi porunceşte, prin puterea voinţei Sale, ceea ce alege. Nimeni nu se poate împotrivi poruncii Tale; nimeni nu poate întoarce cursul hotărârii Tale. Tu eşti, cu adevărat, Cel Tare, Cel Atotslăvit, Cel Preamărinimos.
Lăudat fii Tu, o, Doamne Dumnezeul meu, Stăpânul meu! Tu auzi suspinele celor care, deşi năzuiesc să privească faţa Ta, sunt totuşi despărţiţi de Tine şi departe de curtea Ta. Tu adevereşti tânguirile celor ce Te-au recunoscut, din pricina pribegiei lor de lângă Tine şi a dorului lor de a Te întâlni. Te implor, întru acele inimi ce nu cuprind nimic în afară de comorile pomenirii şi laudei Tale, şi care proclamă doar dovezile măreţiei Tale şi mărturiile tăriei Tale, să acorzi slujitorilor Tăi care Te doresc puterea de a se apropia de locul revelaţiei splendorii gloriei Tale şi să-i ajuţi pe cei care şi-au pus speranţa în Tine să intre în tabernacolul bunăvoinţei şi milostivirii Tale transcendente.
Eu sunt despuiat, o, Dumnezeul meu! Înveşmântează-mă cu mantia blândelor Tale milostiviri. Sunt mistuit de sete; dă-mi să beau din oceanele favorii Tale pline de mărinimie. Sunt venetic; apropie-mă de izvorul darurilor Tale. Sunt bolnav; stropeşte-mă cu apele tămăduitoare ale harului Tău. Sunt captiv; eliberează-mă din robia mea prin puterea tăriei Tale şi prin forţa voinţei Tale, ca să mă pot înălţa în zbor pe aripile detaşării pe cele mai înalte culmi ale creaţiei Tale. Tu faci, cu adevărat, ceea ce alegi. Nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Ajutorul în Primejdie, Cel Atotslăvit, Cel Neconstrâns.
Slava fie cu Tine, Cel care ai făcut ca toţi sfinţii să-şi mărturisească neputinţa în faţa revelaţiilor multiple ale tăriei Tale, şi ca fiecare Profet să-şi adeverească nimicnicia în faţa strălucirii gloriei Tale nepieritoare. Te implor, întru numele Tău care a descuiat porţile raiului şi a umplut de desfătare Adunarea din înalturi, să-mi îngădui să Te slujesc, în această Zi şi să mă întăreşti ca să pot respecta ceea ce ai poruncit în Cartea Ta. Tu ştii, o, Domnul meu, ceea ce este în mine; dar eu nu ştiu ce este în Tine. Tu eşti Cel Atotştiutor, Cel Atotcunoscător.
Lăudat fie numele Tău, o, Doamne Dumnezeul nostru! Tu eşti într-adevăr Cunoscătorul lucrurilor nevăzute. Hărăzeşte-ne tot binele măsurat de cunoaşterea Ta atotcuprinzătoare. Tu eşti Stăpânul suveran, Cel Tare, Cel Preaiubit.
Toată lauda fie cu Tine, o, Doamne! În Ziua hotărâtă vom căuta harul Tău şi ne vom pune toată nădejdea în Tine, Care eşti Stăpânul nostru. Slăvit eşti Tu, o, Dumnezeule! Hărăzeşte-ne ceea ce este bun şi potrivit, ca să ne putem lipsi de orice altceva în afară de Tine. Cu adevărat, Tu eşti Stăpânul tuturor lumilor.
O, Dumnezeule! Răsplăteşte-i pe cei ce îndură cu răbdare în vremea zilelor Tale, şi întăreşte-le inimile ca să meargă fără abatere pe calea Adevărului. Hărăzeşte atunci, o, Doamne, daruri atât de minunate, încât să le îngăduie să intre în Paradisul Tău binecuvântat. Înălţat eşti Tu, o, Doamne Dumnezeule. Lasă binecuvântările Tale cereşti să coboare asupra caselor ai căror locuitori au crezut în Tine. Cu adevărat, neîntrecut eşti Tu în binecuvântările Tale divine. Trimite, o, Doamne, oştiri care să-i facă victorioşi pe slujitorii Tăi credincioşi. Tu făureşti toate lucrurile create prin puterea poruncii Tale, după cum Îţi place. Tu eşti într-adevăr Suveranul, Creatorul, Cel Atotînţelept.
Spune: Dumnezeu este cu adevărat Ziditorul tuturor lucrurilor. El dă întărire din belşug oricui doreşte. El este Creatorul, Izvorul tuturor fiinţelor, Făuritorul, Cel Tare, Ziditorul, Cel Atotînţelept. El este Purtătorul titlurilor supreme în ceruri şi pe pământ şi tot ce se află între ele. Toţi ascultă de porunca Lui, şi toţi locuitorii pământului şi cerului sărbătoresc lauda Lui, şi la El se vor întoarce cu toţii.
Cine altul dacă nu Dumnezeu risipeşte toate greutăţile? Spune: Lăudat fie Dumnezeu! El singur este Dumnezeu! Toţi sunt slujitorii Lui şi toţi depind de porunca Lui.
Spune: Dumnezeu împlineşte toate, mai presus de toate. Nimic, nici în cer, nici pe pământ, nu poate fi împlinit decât de Dumnezeu.
Cu adevărat, El este în sinea Lui, Atotştiutorul, Cel ce poartă grija, Cel Atotputernic.
O, Tu Stăpâne Bun! Noi suntem slujitori ai Pragului Tău, adăpostindu-ne la Uşa Ta sfântă. Nu căutăm nici un alt refugiu în afară de acest puternic pilon, nu ne întoarcem spre nici un alt liman în afara protecţiei Tale. Ocroteşte-ne, binecuvântează-ne, susţine-ne, fă-ne astfel încât să iubim doar bunul Tău plac, rostind doar slăvirea Ta, urmând doar cărarea adevărului, ca să putem deveni îndeajuns de bogaţi încât să ne lipsim de orice altceva în afară de Tine şi să primim daruri din marea generozităţii Tale, ca să ne străduim mereu să înălţăm Cauza Ta şi să răspândim dulcile Tale miresme în depărtare, ca să putem deveni străini de sine şi ocupaţi numai cu Tine, şi să renunţăm la orice altceva şi să fim atraşi de Tine.
O, Tu Cel care Dăruieşti, o, Tu Cel care Ierţi! Îngăduie-ne harul şi bunătatea Ta iubitoare, darurile şi răsplăţile Tale, şi susţine-ne, ca să ne putem atinge ţelul. Tu eşti Cel Puternic, Cel Capabil, Cunoscătorul, Văzătorul; şi, cu adevărat, Tu eşti Cel Generos şi, cu adevărat, Tu eşti Cel Atotmilostiv şi, cu adevărat, Tu eşti Cel Veşnic Iertător, Cel în faţa căruia trebuie să ne căim, Cel care iartă chiar şi cele mai cumplite păcate.
Nu îndepărta, o, Doamne, masa sărbătorească pe care ai aşternut-o în Numele Tău, şi nu stinge flacăra arzătoare aprinsă de focul Tău nepotolit. Nu opri apa Ta vie ce murmură melodia slavei şi pomenirii Tale, şi nu-i lipsi pe slujitorii Tăi de mireasma dulcilor Tale arome ce adie parfumul iubirii Tale.
Doamne! Preschimbă în uşurare grijile dureroase ale sfinţilor Tăi, greutăţile lor în tihnă, înjosirea lor în glorie, durerea lor în desfătătoare bucurie, o, Tu ce ţii în mână frâiele întregii omeniri!
Tu eşti, cu adevărat, Unicul, Singurul, Cel Tare, Cel Atotştiutor, Cel Atotînţelept.
O, Doamne, Dumnezeul meu! Fă din frumuseţea Ta hrana mea, din prezenţa Ta băutura mea, din plăcerea Ta speranţa mea, din slăvirea Ta ocupaţia mea, din amintirea Ta tovarăşul meu, din puterea suveranităţii Tale sprijinul meu, din locuinţa Ta căminul meu şi din casa mea locul pe care l-ai sanctificat de toate limitările pe care le-ai impus celor pe care doar un văl îi desparte de Tine.
Tu eşti, cu adevărat, Cel Tare, Cel Atotslăvit, Cel Preaputernic.
Dumnezeul meu venerat şi adorat! Stau mărturie unităţii şi unicităţii Tale şi adeveresc toate darurile Tale trecute şi prezente. Tu eşti Cel Atotdarnic, Cel care îşi revarsă ploaia milostivirii peste cel de sus precum şi peste cel de jos şi luminează cu splendorile harului Său pe cel supus precum şi pe cel răzvrătit.
O, Dumnezeu al milostivirii, în faţa uşii Căruia însăşi chintesenţa miluirii s-a închinat, şi în jurul cărui sanctuar al Cauzei Tale, s-a rotit în esenţa ei intimă bunătatea duioasă, Te rugăm fierbinte, invocându-ţi străvechiul har şi căutându-Ţi favoarea prezentă, să Te înduri de toţi cei care sunt manifestări ale lumii existenţei şi să nu le refuzi efuziunile harului Tău în vremea zilelor Tale.
Noi suntem cu toţii sărmani şi nevoiaşi, pe când Tu eşti, cu adevărat, Atotstăpânitorul, Atotcuceritorul, Cel Atotputernic.
Lauda fie cu Tine, o, Doamne Dumnezeul meu! Tu vezi şi ştii că i-am îndemnat pe slujitorii Tăi să nu-şi întoarcă faţa decât înspre darurile Tale şi i-am rugat să se supună lucrurilor pe care le-ai poruncit în Cartea Ta cea clară, Carte pe care ai pogorât-o în lumina poruncii Tale indiscutabile şi a scopului Tău irevocabil.
Nu pot rosti nici un cuvânt, o, Dumnezeul meu, dacă nu am îngăduinţa Ta şi nu mă pot mişca în nici o parte, decât numai cu consimţământul Tău.
Tu eşti Acela, o, Dumnezeul meu, care m-a chemat în fiinţă prin puterea tăriei Tale şi m-a înzestrat cu harul Tău, pentru a face cunoscută Cauza Ta. Din această pricină am fost supus unor asemenea nenorociri, încât glasul mi-a fost împiedicat să Te preamărească şi să-Ţi glorifice slava.
Toată lauda fie cu Tine, o, Dumnezeul meu, pentru lucrurile pe care mi le-ai hărăzit prin porunca Ta şi prin puterea suveranităţii Tale. Te implor să mă întăreşti atât pe mine cât şi pe cei ce mă iubesc, în iubirea noastră pentru Tine şi să ne ţii puternici în Cauza Ta. Jur pe tăria Ta! O, Dumnezeul meu! Ruşinea slujitorului Tău este de a fi despărţit ca de un văl de Tine, iar slava lui este de a Te cunoaşte. Înarmat cu puterea numelui Tău nimic nu mă poate răni vreodată, iar cu iubirea Ta în inimă toate tulburările lumii nu mă pot în nici un fel îngrijora.
Coboară, de aceea, o, Domnul meu, asupra mea şi asupra celor iubiţi de mine, ceea ce ne va ocroti de răul celor care au repudiat adevărul Tău şi au tăgăduit semnele Tale.
Tu eşti, cu adevărat, Cel Atotslăvit, Cel Preamărinimos.
Preamărit fie numele Tău, o, Doamne Dumnezeul meu! Nu ştiu ce fel de apă este cea cu care m-ai creat, nici ce fel de foc ai aprins în mine, nici din ce fel de lut m-ai plămădit. Neliniştea fiecărei mări a fost potolită, dar nu şi neliniştea acestui Ocean ce se mişcă la porunca vânturilor Voinţei Tale. Flacăra fiecărui foc a fost stinsă, în afară de Flacăra pe care mâinile atotputerniciei Tale au aprins-o şi a cărei strălucire ai răspândit-o, prin puterea numelui Tău, înaintea tuturor celor ce se află în cerul Tău şi a tuturor celor ce se află pe pământul Tău. Pe măsură ce suferinţele se adâncesc, ea devine tot mai fierbinte.
Priveşte atunci, o, Dumnezeul meu, cum lumina Ta a fost înconjurată de vânturile neiertătoare ale poruncii Tale, cum furtunile ce s-au abătut asupra ei din toate părţile i-au înteţit strălucirea şi i-au sporit splendoarea.
Pentru toate acestea Tu să fii lăudat.
Te implor, întru Numele Tău Cel Mai Mare şi întru străvechea Ta suveranitate, să-i priveşti pe cei iubiţi de Tine, ale căror inimi au fost greu încercate din pricina suferinţelor ce l-au atins pe Cel Care este Manifestarea Propriului Tău Sine. Tu ai puterea de a face ceea ce Îţi este pe plac. Tu eşti, cu adevărat, Cel Atotştiutor, Cel Atotînţelept.
Slăvit eşti Tu, o, Doamne Dumnezeul meu! Tu eşti Cel a cărui foc al iubirii a înflăcărat inimile celor ce-au recunoscut unitatea Ta şi splendorile cărui chip au iluminat feţele celor ce s-au apropiat de curtea Ta. Cât de îmbelşugat, o, Stăpânul meu, este şuvoiul cunoaşterii Tale! Cât de dulce este, o, Preaiubitul meu, rana pricinuită de lăncile răufăcătorilor Tăi şi din pricina căruia sufăr numai din iubirea mea pentru Tine şi de dragul bunului Tău plac! Cât de plăcute sunt rănile pe care, pe calea Ta şi pentru a proclama Credinţa Ta, le sufăr din partea săbiilor necredincioşilor!
Te implor, întru Numele Tău prin care Tu preschimbi neodihna în linişte, teama în încredere, slăbiciunea în tărie şi înjosirea în slavă, ca prin harul Tău să mă ajuţi pe mine şi pe ceilalţi slujitori ai Tăi să preamărim numele Tău, să împărtăşim Mesajul Tău şi să proclamăm Credinţa în Tine, în aşa fel încât să rămânem neclintiţi la asalturile nelegiuiţilor şi la mânia necredincioşilor, o, Tu, Care eşti Preaiubitul meu!
Eu sunt, o, Domnul meu, slujitoarea Ta, care a plecat urechea la auzul chemării Tale şi s-a grăbit către Tine, fugind de ea însăşi şi odihnindu-şi inima lângă Tine. Te implor, o, Domnul meu, întru numele Tău prin care au fost scoase la iveală toate comorile pământului, să mă aperi de aluziile celor ce n-au crezut în Tine şi au tăgăduit adevărul Tău.
Tu ai puterea de a face ceea ce Îţi place. Tu eşti, cu adevărat, Cel Atotştiutor, Cel Atotînţelept.
O, Doamne, Dumnezeul meu! Nu Te îndepărta de mine, căci nenorocirile, una după alta, s-au abătut asupra mea. O, Doamne, Dumnezeul meu! Nu mă lăsa singur, căci cea mai mare năpastă m-a lovit. Din laptele curat, de la pieptul iubirii Tale duioase, dă-mi să beau, căci setea m-a mistuit. La umbra aripilor milostivirii Tale adăposteşte-mă, căci toţi vrăjmaşii mei, într-un singur gând, s-au năpustit asupra mea. Lasă-mă să stau lângă tronul maiestăţii Tale, în faţa revelaţiei semnelor slavei Tale, căci nenorocirea m-a atins cumplit. Cu roadele Copacului Eternităţii Tale hrăneşte-mă, căci o slăbiciune fără margini m-a cuprins. Din cupele bucuriei, întinse de mâinile milostivirii Tale duioase, lasă-mă să beau, căci nenumărate supărări s-au abătut cu putere asupra mea. Cu veşmântul brodat al Suveranitaţii Tale Atotputernice împodobeşte-mă, căci sărăcia m-a despuiat de tot. Legănat de uguitul Porumbiţei Veşniciei Tale lasă-mă să dorm, căci cele mai sumbre nenorociri m-au lovit. În faţa tronului unicităţii Tale şi a splendorii chipului Tău lasă-mă să stau, căci teama şi tremurul m-au zdrobit cumplit. În oceanul iertării Tale, în faţa neliniştii leviatanului de slavă cufundă-mă, căci păcatele m-au osândit amarnic.
Slavă Ţie, o, Dumnezeul meu! Te implor întru numele Tău, Cel Preamilostiv, să-i ocroteşti pe slujitorii şi slujitoarele Tale atunci când furtunile încercărilor vor trece peste ei şi nenumăratele Tale încercări îi vor asalta. Îngăduie-le atunci, o, Dumnezeul meu, să caute refugiu în fortăreaţa iubirii şi revelaţiei Tale, astfel încât nici duşmanii Tăi şi nici răufăcătorii dintre slujitorii Tăi care au încălcat Legământul şi Testamentul Tău şi s-au întors cu dispreţ de la Aurora Esenţei Tale şi Cel care a dezvăluit slava Ta, să nu poată birui înaintea lor.
Ei înşişi, o, Domnul meu, au aşteptat la uşa bunăvoinţei Tale. Deschide-o înaintea feţelor lor, cu cheile favorurilor Tale pline de mărinimie. Tu ai puterea de a face ceea ce doreşti şi de a porunci ceea ce Îţi place. Aceştia sunt cei, o, Stăpânul meu, care şi-au întors feţele spre Tine şi s-au îndreptat spre sălaşul Tău. De aceea, fă cu ei ceea ce se cuvine milostivirii Tale, care a întrecut lumile.
Lăudat fie numele Tău, o, Dumnezeul meu! Tu vezi cum vânturile neiertătoare ale încercărilor i-au făcut pe cei statornici în cauza Ta să se clatine, şi cum suflarea încercărilor i-a răscolit pe cei ale căror inimi au fost ferm aşezate, în afară de cei ce s-au împărtăşit din vinul care este viaţă adevărată din mâinile Manifestării numelui Tău, Cel Prea Milostiv. Aceştia sunt cei pe care nici un cuvânt în afară de cuvântul Tău cel prea înălţat nu poate să-i mişte, pe care nimic în afară de dulcea mireasmă a veşmântului pomenirii Tale nu poate să-i vrăjească, o, Tu Care eşti Posesorul tuturor numelor şi Făcătorul cerului şi al pământului!
Te implor, o, Tu Ce eşti iubitul tovarăş al lui Bahá, întru numele Tău, Cel Atotslăvit, să-i ţii în siguranţă pe aceşti slujitori ai Tăi, la umbra aripilor milostivirii Tale atotcuprinzătoare, ca săgeţile sugestiilor ticăloase ale răufăcătorilor dintre creaturile Tale, ce n-au crezut în semnele Tale, să poată fi ţinute departe de ei. Nimeni de pe pământ, o, Domnul meu, nu poate sta împotriva puterii Tale şi nimeni în toată împărăţia numelor Tale nu poate să frustreze scopul tău. Arată, atunci, puterea suveranităţii şi stăpânirii Tale, şi învaţă-i pe cei iubiţi de Tine ceea ce li se cuvine în zilele Tale.
Tu eşti, cu adevărat, Cel Atotputernic, Cel Preaînălţat, Cel Atotslăvit, Cel Preamăreţ.
Slăvit eşti Tu, o, Doamne Dumnezeul
meu! Revarsă, Te implor, din norii harului Tău îmbelşugat, ceea ce va purifica inimile slujitorilor Tăi de orice i-ar putea împiedica să-Ţi privească faţa, sau i-ar putea împiedica să se îndrepte spre Tine, ca să-L poată cu toţii recunoaşte pe Cel care este Făuritorul şi Creatorul lor. Ajută-i, Doamne, aşadar, să ajungă, prin puterea tăriei Tale suverane, la un asemenea rang, încât să distingă cu uşurinţă orice miros urât de mireasma veşmântului Celui Ce poartă numele Tău cel mai înalt şi mai slăvit, ca să se poată întoarce cu toată afecţiunea spre Tine, şi să se bucure de o comuniune atât de strânsă cu Tine, încât dacă le-ar fi dat să aibă tot ce se află în ceruri şi pe pământ, le-ar privi ca fiind nedemne de atenţia lor, şi ar refuza să se oprească din pomenirea Ta şi slăvirea virtuţilor Tale.
Ocroteşte-l te rog, o, Preaiubitul meu, Dorinţa inimii mele, pe slujitorul Tău ce a căutat faţa Ta, de lăncile celor ce Te-au tăgăduit, şi de săgeţile celor ce Ţi-au repudiat adevărul. Fă-l, atunci, să-Ţi fie cu totul devotat, să declare numele Tău, şi să-şi aţintească privirea asupra sanctuarului Revelaţiei Tale. Tu eşti, cu adevărat, Cel Care, în nici un moment, nu i-a întors de la uşa milostivirii Tale pe cei ce şi-au pus speranţele în Tine, nici nu i-ai împiedicat pe cei ce Te-au căutat să atingă curtea harului Tău. Nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Cel Preaputernic, Cel Preaînalt, Ajutorul în Primejdie, Cel Atotslăvit, Cel Atotbiruitor, Cel Necondiţionat.
Slava fie cu Tine, o, Dumnezeule! Tu eşti Dumnezeu, Cel care a existat înainte de toate lucrurile, care va exista după toate lucrurile şi va dura dincolo de toate lucrurile. Tu eşti Dumnezeu, Cel care cunoaşte toate lucrurile şi este mai presus de toate lucrurile. Tu eşti Dumnezeu, Cel care Te porţi plin de milostivire cu toate lucrurile, care pune în balanţă toate lucrurile şi a Cărui viziune cuprinde toate lucrurile. Tu eşti Dumnezeu, Stăpânul meu, Tu îmi cunoşti rangul, Tu aduci mărturie fiinţei mele lăuntrice şi exterioare.
Acordă-ne iertarea Ta, mie precum şi celor credincioşi care au răspuns chemării Tale. Fii Tu ajutorul meu, Cel îndeajuns, împotriva uneltirilor oricui ar vrea să-mi pricinuiască durere sau îmi doreşte răul. Cu adevărat, Tu eşti Domnul tuturor lucrurilor create. Tu eşti de ajuns tuturor şi nimeni nu-şi poate ajunge sieşi fără de Tine.
În Numele lui Dumnezeu, Stăpânul
maiestăţii copleşitoare, Cel Atotbiruitor. Slăvit fie Domnul în mâna Căruia este izvorul stăpânirii. El aduce în fiinţă tot ceea ce doreşte prin cuvântul poruncii Sale „Fii”, şi este.
A Lui a fost până acum puterea autorităţii şi a Lui va rămâne şi de aici înainte. El face victorios pe oricine doreşte, prin puterea poruncii Sale.
El este cu adevărat Cel Puternic, Cel Tare. Lui i se cuvine toată gloria şi maiestatea în împărăţiile Revelaţiei şi Creaţiei şi tot ce există între ele. Cu adevărat, El este Cel Puternic, Cel Atotslăvit. Din vecie El a fost izvorul tăriei de nebiruit şi aşa va rămâne veşnic.
El este cu adevărat Stăpânul tăriei şi al puterii. Toate împărăţiile cerului şi pământului şi tot ce se află între ele sunt ale lui Dumnezeu, şi puterea Sa este supremă peste toate lucrurile.
Toate comorile pământului şi cerului şi tot ce se află între ele sunt ale Sale şi ocrotirea Sa se întinde asupra tuturor lucrurilor.
El este Creatorul cerului şi pământului şi a tot ce stă între ele şi cu adevărat El aduce mărturie tuturor lucrurilor. El este Stăpânul Judecăţii pentru toţi cei ce sălăşluiesc în ceruri şi pe pământ şi orice se află între ele şi într-adevăr Dumnezeu este iute în judecată. El aşează măsura hotărâtă tuturor celor din ceruri şi de pe pământ şi orice se află între ele. Cu adevărat, El este Ocrotitorul Suprem. El ţine în mâinile Sale cheile cerului şi ale pământului şi a tot ce este între ele. După bunul Său plac El împarte darurile, prin puterea poruncii Sale.
Într-adevăr harul Său cuprinde totul şi El este Atotştiutor.
Spune: Dumnezeu îmi este de ajuns; El este Cel Ce ţine în mâinile Sale împărăţia tuturor lucrurilor. Prin puterea oştirilor Sale din ceruri şi de pe pământ şi tot ce se află între ele El îi ocroteşte pe aceia dintre slujitorii Lui pe care doreşte.
Cu adevărat Dumnezeu, veghează asupra tuturor lucrurilor.
Nemăsurat de solemn eşti Tu, o, Doamne! Ocroteşte-ne de ceea ce ne stă înainte şi înapoi, deasupra capetelor noastre, la dreapta, la stânga, sub picioarele noastre, şi pe oricare altă parte unde suntem descoperiţi. Căci cu adevărat, ocrotirea Ta asupra tuturor lucrurilor nu dă niciodată greş.4
Hărăzeşte, o, Stăpânul meu, mie şi celor care cred în Tine, ceea ce Tu socoteşti că este mai bine pentru noi, după cum ai arătat în Cartea Mamă, căci în mâna Ta ţii măsura dinainte hotărâtă a tuturor lucrurilor.
Darurile Tale pline de frumuseţe sunt revărsate fără încetare asupra celor ce preţuiesc iubirea Ta, iar dovezile minunate ale mărinimiei Tale cereşti sunt acordate cu prisosinţă celor ce recunosc unitatea Ta divină. Am încredinţat grijii Tale tot ceea ce ne-ai menit şi Te implorăm să ne acorzi tot binele pe care cunoaşterea Ta îl cuprinde.
Ocroteşte-mă, o, Domnul meu, de tot răul pe care-l discerne atotştiinţa Ta, întrucât nu există altă putere sau tărie decât în Tine, nici un triumf nu vine decât dinspre prezenţa Ta şi numai Tu singur porunceşti. Tot ceea ce Dumnezeu a voit, a fost şi tot ceea ce El nu a voit, nu va fi.
Nu există nici putere nici tărie decât numai în Dumnezeu, Cel Preaînălţat, Cel Preaputernic.
O, Doamne, Dumnezeul meu! Apără-i pe slujitorii Tăi credincioşi de relele egoismului şi patimii; ocroteşte-i cu ochiul vigilent al bunătăţii Tale duioase de orice răutate, ură şi pizmă; adăposteşte-i în fortăreaţa de nebiruit a oblăduirii Tale şi, păzindu-i de săgeţile îndoielii, fă din ei manifestările semnelor Tale glorioase, luminează-le feţele cu razele luminoase revărsate de Aurora unităţii Tale divine, înveseleşte-le inimile cu versetele revelate din sfânta Ta împărăţie, întăreşte-i cu puterea Ta atotstăpânitoare ce emană din tărâmul Tău de Slavă. Tu eşti Cel Atotmărinimos, Ocrotitorul, Cel Tare, Cel Plin de Har.
El este Cel Îndurător, Cel Atotmărinimos! O, Doamne, Dumnezeul meu! Tu mă vezi, Tu mă cunoşti; Tu eşti Limanul şi Refugiul meu. Pe nimeni n-am căutat şi pe nimeni nu voi căuta în afară de Tine; pe nici o cărare n-am călcat şi pe nici una nu voi călca afară de cărarea iubirii Tale. În întunecoasa noapte a disperării, ochii mei se îndreaptă, aşteptând şi sperând, spre dimineaţa favorii Tale nemărginite, iar la revărsatul zorilor, sufletul meu fără vlagă este împrospătat şi întărit la amintirea frumuseţii şi a desăvârşirii Tale. Cel care este ajutat de harul milostivirii Tale, de-ar fi doar cât o picătură, va deveni un ocean fără margini, iar cel mai simplu atom, dacă este ajutat de revărsarea bunătăţii Tale duioase, va străluci ca o stea luminoasă.
O, Tu, Spirit al Purităţii, Cel Atotmărinimos, Cel care Te îngrijeşti de toţi, adăposteşte-l sub ocrotirea Ta pe acest slujitor supus şi înflăcărat. Ajută-l ca în această lume a existenţei să rămână statornic şi neclintit în iubirea lui pentru Tine şi îngăduie acestei păsărele cu aripile frânte să găsească adăpost şi refugiu în cuibul Tău divin, aşezat în pomul celest.
O, Doamne, Dumnezeul meu!
Am plecat de acasă, ţinându-mă strâns de funia iubirii Tale, şi m-am încredinţat cu totul grijii şi ocrotirii Tale. Te implor, prin puterea Ta cu care i-ai ocrotit pe cei pe care-i iubeşti de cei îndărătnici şi perverşi, şi de fiecare asupritor neînduplecat şi de fiecare răufăcător ce a rătăcit departe de Tine, să mă ţii în siguranţă prin mărinimia şi harul Tău. Îngăduie-mi, deci, să mă întorc acasă prin puterea şi tăria Ta. Tu eşti, cu adevărat, Cel Atotputernic, Ajutorul în Primejdie, Cel de Sine Stătător.
M-am trezit prin harul Tău în dimineaţa aceasta, o, Dumnezeul meu, şi cu o neclintită încredere în Tine am plecat de acasă, lăsându-mă în grija Ta. Coboară aşadar asupra mea, din cerul milostivirii Tale, o binecuvântare din partea Ta şi îngăduie-mi să mă întorc în siguranţă la căminul meu, aşa cum mi-ai îngăduit să plec, sub ocrotirea Ta, cu toate gândurile mele ferm aţintite spre Tine.
Nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Cel Unic, Cel Incomparabil, Cel Atotştiutor şi Atotînţelept.
Legământul căsătoriei, versetul ce trebuie rostit în mod individual de către mire şi mireasă în prezenţa a cel puţin doi martori acceptaţi de Adunarea Spirituală, este stipulat în Kitáb-i-Aqdas:
„Cu adevărat, vom rămâne cu toţii credincioşi voinţei lui Dumnezeu.”
El este Cel Darnic, Cel Generos!
Lăudat fie Dumnezeu, Cel Străvechi, Cel Veşnic Statornic, Cel Neschimbător, Cel Etern! Cel ce prin Propria Sa Fiinţă a adus mărturie că El este cu adevărat Cel Unic, Cel Singur, Cel Neconstrâns, Cel Preaslăvit. Stăm mărturie căci cu adevărat nu există alt Dumnezeu afară de El, recunoaştem unicitatea Lui şi adeverim că este Unul Singur. El a sălăşluit dintotdeauna în înălţimi de neatins, pe piscurile slavei Sale, departe de orice amintire decât a Sa, dincolo de orice descriere decât a Lui Însuşi.
şi când El a dorit să-şi arate harul şi bunăvoinţa faţă oameni şi să aşeze ordinea în lume, a revelat porunci şi a creat legi; între acestea a stabilit legea căsătoriei, făcând din ea o fortăreaţă a bunăstării şi salvării, şi ne-a prescris-o în Cartea Sa Cea Mai Sfântă ce a fost trimisă din raiul sfinţeniei. El spune, preamărită fie slava Sa: „Căsătoriţi-vă, o, oameni, ca dintre voi să apară acela care îşi va aminti de Mine printre slujitorii Mei; aceasta este una din poruncile Mele către voi; supuneţi-vă ei şi priviţi-o ca pe un ajutor pentru voi înşivă”.
Îl rugăm pe Dumnezeu să-i ajute cu harul Său pe cei rătăciţi să fie cinstiţi şi cu mintea dreaptă, şi să-i facă conştienţi de lucrurile pe care până acum le-au nesocotit. El, cu adevărat, este Cel Atotmărinimos, Cel Preageneros. Nu-i înlătura, o, Doamne, pe slujitorii Tăi, de la uşa harului Tău, şi nu-i exclude din curtea prezenţei Tale. Ajută-i să risipească negura iluziilor trândave şi să sfâşie vălurile închipuirilor şi speranţelor deşarte. Tu eşti, cu adevărat, Atoateposesorul, Cel Preaînalt. Nu este alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Atotputernic, Cel Plin de Har.
Din şuvoaiele înmiresmate ale veşniciei Tale lasă-mă să beau, o, Dumnezeul meu, şi din roadele pomului fiinţei Tale îngăduie-mi să gust, o, Tu, Speranţa mea! Din izvoarele cristaline ale iubirii Tale lasă-mă să sorb, o, Slava mea şi la umbra providenţei Tale nepieritoare lasă-mă să stau, o, Lumina mea!
Pe pajiştile apropierii de Tine şi înaintea prezenţei Tale lasă-mă să colind, o, Tu, Preaiubitul meu, şi la dreapta tronului milostivirii Tale aşează-mă, o, Dorinţa mea! Din adierile înmiresmate ale bucuriei Tale, lasă o boare să treacă peste mine, o, ţelul meu, şi pe culmile paradisului realităţii Tale lasă-mă să ajung, o, Tu, Adoratul meu! Lasă-mă să ascult melodiile porumbiţei unicităţii Tale, o, Tu, Cel Strălucitor, şi prin spiritul puterii şi tăriei Tale însufleţeşte-mă, o, Tu, Binefăcătorul meu! În spiritul iubirii Tale fă să rămân statornic, o, Tu, Sprijinul meu, şi pe cărarea bunului Tău plac întăreşte-
mi paşii, o, Tu, Ziditorul meu! În grădina nemuririi Tale, în faţa chipului Tău, lasă-mă să stau de-a pururea, o, Tu, care eşti milostiv cu mine, şi în jilţul slavei Tale aşează-mă, o, Tu, Stăpânul meu! În cerul iubirii Tale duioase ridică-mă, o, Tu, Care eşti Animatorul meu, şi spre Luceafărul călăuzirii Tale condu-mă, o, Tu ce mă atragi spre Tine! În faţa revelaţiilor spiritului nevăzut cheamă-mă, o, Tu, Obârşia şi Dorinţa mea Supremă, şi la esenţa miresmei frumuseţii Tale, pe care o vei revela, lasă-mă să mă întorc, o, Tu, Care eşti Dumnezeul meu!
Tu ai puterea de a face ceea ce Îţi place. Tu eşti, cu adevărat, Cel Preaslăvit, Cel Atotglorios, Cel Preaînalt.
Crează în mine o inimă curată, o, Doamne, Dumnezeul meu, şi reînnoieşte în mine o conştiinţă senină, o, Tu, Speranţa mea. Prin spiritul puterii, confirmă-mă în Cauza Ta, o, Tu, Cel Iubit şi cu lumina gloriei Tale, dezvăluie-mi calea Ta, o, Tu, ţelul dorinţei mele. Prin virtutea puterii Tale transcendente, înalţă-mă în cerul sfinţeniei Tale, o, Tu, izvorul fiinţei mele, şi cu adierea eternităţii Tale, înveseleşte-mă, o, Tu, Care eşti Dumnezeul meu. Lasă melodiile Tale nepieritoare să-mi aducă liniştea, o, Tu, Însoţitorul meu, lasă bogăţiile străvechiului Tău chip să mă descătuşeze de tot ce nu eşti Tu, o, Tu, Stăpânul meu, şi lasă veştile mari ale revelaţiei Esenţei Tale incoruptibile să-mi aducă bucurie, o, Tu, supremă evidenţă printre cei manifestaţi, o, Tu, cel mai tainic dintre taine.
El este Cel Îngăduitor, Cel Atotmărinimos!
O, Doamne, Dumnezeul meu! Chemarea Ta m-a atras şi vocea Condeiului Tău de Slavă m-a trezit. şuvoiul sfintei Tale rostiri m-a vrăjit şi vinul inspiraţiei Tale m-a îmbătat. Tu mă vezi, o, Doamne, detaşat de toate lucrurile
în afară de Tine, ţinându-mă de funia mărinimiei Tale şi plin de dor pentru minunile harului Tău. Te rog, prin veşnicele valuri ale bunătăţii Tale duioase şi luminile lucitoare ale blândei Tale griji şi bunăvoinţe, să îngădui ceea ce mă va atrage spre Tine şi mă va îmbogăţi cu bogăţia Ta. Glasul meu, condeiul meu, întreaga mea fiinţă adeveresc puterea Ta, tăria Ta, harul Tău şi mărinimia Ta, că Tu eşti Dumnezeu şi că nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Cel Puternic, Cel Tare.
Stau mărturie în clipa aceasta, o, Dumnezeul meu, neputinţei mele şi suveranităţii Tale, slăbiciunii mele şi puterii Tale. Eu nu ştiu ceea ce îmi foloseşte sau îmi dăunează; Tu eşti, cu adevărat, Cel Atotştiutor, Cel Atotînţelept. Porunceşte pentru mine, o, Doamne, Dumnezeul şi Stăpânul meu, ceea ce mă va face să fiu mulţumit cu veşnica Ta poruncă şi-mi va fi de folos în fiecare dintre lumile Tale. Tu eşti în adevăr Cel Îngăduitor, Cel Mărinimos.
Doamne! Nu mă îndepărta de oceanul bogăţiei Tale şi de raiul milostivirii Tale, şi orânduieşte pentru mine binele acestei lumi şi a celei ce va să vie. Cu adevărat, Tu eşti Stăpânul sălaşului milostivirii întronat în înalturi; nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Cel Unic, Cel Atotştiutor, Cel Atotînţelept.
Slăvit fie Numele Tău, o, Doamne Dumnezeul meu! Eu sunt slujitorul Tău care s-a ţinut de funia blândelor Tale milostiviri şi s-a agăţat de poala mărinimiei Tale. Te implor întru numele Tău prin care ai supus toate lucrurile create, văzute şi nevăzute, şi prin care suflarea, ce este viaţă cu adevărat, a adiat asupra întregii creaţii, să mă întăreşti prin puterea Ta ce a cuprins cerurile şi pământul, şi să mă fereşti de orice boală şi durere. Stau mărturie că Tu eşti Stăpânul tuturor numelor şi Rânduitorul a tot ceea ce-ţi este pe plac. Nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Cel Tare, Cel Atotştiutor, Cel Atotînţelept.
Hărăzeşte-mi, o, Domnul meu, ceea ce-mi va fi de folos în fiecare dintre lumile Tale. Dă-mi, atunci, ceea ce ai poruncit pentru cei aleşi între făpturile Tale, pe care nici osânda asupritorilor, nici zarva necredincioşilor, nici înstrăinarea celor ce s-au îndepărtat de Tine nu i-au împiedicat a se întoarce spre Tine.
Tu eşti, cu adevărat, prin puterea suveranităţii Tale, Ajutorul în Primejdie. Nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Cel Tare, Cel Preaputernic.
O, Dumnezeul meu, Dumnezeul mărinimiei şi al milostivirii! Tu eşti acel Rege prin al Cărui cuvânt poruncitor întreaga creaţie a fost chemată în fiinţă; şi Tu eşti Acel Atotmărinimos pe care faptele slujitorilor Săi nu L-au împiedicat vreodată să-şi arate bunăvoinţa şi nici n-au zădărnicit revelările mărinimiei Sale.
Îngăduie acestui slujitor, Te implor, să ajungă la ceea ce va fi pricina mântuirii sale în fiecare dintre lumile Tale. Tu eşti, cu adevărat, Cel Tare, Cel Preaputernic, Cel Atotştiutor, Cel Atotînţelept.
Dumnezeu este Cel care aude rugăciunea şi răspunde rugăciunii! Pe slava Ta, o, Preaiubitule, Tu dătătorule de lumină lumii! Flăcările despărţirii de Tine m-au mistuit şi îndărătnicia mea a topit inima din mine. Te rog, întru Cel Mai Mare Nume al Tău, o, Tu Dorinţa lumii şi Preaiubitul omenirii, să îngădui ca adierea inspiraţiei Tale să poată susţine sufletul meu, ca vocea Ta minunată să poată ajunge la urechea mea, ca ochii mei să poată privi semnele Tale şi lumina Ta, aşa cum este revelată în manifestările numelor şi atributelor Tale, o, Tu în a cărui mână se află toate lucrurile!
Tu vezi, o, Doamne, Dumnezeul meu, lacrimile celor privilegiaţi de Tine, vărsate din cauza despărţirii lor de Tine şi temerile celor ce-ţi sunt devotaţi în depărtarea lor de Curtea Ta Sfântă. Pe puterea Ta ce stăpâneşte toate lucrurile văzute şi nevăzute! Se cuvine celor iubiţi de Tine să verse lacrimi de sânge pentru ceea ce s-a abătut asupra credincioşilor din partea celor răi şi a asupritorilor de pe pământ. Tu priveşti, o, Dumnezeul meu, cum necredincioşii au cuprins oraşele şi tărâmurile Tale! Te rog întru Mesagerii Tăi şi aleşii Tăi şi pe Cel prin care stindardul unităţii Tale divine a fost înfipt în mijlocul slujitorilor Tăi, să-i aperi prin mărinimia Ta. Tu eşti, cu adevărat, Cel Îngăduitor, Cel Atotmărinimos.
şi din nou, Te rog prin dulcile revărsări ale harului Tău şi valurile oceanului favorii Tale, să hărăzeşti sfinţilor Tăi ceea ce le va alina ochii şi le va mângâia inimile. Doamne! Tu-l vezi pe cel ce îngenunchiază năzuind să se ridice şi să Te slujească, pe cel mort cerând viaţă veşnică de la oceanul favorii Tale şi plin de dor să se înalţe în zbor în cerurile bogăţiei Tale, străinul tânjind după căminul său de slavă sub bolta harului Tău, căutătorul grăbind prin milostivirea Ta la uşa mărinimiei Tale, păcătosul întorcându-se către oceanul iertării şi îngăduinţei Tale.
Pe suveranitatea Ta, o, Tu care eşti glorificat în inimile oamenilor! M-am întors spre Tine, uitând propria mea voinţă şi dorinţă, ca sfânta Ta vrere şi plăcere să poată cârmui în mine şi să mă călăuzească potrivit cu ceea ce pana veşnicei Tale porunci a hărăzit pentru mine. Acest slujitor, o, Doamne, deşi neajutorat se întoarce spre Astrul Puterii Tale, deşi înjosit grăbeşte spre Aurora Gloriei, deşi nevoiaş este plin de dor pentru Oceanul Bunăvoinţei Tale. Te implor, prin favoarea şi mărinimia Ta, nu-l alunga de la Tine.
Tu eşti cu adevărat Cel Tare, Cel Îngăduitor, Cel Plin de Compasiune.
Asupra Ta fie slava, o, Doamne Dumnezeul meu! Te implor, întru semnele Tale care cuprind întreaga creaţie; şi întru lumina chipului Tău care i-a iluminat pe toţi cei ce sunt în cer şi pe pământ; şi întru milostivirea Ta care a întrecut toate lucrurile create; şi întru harul Tău care s-a revărsat asupra întregului univers, să sfâşii vălurile care m-au despărţit de Tine, ca să mă pot grăbi spre izvorul puternicei Tale inspiraţii şi către Aurora Revelaţiei Tale şi a favorurilor Tale pline de mărinimie, şi să pot fi cufundat în Oceanul apropierii de Tine şi al placului Tău.
Nu îngădui, o Domnul meu, să fiu lipsit de cunoaşterea de Tine în vremea zilelor Tale, şi nu mă despuia de veşmântul călăuzirii Tale. Dă-mi să beau din râul care este viaţă cu adevărat, ale căruit ape au ţâşnit din Paradisul5 în care tronul numelui Tău, Cel Atotmilostiv, a fost întemeiat, ca ochii mei să se poată deschide, ca faţa mea să poată fi luminată, şi inima mea încredinţată, şi sufletul meu iluminat, şi paşii mei statornici.
Tu eşti Cel care a existat dintotdeauna, prin autoritatea propriei Sale tării, suveran peste toate lucrurile şi Care prin acţiunea voinţei Sale a creat toate lucrurile. Nimic niciodată, fie în cerul Tău sau fie pe pământul Tău, nu-ţi poate zădărnici scopul. Ai milă, atunci, de mine, o Stăpânul meu, prin providenţa şi generozitatea Ta plină de har, şi apleacă-mi urechea la dulcile melodii ale păsărilor care ciripesc lauda Ta pe ramurile arborelui unicităţii Tale.
Tu eşti Marele Dăruitor, Cel ce veşnic Iartă, Cel Plin de Compasiune.
Ţie îţi aduc laudă, o, Dumnezeul meu, pentru că mireasma bunătăţii Tale duioase m-a desfătat şi blândele adieri ale milostivirii Tale m-au înclinat în direcţia mărinimoaselor Tale favoruri. Fă-mă să beau, o, Domnul meu, din mâinile dărniciei Tale, apa vie ce i-a îngăduit fiecărui om ce s-a împărtăşit din ea să se cureţe de ataşamentul pentru oricine în afară de Tine; şi să-şi înalţe zborul în atmosfera detaşării de toate făpturile Tale; şi să-şi aţintească privirea asupra providenţei Tale iubitoare şi a nenumăratelor Tale daruri.
Fă-mă pregătit, în toate împrejurările, o, Stăpânul meu, să Te slujesc şi să mă îndrept către sanctuarul adorat al Revelaţiei Tale şi al Frumuseţii Tale. De va fi plăcerea Ta, fă-mă să cresc asemenea unei fragede plante pe pajiştile harului Tău, ca blândele adieri ale voinţei Tale să mă înfioare şi să mă aplece după bunul Tău plac, astfel încât mişcarea şi neclintirea mea să fie întru totul poruncite de Tine.
Tu eşti Cel prin al Cărui Nume Taina cea Ascunsă a fost dezvăluită; şi Numele Cel Bine Păzit a fost revelat; şi sigiliile Pocalului pecetluit au fost rupte răspândindu-i mireasma peste întreaga creaţie, fie ea din trecut sau din viitor. Cel ce-a fost însetat, o, Domnul meu, s-a grăbit să ajungă la apele vii ale bunăvoinţei Tale, iar făptura cea nevolnică a tânjit să se cufunde în oceanul bogăţiilor Tale.
Jur pe slava Ta, o, Stăpâne Preaiubit al lumii şi Dorinţa tuturor celor ce Te-au recunoscut! Sunt greu încercat de durerea despărţirii mele de Tine, în zilele când Luceafărul prezenţei Tale şi-a aruncat razele asupra poporului Tău. Aşterne, atunci, pentru mine, răsplata poruncită pentru cei ce ţi-au privit faţa şi, prin voia Ta, au primit îngăduinţa să intre în curtea tronului Tău, şi la porunca Ta, Te-au întâlnit faţă în faţă.
Te implor, o, Domnul meu, întru numele Tău ale cărui splendori au cuprins pământul şi cerurile, să-mi îngădui să-mi plec voinţa înaintea a ceea ce ai poruncit în Tabletele Tale, în aşa fel încât să încetez să mai descopăr în mine însumi orice altă dorinţă în afară de ceea ce Tu ai dorit prin puterea suveranităţii Tale, şi nici o altă voinţă în afară de ceea ce Tu mi-ai hărăzit prin voinţa Ta.
Încotro să mă întorc, o, Dumnezeul meu, neputincios cum sunt să descopăr orice altă cale în afară de calea pe care ai aşternut-o înaintea Aleşilor Tăi? Toţi atomii pământului proclamă că eşti Dumnezeu, şi mărturisesc că nu există alt Dumnezeu în afară de Tine. Din veşnicie Tu ai avut puterea să faci ceea ce ai dorit şi să porunceşti ceea ce ţi-a plăcut.
Hărăzeşte-mi, o, Doamne Dumnezeul meu, ceea ce mă va îndrepta mereu către Tine şi îngăduie-mi să mă ţin neîncetat de funia harului Tău, să proclam numele Tău şi să caut tot ceea ce poate izvorî din pana Ta. Sunt sărac şi dezolat, o, Domnul meu, şi Tu eşti Cel Atotstăpânitor, Cel Preaînalt. Ai, atunci, milă de mine prin minunile milostivirii Tale şi pogoară asupra mea, în fiece clipă a vieţii mele, lucrurile prin care ai recreat inimile tuturor făpturilor Tale ce ţi-au recunoscut unitatea, şi ale tuturor oamenilor Tăi ce-ţi sunt cu totul devotaţi.
Tu eşti, cu adevărat, Cel Tare, Cel Preaînălţat, Cel Atotştiutor, Cel Atotînţelept.
Slăvit fii Tu, Doamne, pentru că ţi-ai arătat iubirea faţă de omenire! O, Tu care eşti Viaţa şi Lumina noastră, călăuzeşte-i pe slujitorii Tăi pe calea Ta, îmbogăţeşte-ne prin Tine şi eliberează-ne de orice în afară de Tine.
O, Dumnezeule, învaţă-ne Unicitatea Ta şi fă-ne să înţelegem Unitatea Ta, ca să nu vedem pe nimeni altul afară de Tine. Tu eşti Cel Milostiv, Cel Darnic.
O, Dumnezeule, aprinde în inimile celor pe care îi iubeşti focul iubirii Tale, ca să mistuie toate gândurile afară de cele închinate ţie.
Revelază-ne, Doamne, suprema Ta eternitate, fă-ne să înţelegem că ai existat înainte de toţi vecii şi că vei exista în vecii vecilor şi că nu există alt Dumnezeu afară de Tine.
Cu adevărat în Tine găsim mângâiere şi tărie.
Acordă-mi, o, Dumnezeul meu, întreaga măsură a iubirii Tale şi a bunului Tău plac, iar prin farmecul luminii Tale strălucitoare vrăjeşte-ne inimile, o, Tu Ce eşti Dovada Supremă şi Cel Atotslăvit. Pogoară asupra mea, ca o mărturie a harului Tău, adierile Tale înviorătoare, în timpul zilei şi la vreme de noapte, o Stăpân al dărniciei.
Nici o faptă n-am făptuit, o, Dumnezeul meu, pentru a merita să-ţi privesc faţa şi ştiu cu certitudine că de-ar fi să trăiesc atât cât lumea va dura, n-aş reuşi să îndeplinesc vreo faptă care să merite această favoare, întrucât rangul slujitorului nu poate avea vreodată acces la sfintele Tale hotare, afară numai dacă mărinimia Ta mă va atinge şi blânda Ta milostivire mă va pătrunde şi bunătatea Ta iubitoare mă va înconjura.
Toată lauda fie cu Tine, o, Tu pe lângă Care nu se află nici un alt Dumnezeu. Cu bunăvoinţă îngăduie-mi să mă înalţ spre Tine, să-mi fie acordată onoarea de a sălăşlui în apropierea Ta şi de a fi în comuniune numai cu Tine. Nu se află alt Dumnezeu afară de Tine.
Într-adevăr, de-ar fi ca Tu să doreşti să acorzi binecuvântare unui slujitor, ai şterge din tărâmul inimii sale orice pomenire sau înclinare în afară de propria Ta pomenire; iar de-ar fi să porunceşti răul pentru un slujitor din pricina a ceea ce mâinile lui au făptuit pe nedrept înaintea feţei Tale, l-ai încerca cu binefacerile acestei lumi şi a celei ce va să vie, ca să poată deveni preocupat de ele şi să uite de pomenirea Ta.
Slăvit fie Numele Tău, o, Doamne!
La cine să caut refugiu când Tu eşti cu adevărat Dumnezeul meu preaiubit; spre cine să mă îndrept pentru adăpost când Tu eşti Dumnezeul şi Stăpânul meu; şi la cine să alerg când Tu eşti cu adevărat Comoara şi ţinta dorinţei mele; şi de la cine altul să cer când Tu eşti aspiraţia mea cea mai înaltă şi dorinţa mea supremă? Orice speranţă a fost spulberată afară de dorul pentru harul Tău ceresc şi orice uşă e închisă afară de poarta ce duce către izvorul binecuvântărilor Tale.
Te implor, o, Doamne, Dumnezeul meu, pe cea mai luminoasă splendoare a Ta în faţa strălucirii căreia fiecare suflet se pleacă umil şi se prosternează în adorare pentru Tine - o splendoare în faţa sclipirii căreia focul se preschimbă în lumină, morţii învie şi orice dificultate e uşurată. Te implor, pe această măreaţă şi minunată splendoare şi pe gloria stăpânirii Tale preamărite, o, Tu care eşti Domnul puterii de neînvins, să ne transformi prin dărnicia Ta întru ceea ce Tu Însuţi posezi şi să ne ajuţi ca să fim în stare să devenim izvoarele luminii Tale şi cu bunăvoinţa Ta să ne acorzi ceea ce convine maiestăţii domeniului Tău transcedental. Căci către Tine am ridicat mâinile, o, Doamne, şi în Tine am găsit apărare şi adăpost, o, Doamne, Ţie mă supun, o, Doamne, şi în Tine îmi pun toată încrederea, o, Doamne, şi Tu mă întăreşti, o, Doamne.
Adevărat, nu există nici putere şi nici tărie decât în Tine.
O, Doamne! Înviorează şi înveseleşte-mi sufletul. Purifică-mi inima. Luminează-mi mintea. În mâinile Tale las toate treburile mele. Tu eşti Călăuza şi Refugiul meu. Nu vreau să mă mai las pradă tristeţii şi amărăciunii, ci vreau să fiu plin de bucurie şi fericire. O, Doamne, Dumnezeule! Nu vreau să mai fiu cuprins de teamă şi nici să mai las necazurile să mă copleşească. Nu vreau să mai stărui asupra neplăcerilor vieţii.
O, Doamne! Tu eşti pentru mine un prieten mai bun decât sunt eu însumi pentru mine. ţie îţi închin viaţa, Doamne, Dumnezeul meu!
O, Domnul meu! O, Stăpânul meu!
Aceasta este o lampă aprinsă de focul iubirii Tale şi învăluită de flacăra ce-a ţâşnit din copacul milostivirii Tale. O, Domnul meu! Sporeşte-i lumina, căldura şi flacăra cu focul ce este aprins în Sinaiul Manifestării Tale. Cu adevărat, Tu eşti Cel care confirmă,
Cel ce ajută, Cel Puternic, Cel Generos, Cel care iubeşte.
O, Doamne Dumnezeul meu! O, Doamne Dumnezeul meu! Slava fie cu Tine căci m-ai confirmat în mărturisirea unicităţii Tale, m-ai atras spre cuvântul singularităţii Tale, m-ai înflăcărat cu focul iubirii Tale şi mi-ai dat ca ocupaţie pomenirea Ta şi slujirea prietenilor şi a slujitoarelor Tale.
O, Doamne, ajută-mă să fiu smerit şi modest şi întăreşte-mă să mă detaşez de toate lucrurile şi să mă ţin de poala veşmântului slavei Tale, încât inima să mi se umple de iubirea Ta astfel să nu mai existe nici un loc pentru iubirea de lume sau ataşamentul faţă de calităţile sale.
O, Dumnezeule! Eliberează-mă de toate lucrurile afară de Tine, curăţă-mă de ţărâna păcatelor şi încălcărilor, şi fă să am o inimă şi o conştiinţă spirituală.
Cu adevărat, Tu eşti milostiv şi cu adevărat, Tu eşti Cel Preageneros al Cărui ajutor e căutat de toţi oamenii.
O, Doamne Dumnezeul meu!
O, Doamne Dumnezeul meu! Acest slujitor al Tău a înaintat către Tine, rătăceşte cu patimă în deşertul iubirii Tale, merge pe calea slujirii Tale, aşteptând favorurile Tale, sperând la mărinimia Ta, bizuindu-se pe împărăţia Ta şi îmbătat de vinul darurilor Tale. O, Dumnezeul meu! Sporeşte ardoarea afecţiunii lui pentru Tine, perseverenţa lui în slăvirea Ta şi ardoarea iubirii lui pentru Tine.
Cu adevărat, Tu eşti Cel Preageneros, Stăpânul Harului îmbelşugat. Nu există alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Iertător, Cel Milostiv.
O, Doamne, Dumnezeul meu! Acesta este slujitorul Tău radios, robul Tău spiritual care s-a apropiat de Tine şi de prezenţa Ta. şi-a întors faţa către Tine, a recunoscut unicitatea Ta, a mărturisit singularitatea Ta, a proclamat în numele Tău în mijlocul naţiunilor şi a condus oamenii către şuvoaiele milostivirii Tale. O, Tu Stăpâne Preageneros! Celor care au cerut le-ai dat să bea din cupa călăuzirii ce se revarsă de vinul harului Tău nesecat.
O, Doamne, asistă-l în toate condiţiile, fă-l să înveţe misterele Tale bine păzite şi revarsă asupra lui perlele Tale ascunse. Fă-l un stindard ce unduieşte pe meterezele castelelor în bătaia vânturilor ajutorului Tău ceresc, fă-l o fântână de ape cristaline.
O, Stăpânul meu iertător! Luminează inimile cu razele unei lămpi ce-şi aruncă în depărtare strălucirea, dezvăluind realităţile tuturor lucrurilor, acelora din poporul Tău, pe care Tu i-ai ocrotit cu mărinimie.
Cu adevărat, Tu eşti Cel Tare, Cel Puternic, Protectorul, Cel Trainic, Cel Binefăcător! Cu adevărat, Tu eşti stăpânul a tot ceea ce este binecuvântare!
O, Doamne Dumnezeul meu! Aceştia sunt plăpânzii Tăi slujitori; ei sunt sclavii Tăi loiali şi slujitoarele Tale ce s-au înclinat înaintea Rostirii Tale preamărite şi s-au smerit la Pragul Tău de lumină, şi au adus mărturie unicităţii Tale prin care Soarele a fost făcut să strălucească în splendoarea lui vernală. Ei au ascultat îndemnurile pe care le-ai înălţat din Tărâmul Tău tainic şi cu inimile vibrând de iubire şi desfătare au răspuns chemării Tale.
O, Doamne, cerne asupra lor şuvoaiele milostivirii Tale, revarsă asupra lor apele binecuvântărilor Tale. Ajută-i să crească asemeni unor plante minunate în grădina raiului, şi din norii grei ai darurilor Tale şi din oceanele adânci ale harului Tău îmbelşugat fă această grădină să înflorească şi păstreaz-o pentru vecie verde şi strălucitoare, veşnic tânără, pură şi atrăgătoare.
Tu eşti, cu adevărat, Cel Tare, Cel Preaslăvit, Cel Puternic, Cel ce singur sălăşluieşte, în ceruri şi pe pământ, neschimbat. Nu există alt Dumnezeu afară de Tine, Stăpânul semnelor şi dovezilor.
El este Dumnezeu! O, Doamne
Dumnezeul meu! Aceştia sunt slujitori care în vremea zilelor Tale au fost atraşi de miresmele sfinţeniei Tale, aprinşi de flacăra arzândă în copacul Tău sfânt, răspunzând vocii Tale, rostind laude pentru Tine, treziţi de adierea Ta, răscoliţi de dulcile Tale arome privind semnele Tale, înţelegând versetele Tale, grăbindu-se să dea ascultare cuvintelor Tale, crezând în Revelaţia Ta şi încredinţaţi de bunătatea Ta duioasă. Ochii lor, o, Doamne, sunt aţintiţi asupra împărăţiei gloriei Tale strălucitoare, iar feţele lor s-au îndreptat către stăpânirea Ta din înalturi, inimile lor bat din iubire pentru frumuseţea Ta strălucitoare şi glorioasă, sufletele lor sunt mistuite de flacăra iubirii Tale, o, Stăpâne al acestei lumi şi a lumii ce va să fie, vieţile lor clocotesc cu ardoare de dorul lor pentru Tine şi lacrimile lor curg de dragul Tău.
Adăposteşte-i în fortăreaţa ocrotirii şi pazei Tale, apără-i cu grija Ta vigilentă, priveşte-i cu ochii providenţei şi milostivirii tale, fă-i semne ale unităţii Tale divine ce se arată în toate ţinuturile, stindarde ale tăriei Tale ce flutură deasupra palatelor măririi, lămpi strălucitoare ce ard uleiul înţelepciunii Tale în globurile călăuzirii Tale, păsări ale grădinii cunoaşterii Tale ciripind pe ramurile cele mai înalte din paradisul Tău protector şi uriaşi ai oceanului mărinimiei Tale, cufundându-se prin suprema Ta milostivire în adâncuri de nepătruns.
O, Doamne Dumnezeul meu! Umili sunt aceşti slujitori ai Tăi, ridică-i în împărăţia Ta din înalturi; sunt plăpânzi, întăreşte-i prin puterea Ta suverană; sunt înjosiţi, acordă-le glorie în tărâmul Tău cel preaînalt; sunt săraci, îmbogăţeşte-i în marea Ta stăpânire. Hărăzeşte-le, apoi, tot binele pe care l-ai sorocit lumilor Tale, văzute şi nevăzute, fă-i să prospere în această lume pământească, bucură-le inimile cu inspiraţia Ta, o, Stăpâne a tuturor fiinţelor! Luminează-le inimile cu veştile Tale pline de bucurie răspândite prin Rangul Tău Atotslăvit, fă paşii lor statornici în măreţul Tău Legământ şi întăreşte-i în fermul Tău Testament prin mărinimia Ta şi harul Tău făgăduit, o, Tu Cel Milostiv şi Plin de Har! Tu eşti, cu adevărat, Cel Îngăduitor, Cel Atotmărinimos.
O, Tu Cel ce Dăruieşti! Tu ai suflat asupra prietenilor din vest dulcile miresme ale Sfântului Spirit şi cu lumina divinei călăuziri ai luminat cerul occidentului. Tu i-ai făcut pe cei ce odată au stat departe să se apropie de Tine; Tu i-ai preschimbat pe străini în prieteni iubitori; Tu i-ai trezit pe cei care dormeau; Tu i-ai făcut pe cei nesocotiţi să ia aminte.
O, Tu Cel ce Dăruieşti! Asistă-i pe aceşti nobili prieteni să câştige bunul Tău plac şi fă-i să dorească binele atât pentru prieteni cât şi pentru străini. Hărăzeşte-le existenţa ce va domni veşnic; dă-le o porţie a harului Tău ceresc; fă-i să fie adevăraţi bahá’í, ai lui Dumnezeu cu sinceritate; apără-i de asemănări superficiale şi întăreşte-i cu statornicie în adevăr. Fă-i semne şi mărturii ale Împărăţiei, stele luminoase deasupra orizontului acestei vieţi pământeşti. Fă-i să fie mângâierea şi alinarea omenirii şi slujitori pentru pacea lumii. Înflăcărează-i cu focul sfatului Tău şi îngăduie ca toţi să poată merge pe calea poruncilor Tale.
O, Tu Cel ce Dăruieşti! Cea mai dragă dorinţă a acestui slujitor la Pragul Tău este de a vedea cum prietenii din Răsărit şi din Apus se îmbrăţişează între ei, cum toate fiinţele din această lume, în perfectă bunătate, sunt ca membrii unei comunităţi, ca picăturile unui ocean, ca frunzele unui pom şi ca razele unui soare.
Tu eşti cu adevărat Cel Tare, Cel Atotştiutor, Cel Preaputernic şi Cel Atotvăzător.
O, Doamne, suntem slabi: întăreşte-ne!
O, Dumnezeule, suntem neştiutori: instruieşte-ne! O, Doamne, suntem săraci: fă-ne bogaţi! O, Dumnezeule, suntem morţi: însufleţeşte-ne! O, Doamne, suntem umilinţa însăşi: dă-ne slavă în Împărăţia Ta! Dacă ne vei ajuta, Doamne, vom deveni asemenea unor stele strălucitoare, iar fără ajutorul Tău vom ajunge mai prejos decât pulberea pământului. O, Doamne, întăreşte-ne! O, Dumnezeule, ajută-ne să dobândim victoria! O, Doamne, dă-ne putinţa de a ne învinge egoismul şi de a ne stăpâni dorinţele! O, Dumnezeule, eliberează-ne de sclavia lumii materiale! O, Doamne, reînsufleţeşte-ne cu suflarea sfântului Spirit ca să ne putem ridica pentru a Te sluji şi a Te preamări şi a lucra cu cea mai deplină sinceritate, în Împărăţia Ta. O, Doamne, Tu eşti Cel Puternic! O, Doamne, Tu eşti Cel Iertător! O, Doamne, Tu eşti Cel Milostiv!
O, Domnul meu, o, Domnul meu!
Aceste două astre luminoase s-au căsătorit prin iubirea Ta, legaţi prin slujire la Pragul Tău Sfânt, uniţi în servirea Cauzei Tale. Fă din această căsătorie o lumină pătrunzătoare a harului Tău îmbelşugat, o, Domnul meu Cel Atotmilostiv, şi raze strălucitoare ale binecuvântărilor Tale, o, Tu care eşti Binefăcătorul, Cel Veşnic Darnic, pentru ca din acest copac măreţ să răsară ramuri care să înverzească şi să înflorescă prin revărsările de daruri din norii harului Tău.
Cu adevărat, Tu eşti Cel Generos. Cu adevărat, Tu eşti Cel Atotputernic. Cu adevărat, Tu eşti Cel Plin de Compasiune, Cel Atotiertător.
El este Dumnezeu! O, Dumnezeule Neasemuit!
În înţelepciunea Ta atotputernică, Tu ai poruncit oamenilor să se căsătorească, pentru ca generaţiile să se succeadă una după alta în această lume terestră şi pentru ca, atât cât va dura lumea, oamenii să Te slujescă la Pragul Unicităţii Tale cu servitudine şi veneraţie, cu bucurie, adoraţie şi laudă. „Am creat spirite şi oameni numai pentru ca ei să Mă adore.” De aceea, cunună în raiul îndurării Tale aceste două păsări din cuibul iubirii Tale, şi ajută-le să dobândescă harul Tău etern; pentru ca din uniunea acestor două mări de iubire să se înalţe un val de tandreţe care să arunce pe ţărmurile vieţii perlele unor vlăstare pure şi alese. „El a eliberat cele două mări pentru ca ele să se întâlnească. Între ele se află un hotar peste care nu pot trece. Care dintre darurile Domnului vostru le veţi refuza? Din fiecare, El culege perle mai mari şi mai mici.”
O, Bunule Dumnezeu! Fie ca din această căsătorie să se reverse corali şi perle. Tu eşti, cu adevărat, Cel Atotputernic, Cel Preamărit, Cel Veşnic Iertător.
Slavă ţie, Dumnezeul meu! Cu adevărat, acest slujitor al Tău şi această slujitoare a Ta s-au întâlnit sub umbrarul milostivirii Tale şi s-au unit prin generozitatea şi bunăvoinţa Ta. O, Doamne! Ajută-i în această lume şi în Împărăţia Ta şi dăruieşte-le tot ce-i bun prin bunătatea şi harul Tău. O, Doamne! Confirmă-i în supunerea lor faţă de Tine şi sprijină-i în slujirea Ta. Îngăduie-le să devină mărturiile Numelui Tău în lumea Ta şi apără-i prin binecuvântările Tale ce sunt infinite în această lume şi în lumea ce va să vie. O, Doamne! Ei imploră Împărăţia milostivirii Tale şi invocă tărâmul unicităţii Tale. Cu adevărat, ei s-au căsătorit din supunere faţă de porunca Ta. Fă ca ei să devină simboluri ale armoniei şi unităţii până la sfârşitul vremurilor. Cu adevărat, Tu eşti Cel Omnipotent, Cel Omniprezent şi Cel Atotputernic.
Lăudat fii Tu, o, Doamne Dumnezeul meu!
Îngăduie cu bunăvoinţă ca acest prunc să fie alăptat la sânul blândei Tale milostiviri şi al providenţei Tale iubitoare, şi să fie hrănit cu roadele pomilor Tăi cereşti. Nu îngădui ca el să fie încredinţat grijii nimănui altcuiva decât Tine, căci Tu Însuţi, prin puterea voinţei şi tăriei Tale suverane, l-ai creat şi l-ai chemat întru fiinţă. Nu există alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Atotputernic, Cel Atotştiutor.
Lăudat eşti Tu, o, Preaiubitul meu, adie peste el dulcile arome ale mărinimiei Tale transcendente, şi miresmele sfintelor Tale daruri. Îngăduie-i deci să caute adăpost la umbra Numelui Tău cel preaînalt, o, Tu care ai în stăpânirea Ta împărăţia numelor şi atributelor. Cu adevărat, Tu ai puterea de a face ceea ce doreşti şi Tu eşti cu adevărat Cel Tare, Cel Preaslăvit, Cel ce veşnic Iartă, Cel Plin de Har, Cel Generos, Cel Milostiv.
O, Doamne, Dumnezeule! Creşte acest prunc la pieptul iubirii Tale şi dă-i lapte de la sânul Providenţei Tale. Creşte această fragedă plantă în grădina de trandafiri a iubirii Tale şi ajut-o să crească cu ploile bogate ale mărinimiei Tale. Fă din el un copil al Împărăţiei şi călăuzeşte-l spre tărâmul Tău ceresc. Tu eşti puternic şi bun şi Tu eşti Cel Darnic, Cel Generos, Dumnezeul mărinimiei fără de egal.
O, Doamne, Dumnezeule! Educă-i pe aceşti copii. Aceşti copii sunt plantele livezii Tale, florile poienii Tale, trandafirii grădinii Tale. Lasă ploaia Ta să cadă peste ei; lasă Soarele Adevărului să strălucească peste ei cu dragostea Ta. Lasă adierea Ta să-i învioreze astfel încât să fie educaţi, să crească, să se dezvolte şi să devină pure manifestări ale frumuseţii Tale. Tu eşti Cel Ce Dăruie. Tu eşti Cel Îndurător.
O, Doamne, Dumnezeule! Călăuzeşte-mă, ocroteşte-mă, luminează lampa inimii mele şi fă din mine o stea strălucitoare. Tu eşti Cel Tare şi Puternic!
O, Doamne! Acordă acestui tânăr strălucire şi dăruieşte mărinimia Ta acestei biete făpturi. Dăruieşte-i cunoaştere, dă-i putere sporită în zorii fiecărei dimineţi şi pune-l la adăpostul ocrotirii Tale, ca să fie ferit de orice eroare, să se poată consacra slujirii Cauzei Tale, să-l călăuzească pe cel rătăcit, să-l sprijine pe cel nenorocit, să-l elibereze pe cel captiv şi să-l trezească pe cel nesocotit, astfel ca toţi să poată fi binecuvântaţi prin pomenirea şi slăvirea Ta. Tu eşti Cel Tare şi Puternic.
O, Doamne neasemuit! Fii adăpost pentru acest biet copil şi un Stăpân bun şi iertător pentru acest suflet păcătos şi nefericit. O, Doamne! Deşi suntem doar plante neînsemnate, totuşi aparţinem grădinii Tale de trandafiri. Deşi suntem doar vlăstare fără frunze sau flori, totuşi aparţinem livezii Tale. Hrăneşte deci această plantă prin revărsările norilor blândei tale milostiviri şi înviorează şi animă acest vlăstar prin adierea înviorătoare a primăverii Tale spirituale. Îngăduie-i să devină atent, nobil şi plin de discernământ şi fă să poată atinge viaţa veşnică şi să sălăşluiască în Împărăţia Ta pentru vecie.
O, Doamne! Sădeşte această fragedă mlădiţă în grădina multelor Tale daruri, ud-o din fântâna bunătăţii Tale duioase şi îngăduie-i să crească o plantă minunată cu ajutorul revărsărilor harului şi favorii Tale.
Tu eşti Cel Tare şi Cel Puternic.
O, Doamne, Dumnezeul meu! O, Doamne, Dumnezeul meu! Sunt un copil de vârstă fragedă. Hrăneşte-mă la pieptul milostivirii Tale, instruieşte-mă la sânul iubirii Tale, educă-mă la şcoala călăuzirii Tale şi ajută-mă să mă dezvolt la umbra mărinimiei Tale. Eliberează-mă din întunecime şi fă din mine o lumină strălucitoare; eliberează-mă de nefericire şi fă din mine o floare în grădina Ta de trandafiri; îngăduie să devin un slujitor la Pragul Tău şi acordă-mi calităţile şi firea celor drepţi; fă din mine un temei al generozităţii Tale pentru lumea oamenilor şi aşează-mi pe cap diadema vieţii veşnice.
Cu adevărat, Tu eşti Cel Puternic, Cel Tare, Cel Ce Vede, Cel Ce Aude.
- ‘Abdu’l-Bahá
O, Tu Stăpâne preaslăvit! Fă ca această mică slujitoare a Ta să fie binecuvântată şi fericită; fă ca ea să fie îndrăgită la pragul unicităţii Tale şi îngăduie-i să soarbă adânc din cupa iubirii Tale, ca să se umple de desfătare şi extaz şi să răspândească miresme dulci-mirositoare. Tu eşti Cel Tare şi Cel Puternic şi Tu eşti Cel Atotştiutor, Cel Atoatevăzător.
- ‘Abdu’l-Bahá
O, Tu Stăpâne neasemuit! Îngăduie acestui prunc sugar să fie alăptat la sânul bunătăţii Tale duioase, ocroteşte-l în leagănul siguranţei şi ocrotirii Tale şi îngăduie să fie crescut în braţele blândei Tale afecţiuni.
- ‘Abdu’l-Bahá
O, Tu Stăpâne bun! Aceşti copii adorabili sunt lucrarea degetelor tăriei Tale şi semnele minunate ale măreţiei Tale. O, Doamne! Ocroteşte aceşti copii, asistă-i cu harul Tău să fie educaţi şi îngăduie-le să slujească lumea umanităţii. O, Doamne! Aceşti copii sunt perle, fă-i să crească la adăpostul bunătăţii Tale duioase.
Tu eşti Cel Darnic, Cel Atoateiubitor.
- ‘Abdu’l-Bahá
O, Tu, Stăpâne bun! Cu bunăvoinţa Ta dăruieşte acestor pui o pereche de aripi cereşti şi dă-le putere spirituală ca să-şi poată înălţa zborul prin spaţiul nemărginit şi să plutească spre înălţimile Împărăţiei Abhá6.
O, Doamne! Întăreşte aceste fragede vlăstare, ca fiecare dintre ele să poată deveni un pom plin de rod, verde şi înfloritor. Fă aceste suflete victorioase prin puterea oştirilor Tale celeste, ca să poată zdrobi forţele erorii şi ignoranţei şi să înalţe stindardul prieteniei şi călăuzirii între oameni; ca să poată, asemenea adierilor însufleţitoare ale primăverii, să învioreze şi să anime pomii sufletelor oamenilor şi asemenea ploilor de vară să facă poienile acelui ţinut verzi şi mănoase.
Tu eşti Cel Tare şi Cel Puternic, Tu eşti Cel ce Dăruieşte şi Cel Atoateiubitor.
- ‘Abdu’l-Bahá
O, Stăpânul meu milostiv! Această zambilă a răsărit în grădina bunului Tău plac şi această rămurică a crescut în livada adevăratei cunoaşteri. O, Stăpân al mărinimiei, fă să fie înviorată mereu şi fără încetare de adierile Tale însufleţitoare şi fă-o verde, proaspătă şi înfloritoare prin revărsările norilor favorurilor Tale, o, Tu Stăpâne bun!
Cu adevărat, Tu eşti Cel Atotslăvit.
- ‘Abdu’l-Bahá
El este Dumnezeu! O, Doamne, Dumnezeul meu! O, Doamne Dumnezeul meu! Tu vezi aceşti copii care sunt rămurelele pomului vieţii, păsările păşunilor mântuirii, perlele oceanului harului Tău, trandafirii grădinii călăuzirii Tale.
O, Dumnezeule, Stăpânul nostru! Noi cântăm lauda Ta, stăm mărturie sanctităţii Tale şi implorăm cu ardoare raiul milostivirii Tale, ca să ne faci lumini ale călăuzirii, stele strălucind printre oameni deasupra orizontului slavei veşnice şi să ne înveţi cunoaşterea ce vine de la Tine.
Yá Bahá’u’l-Abhá7!
- ‘Abdu’l-Bahá
O, Doamne! Ocroteşte copiii care se nasc în Ziua Ta, sunt crescuţi la sânul iubirii Tale şi sunt îngrijiţi la pieptul harului Tău.
O, Doamne! Ei sunt, într-adevăr, ramuri tinere ce cresc în grădinile cunoaşterii Tale, înmugurind în crângul harului Tău. Îngăduie-le o parte a darurilor Tale generoase, fă-le să crească viguroase şi să înflorească sub ploaia care cade din norii darurilor Tale.
Tu eşti, cu adevărat, Cel Generos, Cel Blând, Cel Îndurător.
- ‘Abdu’l-Bahá
O, Tu Dumnezeule preacurat! Sunt un mic copil; îngăduie ca sânul ce-l îndrăgesc să fie sânul bunătăţii Tale duioase; îngăduie să fiu hrănit cu mierea şi cu laptele iubirii Tale; creşte-mă la pieptul cunoaşterii Tale şi dăruieşte-mi nobleţe şi înţelepciune cât sunt încă copil.
O, Tu Dumnezeule ce-ţi eşti ţie Însuţi îndeajuns! Fă din mine un slujitor de încredere al Împărăţiei Celui Nevăzut. Cu adevărat, Tu eşti Cel Tare, Cel Puternic.
- ‘Abdu’l-Bahá
O, Doamne! Fă din aceşti copii plante desăvârşite. Îngăduie-le şi dăruieşte-le prospeţime şi frumuseţe prin revărsările norilor Împărăţiei Abhá8.
O, Tu Stăpâne bun! Sunt un mic copil, ridică-mă primindu-mă în Împărăţie. Sunt pământesc, fă-mă ceresc; aparţin lumii de jos, îngăduie-mi să aparţin tărâmului de sus; sunt întunecat, îngăduie-mi să devin luminos; sunt materie, fă-mă spiritual şi îngăduie-mi să fiu manifestarea darurilor Tale nesfârşite.
Tu eşti Cel Puternic, Cel Atoateiubitor.
- ‘Abdu’l-Bahá
O, Doamne Dumnezeul meu!
Noi suntem copiii ce am sorbit laptele cunoaşterii divine de la sânul iubirii Tale şi am fost primiţi în Împărăţia Ta pe când aveam o vârstă fragedă. Te implorăm la vreme de zi şi în ceas de noapte spunând: O, Doamne! Fă paşii noştri statornici în Credinţa Ta, protejează-ne în fortăreaţa ocrotirii Tale, hrăneşte-ne la masa Ta cerească, îngăduie-ne să devenim semne ale călăuzirii divine şi lămpi aprinse de buna purtare, şi ajută-ne cu puterea îngerilor Tăi, o, Tu ce eşti Domnul tăriei şi maiestăţii!
Cu adevărat Tu eşti Cel Darnic, Cel Milostiv, Cel Îndurător.
O, Tu Stăpâne bun! Noi suntem bieţi copii, nevoiaşi şi neînsemnaţi, dar totuşi suntem plante ce am încolţit datorită şuvoiului Tău ceresc şi mlădiţe tâşnind în floare în timpul primăverii Tale divine. Fă-ne proaspeţi şi verzi prin revărsările norilor milostivirii Tale; ajută-ne să creştem şi să ne dezvoltăm prin razele soarelui darurilor Tale minunate şi fă-ne să fim învioraţi de brizele însufleţitoare adiind dinspre păşunile Adevărului. Îngăduie să devenim pomi înfloritori încărcaţi de roade în livada cunoaşterii, stele scânteietoare sclipind deasupra orizontului fericirii veşnice şi lămpi strălucitoare aruncându-şi lumina asupra adunării oamenilor.
O, Doamne! De-ar fi ca blânda Ta grijă să ne fie acordată, fiecare dintre noi, asemenea unui vultur, s-ar ridica în zbor la piscul cunoaşterii, dar de-am fi lăsaţi în voia sorţii, ne-am risipi şi am cădea în greşeală şi zădărnicie. Orice suntem de la Tine purcedem şi înaintea pragului Tău căutăm refugiu.
Tu eşti Cel Darnic, Cel Ce Dăruieşte, Cel Atoateiubitor.
El este Dumnezeu! O, Doamne Dumnezeul meu! Dăruieşte-mi o inimă curată, asemenea unei perle.
O, Doamne! Sunt un copil; îngăduie-mi să cresc la umbra iubirii Tale duioase. Sunt o plantă fragedă, fă să fiu îngrijit prin revărsările norilor mărinimiei Tale. Sunt o mlădiţă în grădina iubirii; preschimbă-mă într-un pom plin de roade.
Tu eşti Tare şi Puternic, şi Tu eşti Cel Atoateiubitor, Cel Atotştiutor, Cel Atotvăzător.
El este Dumnezeu! O, Tu Dumnezeule Îndurător! O, Stăpâne al Oştirilor! Lauda fie asupra Ta, căci Tu ai preferat aceşti copii tineri înaintea celor crescuţi şi maturi, i-ai înzestrat cu mărinimia Ta deosebită, i-ai călăuzit, le-ai dăruit lumina Ta şi le-ai dat spiritualitate. Confirmă-ne astfel încât atunci când vom atinge maturitatea să fim în stare să slujim Împărăţia Ta, să putem instrui sufletele, să putem deveni candele aprinse şi să strălucim asemeni stelelor. Tu eşti Dăruitorul, Cel Darnic şi Bun.
O, Doamne Dumnezeul meu, Tu mă vezi detaşat de toate lucrurile în afară de Tine, ţinându-mă aproape de Tine; călăuzeşte-mă aşadar în faptele mele către ceea ce-mi va fi de folos pentru gloria Cauzei Tale şi înălţarea rangului slujitorilor Tăi.
Îngăduie, o, Dumnezeul meu, să mă apropii de Tine, şi să sălăşluiesc înlăuntrul hotarelor curţii Tale, căci depărtarea de Tine aproape că m-a mistuit. Fă să mă odihnesc la umbra aripilor harului Tău, căci flacăra separării de Tine a topit inima din mine. Du-mă mai aproape de râul care e viaţă cu adevărat, căci sufletul meu arde de sete în căutarea sa neîncetată de Tine. Suspinele mele, o, Dumnezeul meu, proclamă amărăciunea suferinţei mele şi lacrimile pe care le vărs adeveresc iubirea mea pentru Tine.
Te implor, întru lauda cu care Te preaslăveşti pe Tine Însuţi şi întru gloria cu care Tu glorifici propria Ta Esenţă să îngădui să putem fi socotiţi printre cei care Te-au recunoscut şi Ţi-au adeverit suveranitatea în vremea zilelor Tale. Ajută-ne să sorbim, o, Dumnezeul meu, din palmele milostivirii Tale, apele vii ale bunătăţii Tale duioase, ca să putem uita întru totul de orice alt lucru în afară de Tine şi să ne ocupăm numai cu Tine. Tu ai puterea de a face ceea ce voieşti. Nu se află alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Tare, Ajutorul în Primejdie, Cel de Sine Stătător.
Preamărit fie Numele Tău, al Tău care eşti Regele regilor!
Slăvit eşti Tu, o, Dumnezeul meu! Îţi aduc mulţumiri căci mi-ai făcut cunoscut pe Cel care este Aurora milostivirii Tale, Orientul harului Tău şi Păstrătorul Credinţei Tale. Te implor întru Numele Tău prin care feţele celor ce sunt aproape de Tine au devenit albe şi inimile celor ce-ţi sunt devotaţi şi-au înălţat zborul spre Tine, să îngădui să pot, în toate timpurile şi în toate împrejurările, să mă ţin strâns de funia Ta, şi să mă scutur de orice ataşament faţă de oricine afară de Tine, şi să-mi ţin ochii aţintiţi în direcţia orizontului Revelaţiei Tale, şi să pot duce la îndeplinire ceea ce mi-ai poruncit în Tabletele Tale.
Împodobeşte-mi, o, Doamne, atât fiinţa lăuntrică cât şi pe cea exterioară cu podoaba favorurilor Tale şi a bunătăţii Tale duioase. Ocroteşte-mă, deci, de orice Îţi poate fi respingător şi ajută-mă cu bunăvoinţa Ta plină de har, pe mine şi pe cei din neamul meu, să Te ascultăm şi să alungăm orice ar putea răscoli în mine vreo dorinţă rea sau coruptă.
Tu eşti, cu adevărat, Domnul întregii omeniri, şi Posesorul acestei lumi şi a celei următoare. Nu există alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Atotştiutor, Cel Atotînţelept.
Multe inimi îngheţate, o, Dumnezeul meu, au fost aprinse cu focul Cauzei Tale şi mulţi adormiţi au fost treziţi de dulceaţa glasului Tău. Cât de mulţi sunt străinii care au căutat adăpost la umbra pomului unicităţii Tale şi cât de numeroşi cei însetaţi care au tânjit după fântâna apelor Tale vii în zilele Tale!
Binecuvântat este cel ce s-a îndreptat spre Tine şi s-a grăbit să atingă Aurora luminii feţei Tale. Binecuvântat este cel ce cu toată afecţiunea lui s-a întors spre Orientul Revelaţiei Tale şi Fântâna inspiraţie Tale. Binecuvântat este cel ce a cheltuit în calea Ta ceea ce i-ai acordat prin mărinimia şi bunăvoinţa Ta. Binecuvântat este cel ce, în dorul lui arzător după Tine, a lăsat în urma lui orice altceva în afară de Tine. Binecuvântat este cel ce s-a bucurat de comuniunea intimă cu Tine şi s-a eliberat de orice ataşament faţă de oricine altcineva în afară de Tine.
Te implor, o Domnul meu, întru Cel care este Numele Tău, Cel care, prin puterea suveranităţii şi tăriei Tale s-a ridicat deasupra orizontului închisorii Sale, să porunceşti pentru fiecare ceea ce Ţi se cuvine şi se potriveşte suveranităţii Tale.
Cu adevărat, tăria Ta, este la fel de mare înaintea tuturor lucrurilor.
Eu nu ştiu, o, Dumnezeul meu, ce este focul pe care l-ai aprins în ţinutul Tău. Pământul nu va putea să-i întunece vreodată splendoarea, nici apa să-i stingă flacăra. Toate popoarele pământului sunt neputincioase în a rezista forţei sale. Mare e binecuvântarea celui ce s-a apropiat de el şi i-a auzit trăznetul.
Câtorva, o, Dumnezeul meu, le-ai îngăduit, prin harul Tău întăritor, să se apropie de el, în timp ce pe alţii i-ai îndepărtat din cauza a ceea ce mâinile lor au săvârşit în vremea zilelor Tale. Cel care s-a grăbit spre el şi l-a atins, şi-a oferit viaţa în calea Ta, în nerăbdarea lui de a privi frumuseţea Ta şi s-a înălţat spre Tine, cu totul detaşat de orice altceva în afară de Tine.
Te implor, o, Domnul meu, întru acest Foc ce s-a dezlănţuit şi s-a revărsat în lumea creaţiei, să sfâşii vălurile care m-au împiedicat să apar înaintea tronului maiestăţii Tale şi să stau pe pragul porţii Tale. Hărăzeşte-mi, o, Domnul meu, fiecare lucru bun pe care l-ai pogorât în Cartea Ta şi îngăduie-mi să nu fiu îndepărtat de adăpostul milostivirii Tale.
Tu ai puterea de a face ceea ce Îţi place. Tu eşti, cu adevărat, Cel Atotputernic, Cel Preageneros.
Lauda fie cu Tine, o, Dumnezeul meu!
Sunt unul dintre slujitorii Tăi, care a crezut în Tine şi în semnele Tale. Tu vezi cum m-am îndreptat spre uşa milostivirii Tale şi mi-am întors faţa în direcţia bunătăţii Tale duioase. Te implor, prin numele Tale excelente şi atributele tale cele mai înălţate, să deschizi înaintea feţei mele portalurile darurilor Tale. Ajută-mă, atunci, să fac ceea ce e bine, o, Tu care eşti Posesorul tuturor numelor şi atributelor!
Eu sunt sărac, o, Domnul meu, şi Tu eşti Cel Bogat. Mi-am întors faţa spre Tine şi m-am detaşat de toate în afară de Tine. Nu mă lipsi, Te implor, de adierile blândei Tale milostiviri şi nu îndepărta de mine ceea ce ai hărăzit celor aleşi dintre slujitorii Tăi.
Îndepărtează vălul dinaintea ochilor mei, ca să pot recunoaşte ceea ce ai dorit pentru făpturile Tale şi să descopăr, în toate formele creaţiei Tale, revelaţiile Atotputerniciei Tale. Vrăjeşte-mi sufletul, o, Domnul meu, cu semnele Tale preaputernice şi scoate-mă din adâncimile dorinţelor mele corupte şi rele. Aşterne, deci pentru mine, binele acestei lumi şi a celei ce va veni. Tu ai puterea de face ceea ce Îţi place. Nu există alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Atotslăvit, al Cărui ajutor e căutat de toţi oamenii.
Îţi mulţumesc, o, Domnul meu, că m-ai trezit din somnul meu, m-ai răscolit şi ai creat în mine dorinţa de a înţelege ceea ce cei mulţi dintre slujitorii Tăi n-au reuşit să cuprindă. Dă-mi, aşadar, putinţa, o Domul meu, de a privi, din iubire pentru Tine şi de dragul plăcerii Tale, orice ai dorit. Tu eşti Cel a cărui putere şi suveranitate toate lucrurile au mărturisit-o.
Nu se află alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Atotputernic, Cel Binefăcător.
O, Dumnezeule, şi Dumnezeul tuturor
Numelor şi Făuritorul cerurilor! Te implor întru Numele Tău prin care Cel Ce este Aurora tăriei Tale şi răsăritul puterii Tale a fost manifestat, prin care fiecare lucru solid a fost făcut să curgă, ficare trup a fost însufleţit şi fiecare spirit în mişcare a fost confirmat - Te implor să-mi îngădui să mă scutur de toate ataşamentele faţă de oricine în afară de Tine, să slujesc Cauza Ta, să doresc ceea ce Tu doreşti prin puterea suveranităţii Tale şi să îndeplinesc ceea ce este bunul plac al voinţei Tale.
Mai mult, te implor, să-mi hărăzeşti ceea ce mă face îndeajuns de bogat pentru a mă lipsi de oricine afară de Tine. Tu mă vezi, o, Dumnezeul meu, cu faţa întoarsă spre Tine şi mâinile mele ţinându-se de funia harului Tău. Pogoară asupra mea milostivirea Ta şi aşterne pentru mine ceea ce ai aşternut pentru aleşii Tăi. Tu ai puterea de a face ceea ce Îţi place. Nu axistă alt Dumnezeu afară de Tine, Cel ce veşnic Iartă, Cel Atotmărinimos.
În Numele Domnului Tău, Creatorul, Suveranul, Cel lui Însuşi deajuns, Cel Preaînălţat, Cel al cărui ajutor e implorat de toţi oamenii.
Spune: o, Dumnezeul meu! O, Tu Care eşti Făuritorul cerurilor şi al pământului, o, Domn al împărăţiei! Tu ştii bine secretele inimii mele, în timp ce Fiinţa Ta e de nepătruns pentru toţi afară de Tine. Tu vezi tot ce e cu mine, în timp ce nimeni altcineva nu poate face aceasta în afară de Tine. Acordă-mi, prin bunăvoinţa Ta, ceea ce îmi va permite să mă lipsesc de toţi în afară de Tine şi hărăzeşte-mi ceea ce mă va face independent de oricine altcineva afară de Tine. Îngăduie să pot culege roadele vieţii mele în această lume şi în cea următoare. Deschide înaintea feţei mele portalurile feţei Tale şi conferă asupra mea, cu bunăvoinţa Ta plină de har, blânda Ta milostivire şi darurile Tale.
O, Tu care eşti Stăpânul harului îmbelşugat! Lasă harul Tău celest să-i înconjoare pe cei ce Te iubesc şi acordă-ne darurile şi mărinimiile pe care le posezi. Fii Tu, dintre toate lucrurile, îndeajuns pentru noi, iartă-ne păcatele şi ai milă de noi. Tu eşti Stăpânul nostru şi Stăpânul tuturor lucrurilor create. Pe nimeni altul afară de Tine nu Îl invocăm şi nu implorăm nimic altceva decât favorurile Tale. Tu eşti Domnul dărniciei şi harului, invincibil în puterea Ta şi cel mai îndemânatic în planurile Tale. Nu există alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Atotstăpânitor, Cel Preaînalt.
Conferă binecuvântările Tale, o, Domnul meu, asupra Mesagerilor, asupra celor sfinţi şi neprihăniţi. Cu adevărat, Tu eşti Dumnezeu, Cel Neasemuit, Cel Atotbiruitor.
O, Doamne! Întru Tine caut refugiu şi către toate semnele Tale îmi îndrept inima.
O, Doamne! Călătorind ori acasă, în ocupaţia ori în munca mea, îmi pun în Tine toată încrederea. Acordă-mi deci ajutorul Tău deplin ca să mă facă independent de toate cele, o, Tu, Care eşti neîntrecut în milostivirea Ta! Aşa după cum e placul Tău, dă-mi mie partea mea, o, Doamne, şi fă-mă să fiu mulţumit cu orice ai orânduit pentru mine.
A Ta este autoritatea absolută de a porunci.
O, Dumnezeul meu, Domnul meu şi
Stăpânul meu! M-am detaşat de neamul meu şi-am căutat prin Tine să devin independent de toţi cei ce sălăşluiesc pe pământ şi mereu gata să primesc ceea ce e demn de laudă în ochii Tăi. Dăruieşte-mi atâtea binefaceri, încât să mă facă independent de orice în afară de Tine, şi îngăduie-mi o măsură mai mare din favorurile Tale fără de margini. Cu adevărat, Tu eşti Stăpânul harului îmbelşugat.
O, Doamne, Dumnezeul meu! Tu eşti Speranţa şi Iubitul meu, ţelul şi Dorinţa mea cea mai înaltă! Cu adâncă smerenie şi cu întreaga devoţiune Te rog să mă preschimbi într-un minaret al iubirii Tale în ţinutul Tău, o lampă a cunoaşterii Tale între creaturile Tale şi un stindard al mărinimiei divine în împărăţia Ta.
Socoteşte-mă printre aceia dintre slujitorii Tăi care s-au detaşat de toate lucrurile în afară de Tine, s-au sanctificat de lucrurile trecătoare ale acestei lumi şi s-au eliberat de îndemnurile celor ce sunt întruchipări ale închipuirilor deşarte.
Lasă-mi inima să crească de bucurie prin spiritul confirmării din împărăţia Ta şi fă să-mi strălucească ochii privind la oştirile asistenţei divine coborând pe rând asupra mea din împărăţia gloriei Tale omnipotente.
Tu eşti, cu adevărat, Cel Tare, Cel Atotslăvit, Cel Atotputernic.
O, Doamne, Dumnezeul meu! Umple pentru mine cupa detaşării de toate lucrurile, şi în adunarea splendorilor şi darurilor Tale, bucură-mă cu vinul iubirii Tale. Eliberează-mă de asalturile patimii şi dorinţei, scutură-mă de cătuşele acestei lumi pământene, atrage-mă în extaz către tărâmul Tău ceresc şi înviorează-mă între slujitoarele Tale cu adierile sfinţeniei Tale.
O, Doamne, luminează-mi faţa cu luminile darurilor Tale, luminează-mi ochii lăsându-i să privească semnele tăriei Tale atotcuceritoare; desfată-mi inima cu gloria cunoaşterii Tale ce cuprinde toate lucrurile, bucură-mi sufletul cu veştile Tale însufleţitoare de mare bucurie, o, Tu Rege al acestei lumi şi a Împărăţiei de sus, o, Tu Domn al stăpânirii şi tăriei, ca să pot răspândi în depărtare semnele şi dovezile Tale şi să proclam Cauza Ta şi să promovez Învăţăturile Tale şi să slujesc Legea Ta şi să preamăresc Cuvântul Tău.
Tu eşti, cu adevărat, Cel Puternic, Cel Veşnic Dăruitor, Cel Omnipotent.
O, Doamne, Dumnezeul meu!
O, Doamne, Dumnezeul meu! Eu sunt un slujitor atras către Tine, apropiindu-mă cu smerenie de uşa unicităţii Tale.
O, Dumnezeul meu! Îngăduie-mi să fiu cu totul al Tău, ocupat numai cu gânduri despre Tine, înflăcărat de focul iubirii Tale şi despărţit de toate lucrurile afară de Tine, ca să pot munci în Cauza Ta, să răspândesc înţelepciunea Ta, să transmit cunoaşterea Ta şi să împărtăşesc bucuria de-a Te cunoaşte.
O, Dumnezeul meu! Sunt o flacără aprinsă de mâinile puterii Tale; nu îngădui ca această flacără să fie stinsă de vânturile încercărilor. Sporeşte-mi iubirea de Tine şi ardoarea mea pentru frumuseţea unicităţii Tale. Aprinde focul ce arde în mine în Sinaiul Unicităţii Tale şi trezeşte viaţa veşnică ce e latentă în mine, prin mărinimia şi harul Tău.
Tu eşti Protectorul, Păzitorul, Cel Îndurător şi Cel Milostiv.
O, Dumnezeul şi Stăpânul meu! Eu sunt slujitorul Tău şi fiul slujitorului Tău. M-am ridicat din aşternut în zorii zilei, când Luceafărul unicităţii Tale s-a ridicat din Aurora voinţei Tale revărsându-şi scânteierea asupra întregii lumi, aşa după cum a fost scris în Cărţile poruncii Tale.
Laudă ţie, Dumnezeul meu, că ne-am trezit la splendorile luminii cunoaşterii Tale. Pogoară peste noi, o, Doamne, ceea ce ne va permite să ne lipsim de tot ce nu eşti Tu şi ne va slobozi de orice ataşament în afară de Tine. Mai hărăzeşte-mi mie, cât şi celor ce-mi sunt dragi, neamului meu, bărbaţi şi femei deopotrivă, binele acestei lumi şi a celei ce va să vie. O, Tu, Preaiubitul întregii făpturi şi Dorinţa întregului univers, păzeşte-ne, prin ocrotirea Ta neclintită, de cei pe care i-ai făcut întruchipări ale Celui Rău care şopteşte în inimile oamenilor. Tu ai puterea de a face după cum ţi-e placul. Tu eşti, cu adevărat, Cel Atotputernic, Ajutorul în Primejdie, Cel de Sine Stătător.
Binecuvântează, o, Tu, Doamne Dumnezeul meu, pe Cel pe Care L-ai aşezat deasupra celor mai înalte Titluri ale Tale şi prin Care i-ai separat pe cei buni de cei răi şi ajută-ne cu harul Tău să facem ceea ce Îţi place şi ceea ce doreşti. Mai binecuvântează, o, Dumnezeul meu, pe cei ce sunt Cuvintele şi Slovele Tale, şi pe cei ce şi-au îndreptat feţele spre Tine şi s-au întors spre faţa Ta şi au plecat urechea la chemarea Ta.
Tu eşti, cu adevărat, Domnul şi Regele tuturor oamenilor, iar puterea Ta se întinde asupra tuturor lucrurilor.
M-am trezit, o, Dumnezeul meu,
la adăpostul Tău, şi se cuvine celui ce caută acest adăpost să rămână în Sanctuarul ocrotirii Tale şi în Fortăreaţa apărării Tale. Luminează-mi fiinţa lăuntrică, o, Domnul meu, cu splendorile Aurorei Revelaţiei Tale, aşa cum mi-ai luminat făptura exterioară cu lumina matinală a bunăvoinţei Tale.
Îţi aduc laudă ţie, o, Dumnezeul meu, că m-ai trezit din somnul meu şi m-ai scos la iveală după absenţa mea, şi m-ai ridicat din adormirea mea. M-am trezit în această dimineaţă cu faţa îndreptată către splendorile Luceafărului Revelaţiei Tale, prin care cerurile puterii şi maiestăţii Tale au fost luminate, adeverind semnele Tale, crezând în Cartea Ta şi ţinându-mă strâns de funia Ta.
Te implor, prin forţa voinţei Tale şi puterea biruitoare a ţelului Tău, să faci din ceea ce mi-ai revelat în somnul meu temelia cea mai sigură pentru palatele iubirii Tale, care se află în inimile celor iubiţi de Tine, şi mijlocul cel mai bun pentru revelarea dovezilor harului Tău şi a bunătăţii Tale duioase.
Hărăzeşte-mi, prin Pana Ta cea preaînălţată, o, Domnul meu, binele acestei lumi şi a celei următoare. Mărturisesc că în mâna Ta se află frâiele tuturor lucrurilor. Tu le schimbi după cum ţi-e placul. Nu este alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Tare, Cel Plin de Credinţă.
Tu eşti Cel Care prin porunca Sa schimbă înjosirea în glorie şi slăbiciunea în putere, neputinţa în tărie, teama în linişte şi îndoiala în certitudine. Nu se află alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Tare, Cel Binefăcător.
Tu nu-l dezamăgeşti pe cel ce Te-a căutat, nici nu-l îndepărtezi de Tine pe cel care Te-a dorit. Hărăzeşte-mi ceea ce se cuvine din cerul generozităţii Tale, şi din oceanul dărniciei Tale. Tu eşti, cu adevărat, Cel Tare, Cel Preaputernic.
adevărat, Tu eşti Domnul suveran, Cel Iertător, Cel Preageneros. O, Dumnezeul meu! Ajută-i pe slujitorii Tăi lipsiţi de cunoaştere să fie acceptaţi în Cauza Ta; căci de îndată ce vor afla de Tine, vor mărturisi adevărul Judecăţii de Apoi şi nu vor tăgădui revelaţiile generozităţii Tale. Trimite asupra lor mărturiile harului Tău şi acordă-le, oriunde s-ar afla, o parte mărinimoasă din ceea ce Tu ai hotărât pentru slujitorii Tăi devotaţi. Tu eşti, cu adevărat, Cârmuitorul Suprem, Atotdarnicul, Cel Nesfârşit de Bun.
O, Dumnezeul meu! Fie ca revărsările dărniciei şi binecuvântărilor Tale să coboare asupra căminelor acelora care au îmbrăţişat Credinţa Ta, ca un semn al harului Tău şi ca o mărturie a iubirii duioase din partea prezenţei Tale. Cu adevărat, Tu eşti neîntrecut în a acorda iertare. Dacă ai refuza cuiva bunătatea Ta, cum ar putea fi el socotit printre discipolii Credinţei Tale în Ziua Ta?
Binecuvântează-mă, o, Dumnezeul meu, pe mine şi pe cei ce vor crede în semnele Tale în Ziua hotărâtă, precum şi pe cei ce împărtăşesc dragoste pentru mine în inimile lor - o dragoste pe care Tu le-o insufli. Cu adevărat, Tu eşti Domnul Dreptăţii, Cel Preaslăvit.
Slavă ţie, Doamne, Dumnezeul meu! Te rog să mă ierţi pe mine şi pe aceia ce sprijină Credinţa Ta. Cu adevărat, Tu eşti Domnul suveran, Cel Iertător, Cel Preageneros. O, Dumnezeul meu! Ajută-i pe slujitorii Tăi lipsiţi de cunoaştere să fie acceptaţi în Cauza Ta; căci de îndată ce vor afla de Tine, vor mărturisi adevărul Judecăţii de Apoi şi nu vor tăgădui revelaţiile generozităţii Tale. Trimite asupra lor mărturiile harului Tău şi acordă-le, oriunde s-ar afla, o parte mărinimoasă din ceea ce Tu ai hotărât pentru slujitorii Tăi devotaţi. Tu eşti, cu adevărat, Cârmuitorul Suprem, Atotdarnicul, Cel Nesfârşit de Bun.
O, Dumnezeul meu! Fie ca revărsările dărniciei şi binecuvântărilor Tale să coboare asupra căminelor acelora care au îmbrăţişat Credinţa Ta, ca un semn al harului Tău şi ca o mărturie a iubirii duioase din partea prezenţei Tale. Cu adevărat, Tu eşti neîntrecut în a acorda iertare. Dacă ai refuza cuiva bunătatea Ta, cum ar putea fi el socotit printre discipolii Credinţei Tale în Ziua Ta?
Binecuvântează-mă, o, Dumnezeul meu, pe mine şi pe cei ce vor crede în semnele Tale în Ziua hotărâtă, precum şi pe cei ce împărtăşesc dragoste pentru mine în inimile lor - o dragoste pe care Tu le-o insufli. Cu adevărat, Tu eşti Domnul Dreptăţii, Cel Preaslăvit.
Locuinţa mea este căminul păcii.
Locuinţa mea e căminul bucuriei şi desfătării.
Locuinţa mea e căminul veseliei şi înălţării.
Oricine trece porţile acestui cămin, trebuie să iasă cu o inimă plină de veselie.
Acesta e căminul luminii; oricine intră aici trebuie să devină iluminat.
Aceasta e locuinţa cunoaşterii; oricine intră în el trebuie să primească cunoaştere.
Aceasta e locuinţa iubirii:cei ce vin înăuntru trebuie să înveţe lecţia iubirii; astfel ei pot să ştie cum să se iubească unul pe celălalt.
De-ar fi să înţelegi dulceaţa titlului „O, slujitoarea Mea”, te-ai găsi detaşată de întreaga omenire, angajată cu devoţiune, zi şi noapte, în comuniune cu Cel Care este singura Dorinţă a lumii... Pe dreptatea lui Dumnezeu! Titlul „O, slujitoarea Mea” întrece de departe orice alt lucru ce poate fi văzut în lume.
Slujitoarea Ta şi-a pus nădejdea, o, Domnul meu, în graţia Ta şi în generozitatea Ta. Îngăduie-i să dobândească ceea ce o va aduce aproape de Tine şi-i va aduce folos în fiecare dintre lumile Tale. Tu eşti Cel Iertător, Cel Atotbinevoitor. Nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Cel ce orânduieşte toate, Cel dintru început.
Acordă binecuvântarea Ta, o Doamne Dumnezeul meu, acelora care au sorbit din licoarea iubirii Tale în faţa oamenilor şi care, în ciuda duşmanilor tăi au recunoscut unitatea Ta, au mărturisit unicitatea Ta, şi-au afirmat acea credinţă care a făcut să se înfioare mădularele asupritorilor Tăi şi au făcut să tremure carnea celor trufaşi ai pământului. Eu mărturisec că Suveranitatea Ta nu poate pieri niciodată şi că Voinţa Ta nu poate fi schimbată. Hotărăşte pentru cei ce şi-ai întors faţa spre Tine şi pentru slujitoarele Tale care au rămas credincioase legăturii cu Tine ceea ce este pe măsura Oceanului dărniciei Tale şi cerului Graţiei Tale.
Tu eşti, o Doamne, Cel care s-a proclamat Domnul Bogăţiei şi a caracterizat pe toţi cei ce-L servesc drept săraci şi nevoiaşi. Aşa cum ai scris: „O voi care credeţi! Voi sunteţi doar nişte oropsiţi care au nevoie de Dumnezeu; dar Dumnezeu este Atotstăpânitorul, Atotslăvitul.” Recunoscând sărăcia mea şi bogăţia Ta, îngăduie-mi să nu fiu lipsit de gloria îmbelşugării Tale. Tu eşti, într-adevăr Protectorul Suprem, Cel Atotştiutor, Cel Atotînţelept.
Tu vezi, o, Dumnezeul meu, cum relele înfăptuite de acele dintre creaturile Tale care şi-au întors faţa de la Tine s-au interpus între Cel prin care Dumnezeirea Ta se manifestă şi slujitorii Tăi. Coboară asupra lor, o Domnul meu, ceea ce îi va face să se ocupe unii cu problemele celorlalţi. Îngăduie, atunci, ca violenţa lor să se restrângă doar la ei înşişi, ca pământul şi toţi cei ce sălăşluiesc în el să găsească pacea.
Una dintre slujitoarele Tale, o, Domnul meu, a căutat faţa Ta, s-a înălţat în zbor în atmosfera bunului Tău plac. Nu îndepărta de la ea, o, Domnul meu, lucrurile pe care le-ai poruncit pentru alesele Tale dintre slujitoarele Tale. Îngăduie-i, atunci, să fie atât de atrasă de rostirile Tale încât să preamărească slăvirea Ta printre ele.
Tu ai puterea de a face tot ceea ce Îţi place. Nu există alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Atotputernic, Cel al cărui ajutor e implorat de toţi oamenii.
Slăvit fie numele Tău, o, Doamne
Dumnezeul meu! Priveşte ochiul meu ce aşteaptă să zăbovească asupra minunilor milostivirii Tale, şi urechea mea în dorul de-a zori la auzul dulcilor Tale melodii, şi inima mea tânjind după apele vii ale cunoaşterii Tale. Tu o vezi pe slujitoarea Ta, o, Domnul meu, stând înaintea lăcaşului milostivirii Tale, şi chemându-Te prin numele Tău pe care l-ai ales deasupra tuturor celorlalte nume şi l-ai aşezat peste tot ce se află în cer şi pe pământ. Trimite asupra ei suflarea milostivirii Tale, ca ea să se poată îndepărta cu totul de ea însăşi, şi să fie în întregime atrasă spre locul care, strălucind cu slava feţei Tale, aruncă în depărtare razele suveranităţii Tale, şi e întemeiat ca şi tronul Tău. Tu ai puterea de a face ceea ce doreşti. Nu este alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Atotglorios, Cel Preamărinimos.
Nu-i alunga, Te implor, o, Domnul meu, pe cei care Te-au căutat, şi nu-i întoarce înapoi pe cei care şi-au îndreptat paşii către Tine, şi nu-i lipsi de bunăvoinţa Ta pe toţi cei care Te iubesc. Tu eşti Acela, o, Domnul meu, care S-a numit pe Sine Însuşi Dumnezeul milostivirii, Cel Preaîndurător. Ai milă, atunci, de slujitoatea Ta care a căutat adăpostul Tău şi şi-a întors faţa spre Tine.
Tu eşti, cu adevărat, Cel ce veşnic Iartă, Cel Preamilostiv.
O, Tu a cărui faţă e obiectul adoraţiei tuturor celor care tânjesc după Tine, a Cărui prezenţă e speranţa celor care sunt întru totul devotaţi voinţei Tale, a Cărui apropiere e speranţa tuturor celor care s-au apropiat de curtea ta, al Cărui chip este tovarăşul celor care ţi-au recunoscut adevărul, al Cărui nume este mişcătorul sufletelor care tânjesc să-ţi privească faţa, a Cărui voce este adevărata viaţă a iubitorilor Tăi, ale Cărui cuvinte sunt precum apa vie pentru toţi cei ce sunt în cer şi pe pământ!
Te implor, întru răul pe care l-ai suferit şi bolile abătute asupra ta de oştirile răufăcătorilor, să cobori asupra mea din norii milostivirii Tale ceea ce mă va purifica de tot ce nu eşti Tu, ca să pot fi demnă de a te lăuda şi potrivită să te iubesc.
Nu îndepărta de mine, o Domnul meu, lucrurile pe care le-ai poruncit pentru acelea dintre slujitoarele Tale ce se rotesc în jurul Tău şi asupra cărora sunt revărsate încontinuu splendorile soarelui frumuseţii Tale şi razele strălucirii feţei Tale. Tu eşti Cel care din totdeauna l-ai ajutat pe cel ce Te-a căutat şi l-ai favorizat cu mărinimie pe cel care ţi-a cerut-o.
Nu există alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Tare, Cel Statornic în veci, Cel Atotdarnic, Cel Preageneros.
Lăudat fii Tu, o, Doamne Dumnezeule!
Tu eşti Cel care ai creat toate lucrurile printr-un cuvânt rostit prin porunca Ta şi ai făurit întreaga creaţie prin puterea suveranităţii şi tăriei Tale. Cel mai tare dintre oameni se pleacă în faţa revelaţiilor Tale de slavă, iar cei care sunt înzestraţi cu putere tremură atunci când se află în faţa dovezilor tăriei Tale. Orice om pătrunzător este lipsit de viziune atunci când se confruntă cu strălucirea slavei chipului Tău, iar cel care stăpâneşte bogăţii este sărac şi dezolat când priveşte belşugul bogăţiei Tale.
Te implor întru Numele Tău Cel Atotslăvit, prin care i-ai împodobit pe toţi locuitorii împărăţiei revelaţiei Tale şi pe cei care sălăşluiesc în cerul voinţei Tale, să îngădui ca sufletul meu să fie atras de dulceaţa melodiei Privighetorii Raiului, care cântă de pe ramurile pomului poruncii Tale, că Tu eşti Dumnezeu, că nu se află alt Dumnezeu afară de Tine.
Spală-mă cu apele milostivirii Tale, o, Domnul meu, şi fă-mă pe de-a-ntregul a Ta, şi fă-mă să mă apropii de Tabernacolul Cauzei Tale şi Sanctuarul adorat al Prezenţei Tale. Porunceşte, atunci, pentru mine, toate lucrurile pe care le-ai poruncit pentru slujitoarele Tale alese şi revarsă asupra mea ceea ce îmi va lumina chipul şi inima.
Tu ai puterea de face ceea ce doreşti şi Tu porunceşti ceea ce Îţi place.
O, Tu, la a Cărui cumplită maiestate toate lucrurile s-au cutremurat, în ale Cărui mâini sunt treburile tuturor oamenilor, către ale Cărui har şi milostivire s-au îndreptat feţele tuturor făpturilor Tale! Te implor, întru Numele Tău pe care l-ai poruncit a fi spiritul tuturor numelor ce sunt în împărăţia numelor, să ne ocroteşti de şoaptele celor ce s-au întors de la Tine, şi au repudiat adevărul existenţei Tale auguste şi preamărite, în această Revelaţie care a făcut să se cutremure împărăţia numelor Tale.
Eu sunt una dintre slujitoarele Tale, o, Domnul meu! Mi-am întors faţa către sanctuarul favorurilor Tale pline de har şi către tabernacolul adorat al slavei Tale. Purifică-mă de tot ceea ce nu este al Tău, şi întăreşte-mă să Te iubesc şi să fac plăcerea Ta, ca să mă pot desfăta în contemplarea frumuseţii Tale, şi să mă scutur de ataşamentul faţă de oricare dintre făpturile Tale şi să pot, în fiece clipă, să exclam: „Preamărit fie Dumnezeu, Stăpânul lumilor!”
Fă ca hrana mea, o, Domnul meu, să fie frumuseţea Ta, băutura mea lumina prezenţei Tale, speranţa mea plăcerea Ta, munca mea lauda Ta, însoţitorul meu pomenirea de Tine, ajutorul meu suveranitatea Ta, sălaşul meu locuinţa Ta şi căminul meu locul pe care l-ai ridicat deasupra limitărilor celor ce sunt despărţiţi ca printr-un văl de Tine.
Tu eşti, cu adevărat, Dumnezeul puterii, al tăriei şi al gloriei.
O, Domnul meu, Cel Preaiubit, Dorinţa
mea! Susţine-mă în singurătatea mea şi însoţeşte-mă în exilul meu. Scapă-mă de necazuri şi ajută-mă să mă dedic frumuseţii Tale. Îndepărtează-mă de tot ce nu eşti Tu şi atrage-mă cu mireasma sfinţeniei Tale. Îngăduie-mi să mă alătur, în Împărăţia Ta, celor ce s-au detaşat de tot ce nu eşti Tu, ce aspiră să slujească la pragul Tău sfânt şi sunt gata să lucreze pentru Cauza Ta. Dă-mi putinţa să devin una dintre slujitoarele Tale ce Ţi-au atins placul şi Ţi-au împlinit vrerea. Tu eşti, cu adevărat, Cel Plin de Har, Cel Generos.
O, Doamne, Dumnezeul meu!
Luminează frunţile celor ce Te iubesc cu adevărat, şi cu oştirile Tale îngereşti condu-i spre o victorie sigură. Întăreşte-le paşii pe cărarea Ta şi, prin străvechea Ta mărinimie, deschide-le porţile spre binecuvântările Tale. Ei cheltuiesc pe cărările Tale ceea ce Tu le-ai dăruit; apărându-ţi credinţa ei îşi pun nădejdea în gândul la Tine şi din iubire pentru Tine ei Îţi oferă inimile; căutând căile de a-ţi fi pe plac, ei nu refuză nimic din ceea ce posedă, din iubire pentru frumuseţea Ta.
O, Doamne! Hărăzeşte-le din plin partea ce li se cuvine şi orânduieşte-le o răsplată sigură.
Tu eşti, cu adevărat, Cel Ce Sprijină, Cel Ce ajută, Cel Generos, Cel Plin de Har, Cel Darnic în veci.
Doamne Dumnezeul meu, Doamne Dumnezeul meu!
Dacă nimeni nu va fi găsit să se abată de la calea Ta, cum va putea fi arborat atunci stindardul milostivirii Tale, ori înălţat drapelul generoasei Tale favori? şi dacă fărădelegea nu ar fi făptuită, care lucru din câte există ar putea să Te proclame ca pe Cel ce ascunde păcatele oamenilor, Cel ce veşnic Iartă, Cel Atotştiutor, Cel Atotînţelept? Fie ca sufletul meu să fie un sacrificiu pentru păcatele celor ce păcătuiesc împotriva Ta, căci deasupra acestor păcate adie dulcile miresme ale blândelor milostiviri ale numelui Tău, Cel Îndurător, Cel Atotmilostiv.
... Mărturisirea păcatelor şi greşelilor înaintea fiinţelor omeneşti nu e îngăduită... Păcătosul trebuie, singur în faţa lui Dumnezeu, să implore milostivire de la oceanul miliostivirii, să implore iertare de la Raiul generozităţii şi să spună:
O, Doamne Dumnezeul meu!
Te implor, în numele sângelui celor ce Te iubesc cu adevărat, pe care glasul Tău dulce i-a vrăjit într-atât încât s-au grăbit să ajungă pe cel mai înalt Pisc al slavei, lăcaşul celui mai glorios martiriu şi Te rog în numele tainelor păstrate în ştiinţa Ta şi în numele perlelor ascunse în oceanul dărniciei Tale, să-mi acorzi iertarea Ta, mie precum şi tatălui şi mamei mele. Dintre toţi cei milostivi, Tu eşti într-adevăr Cel Mai Milostiv. Nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Cel în Veci Iertător, Cel Atoatedăruitor.
O, Doamne! Tu vezi cum această întruchipare a păcatului se întoarce spre oceanul harului Tău şi cum acest slăbănog caută împărăţia puterii Tale divine, iar această biată făptură se îndreaptă spre luceafărul bogăţiei Tale. În numele milostivirii şi harului Tău, nu-l dezamăgi, o, Doamne, nu-l lipsi de revelaţiile dărniciei Tale în zilele Tale şi nu-l izgoni de la uşa Ta, pe care ai deschis-o larg
tuturor celor ce sălăşluiesc în raiul Tău şi pe pământul tău.
Vai mie! Păcatele m-au împiedicat să mă apropii de curtea sfinţeniei Tale, şi greşelile m-au făcut să rătăcesc departe de tabernacolul Maiestăţii Tale. Eu am săvârşit ceea ce mi-ai interzis să făptuiesc şi am dat la o parte ceea ce mi-ai poruncit să respect.
Te rog în numele Celui care este Domnul Suprem al Numelor să orânduieşti cu Pana dărniciei Tale ceea ce mă va face să mă apropii de Tine şi mă va curăţi de greşelile ce s-au interpus între mine şi iertarea şi îndurarea Ta.
Cu adevărat Tu eşti Cel Puternic şi Darnic. Nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Cel Plin de Tărie, Cel Binevoitor.
Eu sunt cel, o, Domnul meu, ce şi-a
întors faţa către Tine şi şi-a îndreptat speranţele asupra minunilor harului Tău şi revelaţiilor dărniciei tale. Te rog să nu îngădui să mă întorc dezamăgit de la uşa milostivirii Tale, nici să nu mă părăseşti acelora dintre creaturile Tale care au negat Cauza Ta.
Eu sunt, o, Dumnezeul meu, slujitorul Tău şi fiul slujitorului Tău. Am recunoscut adevărul Tău în zilele tale şi mi-am îndreptat paşii către ţărmurile unicităţii Tale, mărturisind singularitatea Ta, adeverind unitatea Ta, şi nădăjduind iertarea şi îngăduinţa ta. Tu ai puterea de a face ceea ce doreşti; nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Cel Atotslăvit, Cel ce veşnic Iartă.
Tu mă vezi, o, Domnul meu, cu faţa întoarsă către raiul dărniciei Tale şi oceanul favorii Tale, îndepărtat de orice altceva în afară de Tine. Te rog, pe splendorile soarelui revelaţiei Tale de pe Sinai şi strălucirile Astrului harului Tău ce scânteiază la orizontul numelui Tău, Cel Veşnic Iertător, să-mi acorzi îngăduinţa ta şi să ai milă de mine. Aşterne, atunci, pentru mine, cu pana slavei Tale, ceea ce mă va înălţa prin numele Tău în lumea creaţiei. Ajută-mă, o, Stăpânul meu, să mă îndrept către Tine, şi să mă grăbesc la vocea celor iubiţi de Tine, pe care puterile pământului n-au reuşit să-i slăbească şi stăpânirea naţiunilor a fost neputincioasă în a-i îndepărta de Tine şi care, înaintând către Tine, au spus: „Dumnezeu este Stăpânul nostru, Stăpânul tuturor celor ce sunt în ceruri şi a tuturor celor de pe pământ!”
Slăvit fii Tu, o, Doamne, Dumnezeul meu! De câte ori încerc să Te pomenesc, sunt reţinut de păcatele mele cumplite şi de încălcările mele grave şi mă trezesc cu totul lipsit de harul Tău şi fără nici o putinţă de a Te preaslăvi. Marea mea încredere în generozitatea Ta însă, îmi redeşteaptă speranţa în Tine, iar certitudinea că mă vei trata cu mărinimie mă îndeamnă să Te preamăresc şi să-ţi cer ceea ce posezi.
Te implor, o, Dumnezeul meu, în numele milostivirii Tale ce a întrecut toate lucrurile create şi pentru care toţi cei ce se află cufundaţi în oceanul numelor Tale aduc mărturie, să nu mă părăseşti, lăsându-mă singur, căci inima mi-e înclinată spre rele. ţine-mă, deci, în fortăreaţa ocrotirii Tale şi la adăpostul grijii Tale. Eu sunt cel, o, Dumnezeul meu, care nu doreşte decât ceea ce Tu ai hotărât prin puterea forţei Tale. Tot ceea ce vreau pentru mine este de a fi sprijinit de hotărârile Tale binevoitoare şi de cârma voinţei Tale, şi de a fi ajutat de toate mărturiile poruncilor şi judecăţii Tale.
Te implor, o Tu care eşti Preaiubitul inimilor ce tânjesc după Tine, întru Manifestările Credinţei Tale, întru Aurorele inspiraţiei Tale, întru Exponenţii maiestăţii Tale şi întru Comorile cunoaşterii Tale, să nu îngădui să fiu îndepărtat de Sălaşul Tău sfânt, de Templul Tău şi Tabernacolul Tău. Ajută-mă, o, Domnul meu, să ating slăvita Lui curte, să mă rotesc în jurul persoanei Sale şi să stau cu umilinţă la uşa Sa.
Tu eşti Cel a cărui putere e din veşnicie întru veşnicie. Nimic nu scapă cunoaşterii Tale. Tu eşti, cu adevărat, Dumnezeul puterii, Dumnezeul gloriei şi înţelepciunii.
Lăudat fie Dumnezeu, Stăpânul lumilor!
Lauda fie cu Tine, o, Doamne. Iartă-ne păcatele, ai milă de noi şi îngăduie-ne să ne întoarcem la Tine. Nu îngădui să ne bizuim pe nimeni altul decât pe Tine, şi acordă-ne, prin mărinimia Ta, ceea ce Tu iubeşti şi doreşti şi ceea ce ţi se cuvine. Înalţă rangul celor ce au crezut cu adevărat şi iartă-i cu iertarea Ta plină de har.
Cu adevărat Tu eşti Ajutorul în Primejdie, Cel de Sine Stătător.
Te implor să mă ierţi, o, Stăpânul meu,
pentru orice pomenire în afară de pomenirea Ta, şi pentru orice laudă în afară de lauda Ta, şi pentru orice desfătare în afară de desfătarea apropierii de Tine, şi pentru orice plăcere în afară de plăcerea comuniunii cu Tine, şi pentru orice bucurie în afară de bucuria iubirii tale şi a bunului Tău plac, şi pentru toate lucrurile legate de mine ce nu au nici o legătură cu Tine, o Tu care eşti Stăpânul stăpânilor, Cel ce oferă mijloacele şi deschide uşile.
Slava fie cu Tine, o, Dumnezeule.
Cum aş putea să Te pomenesc când Tu eşti sanctificat de lauda întregii omeniri. Preamărit fie numele Tău, o, Dumnezeule, Tu eşti Regele, Adevărul Veşnic; Tu ştii ceea ce este în ceruri şi pe pământ şi la Tine trebuie să ne întoarcem cu toţii. Tu ai coborât Revelaţia Ta divin poruncită după o măsură clară. Lăudat fii Tu, o, Doamne! La porunca ta faci victorios pe cine doreşti, cu oştirile cerului şi ale pământului şi orice se află între ele. Tu eşti Suveranul, Adevărul Veşnic, Stăpânul tăriei nebiruite.
Slăvit fii Tu, o, Doamne, Tu ierţi mereu păcatele acelora dintre slujitorii Tăi ce-ţi imploră îngăduinţa. Spală-mi păcatele şi păcatele celor care caută iertarea Ta în zori de zi, care Te roagă la lumina zilei şi la vreme de noapte, care tânjesc după nimeni altul decât Dumnezeu, care oferă tot ceea ce Dumnezeu le-a dăruit cu bunăvoinţa Sa, care preamăresc lauda Ta dimineaţa şi pe-nserat, şi care nu au dat dovadă de neglijenţă în îndatoririle lor.
O, Dumnezeule, Stăpânul nostru!
Ocroteşte-ne cu harul Tău de tot ceea ce-ţi este respingător, şi acordă-ne ceea ce ţi se cuvine. Dăruieşte-ne mai mult din mărinimia Ta şi binecuvântează-ne. Iartă-ne pentru lucrurile pe care le-am făcut, şi spală păcatele noastre, şi iartă-ne cu iertarea Ta plină de har. Cu adevărat, Tu eşti Cel Preaînalt, Cel de Sine Stătător.
Providenţa Ta iubitoare a cuprins toate lucrurile create în ceruri şi pe pământ, şi iertarea Ta a întrecut întreaga creaţie. A Ta este suveranitatea; în mâna Ta se află Împărăţiile Creaţiei şi Revelaţiei; în mâna Ta dreaptă Tu ţii toate lucrurile create, iar în puterea Ta sunt destinatele măsuri ale iertării. Tu ierţi pe oricine doreşti dintre slujitorii Tăi. Cu adevărat, Tu eşti Veşnic Iertător, Cel Atoateiubitor. Nimic nu scapă cunoaşterii Tale şi nimic nu e ascuns de Tine.
O, Dumnezeule, Stăpânul nostru! Ocroteşte-ne cu puterea tăriei Tale, îngăduie-ne să intrăm în minunatul Tău ocean cu talazurile ridicate şi acordă-ne ceea ce ţi se cuvine.
Tu eşti Cârmuitorul Suveran, Cel ce Înfăptuieşte, Cel Înălţat, Cel Atoateiubitor.
O, Tu Stăpâne iertător! Tu eşti adăpostultuturor acestor slujitori ai Tăi. Tu cunoşti secretele şi ai ştiinţă de toate lucrurile. Noi suntem neajutoraţi, iar Tu eşti Cel Tare, Cel Omnipotent. Noi suntem cu toţii păcătoşi şi Tu eşti Cel ce Iartă păcatele, Cel Milostiv, Cel Îndurător. O, Doamne! Nu te uita la greşelile noastre. Priveşte la noi cu bunăvoinţa şi mărinimia Ta. Greşelile noastre sunt multe, dar oceanul iertării Tale este neţărmurit. Slăbiciunea noastră este dureroasă, dar dovezile ajutorului şi asistenţei Tale sunt clare. De aceea, confirmă-ne şi întăreşte-ne. Îngăduie-ne să facem ceea ce e demn de Pragul Tău sfânt. Luminează-ne inimile, acordă-ne ochi pătrunzători şi urechi atente. Învie morţii şi vindecă bolnavii. Acordă bogăţie celui sărac şi dăruieşte pace şi siguranţă celui temător. Acceptă-ne în împărăţia Ta şi luminează-ne cu lumina călăuzirii. Tu eşti Cel Generos. Tu eşti Cel Milostiv. Tu eşti Cel Bun.
Risipeşte-mi supărarea prin bunătatea şi generozitatea Ta, o, Doamne, Dumnezeul meu şi alungă-mi suferinţa prin suveranitatea şi tăria Ta. Tu mă vezi, o, Dumnezeul meu, cu faţa întoarsă către Tine, într-un moment în care necazurile m-au înconjurat din toate părţile. O, Tu, care eşti stăpânul tuturor fiinţelor şi care adăposteşti toate lucrurile, văzute şi nevăzute. Te implor, întru Numele Tău cu care ai cucerit inimile şi sufletele oamenilor şi întru talazurile Oceanului milostivirii Tale şi splendorile Luceafărului bunătăţii Tale, să mă socoteşti printre cei pe care nimic nu i-a împiedicat de a-şi întoarce faţa spre Tine, o, Tu, Stăpânul tuturor numelor şi Făuritorul cerurilor!
Tu vezi, o, Doamne, Dumnezeul meu, cele ce s-au abătut asupra mea în vremea zilelor Tale. Te implor, în numele Aceluia care este Aurora numelor Tale şi locul în care s-au ivit atributele Tale, să-mi hărăzeşti puterea de a mă ridica pentru a Te sluji şi a-Ţi preamări virtuţile. Tu eşti, cu adevărat, Cel Omnipotent, Cel Preaputernic, Cel deprins a răspunde rugăciunilor tuturor oamenilor!
şi în sfârşit, Te implor, întru lumina chipului Tău să binecuvântezi treburile mele, să-mi ierţi păcatele şi să-mi satisfaci nevoile. Tu eşti Cel a Cărui putere şi stăpânire a fost adeverită de toate limbile omeneşti şi a Cărui maiestate şi suveranitate a fost recunoscută de fiecare inimă înzestrată cu înţelegere. Nu există alt Dumnezeu afară de Tine, Cel care asculţi şi eşti gata să răspunzi.
O, Tu ale Cărui încercări sunt un leac tămăduitor pentru cei ce sunt aproape de Tine, a Cărui spadă este dorinţa cea mai fierbinte a tuturor celor ce Te iubesc, a Cărui săgeată este dorinţa cea mai dragă a acelor inimi ce tânjesc după Tine, a Cărui poruncă este singura speranţă a celor ce au recunoscut adevărul Tău! Te implor, pe dulceaţa Ta divină şi pe splendorile gloriei feţei Tale, să cobori asupra noastră din sălaşurile Tale din înalturi, ceea ce ne va permite să ne apropiem de Tine. Fă, deci, statornici paşii noştri în Cauza Ta, o, Dumnezeul meu, luminează-ne inimile cu strălucirea cunoaşterii Tale şi pieptul cu strălucirea numelor Tale.
Slavă Ţie, o, Dumnezeul meu! Dacă n-ar fi suferinţele îndurate în calea Ta, cum ar putea fi recunoscuţi adevăraţii Tăi îndrăgostiţi, şi dacă n-ar fi încercările susţinute din iubire pentru Tine, cum ar putea fi dezvăluit rangul celor ce tânjesc după Tine? Tăria Ta îmi stă mărturie! Însoţitoarele celor ce Te adoră sunt lacrimile pe care ei le varsă, şi alinătorii celor ce Te caută sunt gemetele lor, şi hrana celor ce se grăbesc să Te întâlnească sunt fărâmele inimilor lor zdrobite.
Cât de dulce este pentru mine gustul amărăciunii unei morţi suferite în calea Ta şi cât de preţioase, în aprecierea mea, sunt săgeţile vrăjmaşilor Tăi când sunt întâmpinate de dragul înălţării cuvântului Tău! Lasă-mă să sorb în Cauza Ta, o, Dumnezeul meu, orice Tu ai dorit, şi prin dragostea Ta coboară asupra mea tot ceea ce ai poruncit. Pe Slava Ta! Eu doresc numai ceea ce Tu doreşti şi îndrăgesc numai ceea ce Tu îndrăgeşti. În Tine am pus mereu întreaga mea încredere şi certitudine.
Ridică, Te implor, o, Dumnezeul meu, ca ajutoare pentru această Revelaţie, oameni ce vor fi socotiţi demni de numele şi suveranitatea Ta, ca ei să-şi poată aminti de mine între făpturile Tale şi să înalţe însemnele victoriei Tale în ţinutul Tău.
Tu ai puterea de face ceea ce Îţi place. Nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Ajutorul în Primejdie, Cel de Sine Stătător.
O, Dumnezeule! Încercările pe care le trimiţi sunt o alinare pentru toţi cei ce sunt devotaţi voinţei Tale; pomenirea Ta este un leac tămăduitor pentru inimile celor ce s-au apropiat de curtea Ta; apropierea de Tine este adevărata viaţă pentru cei ce Te iubesc; prezenţa Ta este dorinţa cea mai fierbinte a celor ce năzuiesc să-Ţi privească faţa; depărtarea de Tine este chinul celor care au recunoscut unicitatea Ta, iar despărţirea de Tine este moarte pentru cei care au recunoscut adevărul Tău!
Te implor, pe suspinele pe care cei ale căror suflete tânjesc după Tine le-au rostit în depărtarea lor de curtea Ta şi pe plânsetele acelora dintre cei ce Te iubesc care se tânguie în despărţirea lor de Tine, să mă hrăneşti cu vinul cunoaşterii Tale şi cu apele vii ale iubirii şi plăcerii Tale. Priveşte-o pe slujitoarea Ta, o, Domnul meu, care a uitat de toate în afară de Tine, s-a desfătat în iubirea Ta şi s-a tânguit pentru lucrurile care s-au abătut asupra Ta în mâinile răufăcătorilor dintre făpturile Tale. Porunceşte pentru ea ceea ce ai poruncit pentru acelea dintre slujitoarele Tale care se rotesc în jurul tronului maiestăţii Tale şi privesc, pe înserat şi la revărsatul zorilor, frumuseţea Ta.
Tu eşti, cu adevărat, Domnul Zilei Judecăţii.
Tu ştii bine, o, Dumnezeul meu, că suferinţele s-au abătut asupra mea din toate părţile, şi nimeni nu le poate risipi sau preschimba în afară de Tine. Eu ştiu cu certitudine, prin virtutea iubirii mele pentru Tine, că Tu nu vei face niciodată suferinţele să se abată asupra vreunui suflet decât dacă doreşti să-i înalţi rangul în Paradisul Tău celest şi să-i întăreşti, în această viaţă pământească, inima cu bastionul puterii Tale atotbiruitoare, ca să nu se încline către vanităţile acestei lumi. Tu ştii într-adevăr că în toate condiţiile voi îndrăgi pomenirea Ta mult mai mult decât posesiunea a tot ceea ce se află în ceruri şi pe pământ.
Întăreşte-mi inima, o, Dumnezeul meu, în supunerea faţă de Tine şi în iubirea Ta şi îngăduie să fiu eliberat de însoţirea vrăjmaşilor Tăi. Cu adevărat, jur pe slava Ta, că nu tânjesc după nimic în afară de Tine, şi nu doresc nimic în afară de milostivirea Ta, şi nu mă tem decât de dreptatea Ta. Te implor să mă ierţi, ca şi pe cei pe care-i iubeşti, după placul Tău. Cu adevărat, Tu eşti Cel Tare, Cel Mărinimos.
Nemăsurat de înălţat eşti Tu, o, Stăpânul cerului şi al pământului, deasupra laudei tuturor oamenilor. Pacea fie asupra slujitorilor Tăi fideli şi slava fie a lui Dumnezeu, Stăpânul tuturor lumilor.
O, Doamne! Tu îndepărtezi toate suferinţele şi risipeşti toate durerile. Tu eşti Cel Ce alungă toate necazurile şi eliberează fiecare sclav, Mântuitorul fiecărui suflet. O, Doamne! Îngăduie-mi eliberarea prin milostivirea Ta şi socoteşte-mă printre acei slujitori ai Tăi care au atins mântuirea.
Cu cât vei întâmpina mai multe greutăţi în lume, cu atât vei deveni mai desăvârşit.
Cu cât vei ara şi săpa mai mult pământul, cu atât acesta va deveni mai roditor.
Cu cât vei tăia mai mult ramurile unui copac,
cu atât acesta va creşte mai înalt şi mai drept.
Cu cât vei ţine mai mult aurul în foc, cu atât acesta va deveni mai pur.
Cu cât vei ascuţi mai mult oţelul prin şlefuire, cu tât mai bine va tăia.
De aceea, cu cât ai mai multe suferinţe, cu atât devii mai desăvârşit.
O, Doamne, Dumnezeule! Tu ştii că omenirea este înconjurată de suferinţe şi calamităţi, împresurată de greutăţi şi necazuri. Fiecare încercare îl asaltează pe om şi fiecare vitregie crudă îl atacă ca un şarpe. Nu există pentru el nici adăpost, nici refugiu, decât sub aripa ocrotirii, apărării, vigilenţei şi pazei Tale.
O, Tu, Cel Milostiv! O, Doamne, Dumnezeule! Fă din protecţia Ta armura mea, din ocrotirea Ta scutul meu, din umilinţa în faţa uşii unicităţii Tale apărarea mea, iar din paza şi ocrotirea Ta fortăreaţa şi locuinţa mea. Fereşte-mă de ideile mele personale şi de poftele mele şi apără-mă de orice boală, încercare, greutate şi necaz.
Tu eşti, cu adevărat, Ocrotitorul, Păzitorul, Apărătorul, Îndestulătorul şi într-adevăr Tu eşti Cel mai Milostiv dintre milostivi!
O, Doamne, Dumnezeul meu şi Adăpostul meu în primejdie! Scutul meu în nenorociri! Căminul şi refugiul meu în ceasul de nevoie şi însoţitorul meu în izolarea mea! În chinurile mele mângâiere şi în singurătatea mea un prieten duios! Tu eşti Cel ce-mi alini suferinţele şi care-mi ierţi păcatele.
Spre Tine-mi îndrept întreaga fiinţă, rugându-Te fierbinte, din toată inima, sufletul şi glasul meu să mă fereşti de tot ceea ce, în acest ciclu al unităţii Tale, se opune voinţei Tale, şi să mă fereşti de toate pângăririle ce m-ar putea împiedica să mă îndrept nepătat şi curat spre umbrarul copacului milostivirii Tale.
Ai milă de cel neputincios, o, Doamne, vindecă-l pe cel bolnav şi potoleşte arşiţa celui însetat. Încălzeşte sânul în care mocneşte focul iubirii Tale şi înteţeşte-l cu flacăra dragostei Tale cereşti şi a duhului Tău.
Îmbracă tabernacolul unităţii Tale divine cu veşmântul sfinţeniei şi aşează-mi pe cap coroana bunăvoinţei Tale.
Luminează-mi faţa cu strălucirea astrului generozităţii Tale şi ajută-mă, cu bunăvoinţa Ta, să slujesc la pragul Tău sfânt.
Fă să-mi tresalte inima de dragoste pentru făpturile Tale şi acordă-mi favoarea de a devini semnul milostivirii Tale, mărturia bunătăţii Tale şi promotorul bunei înţelegeri între cei iubiţi de Tine. Fă să Te preamăresc şi slujesc cu abnegaţie şi să fiu mereu atent la ceea ce-Ţi aparţine.
O, Doamne, Dumnezeul meu! Nu mă lipsi de dulcea adiere a iertării şi harului Tău şi nu mă priva de izvoarele năvalnice ale ajutorului şi bunăvoinţei Tale.
Lasă-mă să-mi fac cuib sub aripile Tale protectoare şi îndreaptă-Ţi spre mine privirile providenţei Tale.
Dezleagă-mi limba ca să Te preamăresc în mijlocul poporului Tău, ca glasul meu să se ridice în marile adunări şi de pe buzele mele să curgă cuvinte de laudă pentru Tine.
Tu eşti, cu adevărat, Cel Plin de Har, Cel Preamărit, Cel Tare şi Atotputernic.
Numele Tău este însănătoşirea mea, o, Doamne, Dumnezeul meu, şi gândul la Tine este leacul meu. Apropierea de Tine este speranţa mea şi iubirea ce ţi-o port este tovarăşul meu; mila Ta pentru mine este vindecarea mea şi sprijinul meu în ambele lumi, în lumea aceasta şi ce va să vie. Tu eşti, cu adevărat, Cel Atoatedăruitor, Cel Atotştiutor, Cel Preaînţelept!
O, Doamne, Dumnezeul meu! Te implor,
întru oceanul însănătoşirii Tale, întru splendorile Luceafărului harului Tău, întru Numele Tău care i-a cucerit pe slujitorii Tăi, întru puterea plină de pătrundere a Cuvântului Tău preaslăvit, întru forţa slăvitei Tale Pene şi întru milostivirea Ta care a precedat creaţia a tot ce există în cer şi pe pământ, să mă cureţi cu apele generozităţii Tale de orice suferinţă şi boală, de orice slăbiciune şi debilitate.
Tu îl vezi, o, Doamne, Dumnezeule, pe slujitorul Tău rugându-se la poarta mărinimiei Tale şi pe cel ce şi-a pus speranţa în Tine ţinându-se strâns de funia generozităţii Tale. Nu-i refuza, Te implor, lucrurile pe care le caută de la oceanul harului Tău şi de la Luceafărul bunătăţii Tale duioase.
Tu ai puterea de a face ceea ce-ţi place. Nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Cel ce Veşnic Iartă, Cel Neasemuit de Generos.
Slavă ţie, o, Doamne Dumnezeul meu!
Te implor prin Numele Tău, prin care ai înălţat stindardul călăuzirii, ai răspândit strălucirea bunătăţii Tale duioase şi prin care ai revelat suveranitatea stăpânirii tale; prin care lampa numelor Tale a apărut în nişa atributelor Tale, iar Cel care este tabernacolul unităţii Tale şi Manifestarea detaşării a răsărit; prin care căile călăuzirii au fost revelate şi cărările bunului Tău plac au fost însemnate; prin care temeliile erorii au fost zdruncinate şi semnele răutăţii au fost abolite; prin care au ţâşnit fântânile înţelepciunii şi masa cerească a fost întinsă; prin care ţi-ai ocrotit slujitorii şi le-ai acordat vindecarea Ta; prin care ţi-ai arătat blânda milostivire către slujitorii Tăi şi ţi-ai revelat iertarea în mijlocul creaturilor Tale - te implor să-l ţii în siguranţă pe cel ce s-a ţinut strâns şi s-a întors la Tine, s-a agăţat de milostivirea Ta şi a apucat poala înţelepciunii tale iubitoare. Pogoară atunci, asupra lui, vindecarea Ta, şi fă-l întreg, şi înzestrează-l cu o statornicie acordată prin bunăvoinţa Ta şi o linişte dăruită de Maiestatea Ta.
Tu eşti, cu adevărat, Vindecătorul, Păstrătorul, Ajutorul, Cel Tare, Cel Puternic, Cel Atotslăvit, Cel Atotştiutor.
Tu eşti Cel, o, Dumnezeul meu, al cărui nume aduce sănătate celor bolnavi, refacere celor suferinzi, potolire celor însetaţi, pace celor necăjiţi, călăuzire celor rătăciţi, înălţare celor umiliţi, bogăţie celor săraci, cunoaştere celor ignoranţi, lumină celor întunecaţi, veselie celor întristaţi, căldură celor înfriguraţi, onoare celor oprimaţi. Prin numele Tău, o, Doamne Dumnezeule, toate lucrurile create au fost puse în mişcare, cerurile au fost întinse, pământul întemeiat, norii ridicaţi în înălţimi pentru a-şi revărsa ploaia peste pământ. Aceasta este cu adevărat o dovadă a harului Tău întru toate făpturile Tale.
Cu adevărat puterea Ta egalează toate lucrurile. Tu eşti, într-adevăr, Cel Atotputernic, Cel ce subzistă prin El Însuşi. Mai trimite, o, Doamne Dumnezeule, tot ce-i bun în această lume şi în cea de dincolo şi tot ceea ce a fost bun pentru generaţiile din trecut şi până în ziua de azi.
Cu adevărat, puterea şi înţelepciunea Ta îţi îngăduie toate acestea.
Rugăciunile ce au fost revelate pentru a cere însănătoşire se referă atât la însănătoşirea fizică cât şi la cea spirituală. Recitaţi-le, deci, pentru a însănătoşi atât trupul cât şi sufletul...
Dacă sănătatea şi bunăstarea trupului sunt cheltuite pe calea Împărăţiei, acest lucru e acceptabil şi demn de laudă; iar dacă sunt cheltuite pentru a fi de folos lumii în general, chiar dacă ar fi pentru beneficiul ei material şi ca un mijloc de a face bine, şi acest lucru e acceptabil... Dacă-ţi doreşti sănătate, doreşte-ţi sănătate pentru slujirea Împărăţiei.
O, Tu Dumnezeule milostiv!
O, Tu Care eşti tare şi puternic!
O, Tu Părinte preabun! Aceşti slujitori s-au adunat împreună, întorcându-se spre Tine, implorând la pragul Tău, aşteptând, dinspre încrederea în Tine, darurile Tale nesfârşite. Ei nu au alt ţel decât bunul Tău plac. Ei nu au altă intenţie decât slujirea lumii umanităţii.
O, Dumnezeule! Fă această adunare radioasă. Fă inimile milostive. Dăruieşte mărinimiile Sfântului Spirit. Înzestrează-i cu o putere cerească. Binecuvântează-i cu o gândire pură. Sporeşte-le sinceritatea ca să se poată întoarce cu toată umilinţa şi căinţa către împărăţia Ta şi să fie ocupaţi cu slujirea lumii umanităţii. Fie ca fiecare dintre ei să devină o candelă strălucitoare. Fie ca fiecare dintre ei să devină o stea scânteietoare. Fie ca fiecare dintre ei să devină frumos şi înmiresmat în împărăţia lui Dumnezeu.
O, Părinte bun! Dăruieşte binecuvântările Tale. Nu lua în seamă lipsurile noastre. Adăposteşte-ne sub ocrotirea Ta. Nu pomeni păcatele noastre. Tămăduieşte-ne cu milostivirea Ta. Noi suntem slabi; Tu eşti tare. Noi suntem săraci; Tu eşti bogat. Noi suntem bolnavi; Tu eşti Tămăduitorul. Noi suntem nevoiaşi; Tu eşti prea generos.
O, Dumnezeule! Înzestrează-ne cu chibzuinţa Ta. Tu eşti Cel Puternic. Tu eşti Cel ce Dăruieşte. Tu eşti Cel Binefăcător.
O, Divină Providenţă! Această adunare este
alcătuită din prietenii Tăi ce sunt atraşi de frumuseţea Ta şi sunt aprinşi de focul iubirii Tale. Preschimbă aceste suflete în îngeri, reanimă-i prin suflarea Sfântului Spirit, acordă-le o exprimare elocventă şi inimi hotărâte, dăruieşte-le putere celestă şi sensibilitate plină de milostivire, fă-i să devină promotorii unităţii omenirii şi cauza iubirii şi bunei înţelegeri în lumea umanităţii, astfel încât primejdioasa întunecime a prejudecăţii pline de ignoranţă să se risipească prin lumina Soarelui Adevărului; această lume dezolată să poată fi iluminată, acest tărâm material să poată absorbi razele lumii spiritului, aceste culori diferite să se poată contopi într-o singură culoare şi melodia preamăririi să se poată înălţa către împărăţia suveranităţii Tale.
Cu adevărat, Tu eşti Cel Omnipotent şi Cel Tare!
O, Tu Dumnezeule iertător! Aceşti slujitori se întorc către împărăţia Ta şi caută bunăvoinţa şi mărinimia Ta. O, Doamne! Fă inimile lor bune şi curate pentru ca ei să poată deveni demni de iubirea Ta. Purifică şi sfinţeşte spiritele astfel încât lumina Soarelui Realităţii să poată străluci asupra lor. Purifică şi sfinţeşte ochii ca să poată desluşi lumina Ta. Purifică şi sfinţeşte urechile ca să poată auzi chemarea împărăţiei Tale.
O, Doamne! Cu adevărat, noi suntem slabi, dar Tu eşti Cel tare. Cu adevărat, noi suntem săraci, dar Tu eşti bogat. Noi suntem căutătorii, dar Tu eşti Cel căutat. O, Doamne! Îndură-Te de noi şi iartă-ne; acordă-ne o astfel de abilitate şi receptivitate încât să putem fi demni de favorurile Tale şi să putem fi atraşi către împărăţia Ta, ca să putem sorbi adânc din apa vie, să putem fi aprinşi de focul iubirii Tale şi să fim reanimaţi prin adierile Sfântului Spirit în acest veac strălucitor.
O, Doamne Dumnezeul meu! Coboară asupra acestei adunări privirile bunătăţii Tale duioase. Ţine-i la adăpost pe fiecare dintre ei şi în custodia Ta şi sub ocrotirea Ta. Pogoară asupra acestor suflete binecuvântările Tale cereşti. Cufundă-i în oceanul milostivirii Tale şi însufleţeşte-i prin adierile Sfântului Spirit.
O, Doamne! Acordă ajutorul şi confirmarea Ta plină de har acestui guvern drept. Această ţară stă la adăpostul ocrotirii Tale şi acest popor este în slujba Ta. O, Doamne! Acordă-le mărinimia Ta cerească şi fă îmbelşugate şi abundente revărsările harului şi favorii Tale. Îngăduie acestei naţiuni stimate să stea la loc de cinste şi îngăduie-i să fie primită în împărăţia Ta.
Tu eşti Cel Puternic, Cel Omnipotent, Cel Milostiv şi Tu eşti Cel Generos, Cel Binefăcător, Domnul harului îmbelşugat.
-
O, Dumnezeul meu! O, Dumnezeul meu!
Cu adevărat, aceşti slujitori se întorc către Tine, implorând împărăţia milostivirii Tale. Cu adevărat ei sunt atraşi de sfinţenia Ta şi aprinşi de focul iubirii Tale, căutând confirmare de la împărăţia Ta minunată şi sperând să atingă tărâmul Tău ceresc. Cu adevărat, ei tânjesc după darurile Tale, dorind iluminare de la Soarele Realităţii. O, Doamne! Fă-i lămpi strălucitoare, semne milostive, pomi roditori şi stele scânteietoare. Fie ca ei să se ridice în slujba Ta şi să fie ataşaţi de Tine prin legăturile iubirii Tale, tânjind după luminile favorii Tale. O, Doamne! Fă-i semnele călăuzirii, stindardele împărăţiei Tale nemuritoare, valuri pe marea milostivirii Tale, oglinzi ale luminii maiestăţii Tale. Cu adevărat, Tu eşti Cel Generos. Cu adevărat, Tu eşti Cel Milostiv. Cu adevărat, Tu eşti Cel Drag, Cel Preaiubit.
-
Toată lauda fie cu Tine, Doamne, Dumnezeul meu, care eşti izvorul întregii glorii şi maiestăţi, de mărire şi onoare, de suveranitate şi stăpânire, de elevaţie şi bunăvoinţă, de teamă şi putere. Pe cine vrei Tu, îndrepţi spre oceanul Tău cel mare şi cui vrei Tu, îi acorzi onoarea de a recunoaşte numele Tău Cel Mai Străvechi. Dintre toţi cei din cer şi de pe pământ, nimeni nu poate rezista împlinirii voinţei Tale supreme. Eternă este domnia Ta peste întreaga creaţiune şi aşa va rămâne în vecii vecilor peste toate cele create de Tine. Nu există alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Tare, Cel Preamărit, Cel Atotputernic, Cel Atotînţelept.
Luminează, Doamne, faţa supuşilor Tăi, ca să Te poată contempla, purifică-le inimile ca să se poată îndrepta spre curtea favorurilor Tale cereşti şi să recunoască pe Cel care este manifestarea Ta şi aurora Esenţei Tale. Adevărat, Tu eşti Stăpânul tuturor lumilor. Nu există alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Nebiruit şi Atotbiruitor.
-
Preamărit fie Numele Tău, o, Doamne, Dumnezeul meu! Tu eşti Cel venerat de tot ce există şi care nu venerează pe nimeni; Tu eşti Domnul tuturor lucrurilor şi vasalul nimănui, Cel ce cunoaşte toate lucrurile şi e tuturor necunoscut. Tu ai dorit să Te faci cunoscut oamenilor şi de aceea printr-un cuvânt rostit de Tine, ai creat lumea şi ai zidit universul. Nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Ziditorul, Creatorul, Cel Atotputernic, Cel plin de Tărie.
Te implor, prin acest cuvânt însuşi care a strălucit la orizontul voinţei Tale, să-mi îngădui să mă adap la izvoarele dătătoare de viaţă cu care ai însufleţit inimile aleşilor Tăi şi ai animat sufletele celor care Te iubesc, ca să pot, în orice moment şi în toate condiţiile, să-mi întorc faţa complet spre Tine.
Tu eşti Dumnezeul puterii, al gloriei şi al dărniciei. Nu există alt Dumnezeu afară de Tine, Cârmuitorul Suprem, Cel Atotslăvit, Cel Atotştiutor.
-
Slăvit fii Tu, o, Doamne Dumnezeul meu!
Îţi aduc mulţumiri că mi-ai permis să recunosc Manifestarea Sinelui Tău, că m-ai despărţit de vrăjmaşii Tăi, ai dezvelit înaintea ochilor mei faptele lor rele în Zilele Tale, pentru că m-ai curăţat de orice ataşament faţă de ei şi m-ai făcut să mă întorc cu totul către harul şi favorurile Tale pline de mărinimie. Îţi mulţumesc pentru a fi coborât asupra mea din norii voinţei Tale, ceea ce m-a purificat în asemenea măsură de aluziile infidelilor şi ale necredincioşilor, încât mi-am fixat inima cu statornicie asupra Ta şi am fugit de cei care au tăgăduit lumina chipului Tău. şi din nou Îţi mulţumesc, că mi-ai dat putere să fiu statornic în iubirea Ta şi să rostesc lauda Ta şi să-Ţi preamăresc virtuţile şi pentru a-mi fi dat să beau din cupa milostivirii ce a întrecut toate lucrurile văzute şi nevăzute.
Tu eşti Cel Atotputernic, Cel Preaînalt, Cel Atotslăvit, Cel Atotiubitor.
-
Lăudat fie Numele Tău, o, Dumnezeul meu şi Dumnezeul tuturor lucrurilor, Slava mea şi Slava tuturor lucrurilor, Dorinţa mea şi Dorinţa tuturor lucrurilor, Puterea mea şi Puterea tuturor lucrurilor, Regele meu şi Regele tuturor lucrurilor, Stăpânul meu şi Stăpânul tuturor lucrurilor, Ţinta mea şi Ţinta tuturor lucrurilor, Forţa mea şi Forţa tuturor lucrurilor! Îngăduie-mi, Te implor, să nu fiu ţinut departe de oceanul milostivirilor Tale duioase şi să nu fiu îndepărtat de la ţărmurile apropierii de Tine.
Nimic în afară de Tine, o, Doamne, Dumnezeule, nu-mi este de nici un folos şi apropierea de nimeni în afară de Tine nu-mi serveşte la nimic. Te rog fierbinte, prin prea plinul bogăţiilor Tale, pe care le-ai împărţit la toţi, exceptându-Te pe Tine, să mă socoteşti printre cei ce şi-au întors faţa către Tine şi s-au ridicat să Te slujească.
Iartă-i, apoi, o, Doamne, Dumnezeule, pe slujitorii şi slujitoarele Tale. Tu eşti, cu adevărat, Cel ce veşnic Iartă, Cel mai Milostiv dintre Milostivi.
-
O, Tu a Cărui pomenire e desfătarea sufletelor tuturor celor care tânjesc după Tine, al Cărui nume e încântarea inimilor tuturor celor ce sunt cu totul devotaţi voinţei Tale, a Cărui laudă e încălzită la sânul celor ce s-au apropiat de curtea Ta, a Cărui faţă e dorinţa arzătoare a tuturor celor ce Ţi-au recunoscut adevărul, a Cărui încercare e vindecarea bolilor celor ce-au îmbrăţişat Cauza Ta, a Cărui năpastă e aspiraţia cea mai înaltă a celor ce s-au scuturat de orice ataşament în afară de Tine!
Slăvit, nemăsurat de slăvit eşti Tu, în mâinile Căruia se află imperiul a tot ce este în ceruri şi a tot ce este pe pământ, Tu, Care doar printr-un cuvânt al Tău ai făcut toate lucrurile să treacă şi să se destrame, şi Care, printr-un alt cuvânt, ai făcut ca tot ce-a fost separat să fie combinat şi reunit! Preamărit fie numele Tău, o, Tu Care ai putere asupra a tot ce se află în ceruri şi pe pământ, a Cărui stăpânire îmbrăţişează tot ce se află în cerul Revelaţiei Tale şi în împărăţia creaţiei Tale. Nimeni nu Te poate egala în tărâmurile create de Tine; nimeni nu se poate compara cu Tine în universul pe care l-ai făurit. Mintea nimănui nu Te-a cuprins şi aspiraţia nici unui suflet nu Te-a ajuns. Jur pe puterea Ta! De-ar fi ca cineva să se înalţe, pe oricare aripi, atât cât propria Ta fiinţă ar răbda, prin imensitatea cunoaşterii Tale, tot ar rămâne neputincios în a depăşi hotarele pe care lumea limitărilor le-a trasat pentru el. Cum ar putea atunci un astfel de om să aspire să-şi ia zborul în atmosfera prezenţei Tale preaînălţate?
Acela care cu adevărat e înzestrat cu înţelegere e cel ce-şi recunoaşte neputinţa şi-şi mărturiseşte păcătuirea, căci de-ar fi ca oricare lucru creat să afirme vreo existenţă atunci când e confruntat cu minunile infinite ale Revelaţiei Tale, o astfel de pretenţie jignitoare ar fi mai odioasă decât orice crimă în toate domeniile invenţiei şi creaţiei Tale. Cine e cel, o, Stăpânul meu, care, atunci când Tu revelezi primele licăriri ale semnelor suveranităţii şi tăriei Tale transcendente are puterea de-a pretinde pentru el însuşi orice fel de existenţă? Existenţa însăşi e asemenea nimicului atunci cînd e adusă faţă în faţă cu minunile mari şi multe ale Sinelui Tău neasemuit.
Departe, nemăsurat de departe eşti Tu, înălţat deasupra tuturor lucrurilor, o, Tu Care eşti Regele Regilor! Te implor, prin Tine Însuţi şi prin Cei Ce sunt Manifestările Cauzei Tale şi Aurorele autorităţii Tale, să aşterni pentru noi ceea ce ai aşternut pentru aleşii Tăi. Nu îndepărta de la noi ceea ce ai hotărât pentru cei iubiţi de Tine, care, de îndată ce chemarea Ta i-a ajuns, au grăbit spre Tine, iar când splendorile luminii chipului Tău au fost revărsate asupra lor, pe dată s-au prosternat în adorare în faţa Ta.
Noi suntem slujitorii Tăi, o, Domnul meu, şi în stăpânirea puterii Tale. Dacă ne pedepseşti cu pedeapsa abătută asupra generaţiilor de dinainte şi de după, verdictul Tău va fi cu siguranţă drept şi fapta Ta demnă de laudă. Tu ai puterea de a face tot ce ceea ce-Ţi place. Nu este alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Atotputernic, Cel Atotslăvit, Ajutorul în Primejdie, Cel de Sine Stătător.
Slăvit fii Tu, o, Doamne Dumnezeul meu! Te implor, întru Străvechea Ta Frumuseţe şi întru Cel Mai Mare Nume al Tău, pe care L-ai sacrificat pentru ca toţi locuitorii cerului şi pământului Tău să se poată naşte din nou, şi pe care L-ai aruncat în temniţă, ca o dovadă a mărinimiei şi tăriei Tale suverane, pentru ca omenirea să poată fi eliberată din sclavia patimilor deşarte şi a dorinţelor corupte, să mă numeri printre cei care au inhalat atât de adânc mireasma milostivirii Tale, şi s-au grăbit cu asemenea repeziciune către apele vii ale harului Tău, încât nici o săgeată nu i-a putut împiedica de-a se întoarce dinspre Tine şi nici o suliţă nu i-a oprit de a-şi îndrepta feţele către orizontul Revelaţiei Tale.
Mărturisim, o, Stăpânul meu, că Tu eşti Dumnezeu şi că nu există alt Dumnezeu afară de Tine. Din vecie Tu ai fost întronat pe înălţimile inaccesibile ale puterii Tale şi stăpânirea Ta transcendentă şi neîncătuşată va continua veşnic. Oştirile lumii sunt neputincioase în a zădărnici voinţa Ta, iar locuitorii cerului şi pământului nu pot să-Ţi anuleze porunca. Tu eşti cu adevărat Cel Atotputernic, Cel Preaslăvit, Cel Preamăreţ.
Binecuvântează, o, Dumnezeul meu, pe aceia dintre adepţii Bayánului care se numără printre poporul lui Bahá, care au intrat în Arca Purpurie în Numele Tău, Cel Preaslăvit, Cel Preaînalt. Tăria Ta, este, cu adevărat, aceeaşi în faţa tuturor lucrurilor.
Lăudat fii Tu, o, Doamne, Dumnezeul meu! Ori de câte ori încerc să Te pomenesc, sunt împiedicat de rangul Tău sublim şi de măreţia copleşitoare a suveranităţii Tale. Căci de-ar fi să Te preamăresc prin toată întinderea stăpânirii Tale şi atât cât va ţine suveranitatea Ta, aş afla că lauda mea de Tine se potriveşte numai celor ce sunt asemeni mie, care sunt ei înşişi creaturile Tale şi au fost generaţi prin puterea poruncii Tale. şi oricând condeiul meu aşterne glorie oricăruia dintre Numele Tale, aud glasul tânguirilor sale în depărtarea lui de Tine şi pot să recunosc ţipătul datorat despărţirii de Tine. Adeveresc că orice altceva decât Tine e doar creaţia Ta şi stă în pumnul mâinii Tale. A accepta orice faptă sau laudă din partea creaturilor Tale e doar o dovadă a minunilor harului Tău şi a favorurilor Tale pline de mărinimie şi o expresie a generozităţii şi providenţei Tale.
Te implor, o, Domnul meu, întru Cel Mai Mare Nume al Tău prin care ai separat lumina de foc şi adevărul de tăgadă, să cobori, asupra mea şi a celor dragi mie ce-mi sunt aproape, binele acestei lumi şi a celei următoare. Dă-mi, atunci, darurile Tale minunate ce sunt ascunse de ochii oamenilor. Tu eşti, cu adevărat, Făuritorul întregii creaţii. Nu există alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Atotputernic, Cel Atotslăvit, Cel Preaînalt.
Lăudat şi slăvit eşti Tu, O, Doamne Dumnezeul meu! Cum aş putea vorbi eu de Tine când sunt sigur că nici o făptură oricât de mare ar fi înţelepciunea ei, nu Ţi poate preamări Numele aşa cum se cuvine; şi nici pasărea inimii omeneşti, oricât de mare i ar fi dorul, nu poate nădăjdui să se înalţe în cerul maiestăţii şi cunoaşterii Tale.
Dacă Te aş defini, O, Dumnezeul meu, ca pe Cel Atotpătrunzător, trebuie să admit că Acei ce sunt cea mai înaltă întruchipare a percepţiei au fost creaţi prin porunca Ta. Şi dacă Te slăvesc ca pe Cel Înţelept, sunt de asemenea silit să recunosc că Izvoarele Înţelepciunii au fost aduse la existenţă prin acţiunea voinţei Tale. Şi dacă proclam că Tu eşti Cel Incomparabil, descopăr foarte curând că Cei ce sunt însăşi esenţa unicităţii au fost trimişi în lume de Tine şi sunt doar mărturii ale operei Tale. Şi dacă Te preamăresc ca pe Cel Atotştiutor, trebuie să recunosc că Cei ce sunt Chintesenţa cunoaşterii sunt doar creaţia şi instrumentul Scopului Tău.
Înălţat, Preaînălţat eşti Tu deasupra strădaniilor muritorilor de a descoperi tainele Tale, de a descrie slava Ta sau de a se referi doar la natura Esenţei Tale. Căci oricare ar fi rezultatul unor astfel de strădanii, ei nu pot nădăjdui niciodată să depăşească limitele impuse făpturilor Tale deoarece aceste eforturi sunt acţionate de porunca Ta şi au apărut din inspiraţia Ta. Sentimentele cele mai înălţătoare pe care le pot exprima cei mai sfinţi dintre sfinţi spre lauda Ta şi înţelepciunea cea mai profundă pe care o pot exprima cei mai mari erudiţi în încercarea de a Ţi înţelege natura, toate rotesc în jurul acelui centru care e întru totul supus suveranităţii Tale, care adoră frumuseţea Ta şi este pus în mişcare de Pana Ta.
Fereşte mă, O, Doamne, să rostesc cuvinte care în mod necesar implică existenţa unei legături directe între Pana Revelaţiei Tale şi esenţa tuturor lucrurilor create. Departe şi mult deasupra închipuirii unei astfel de relaţii se află cei ce sunt legaţi de Tine! Orice comparaţie şi similitudine sunt neputincioase în faţa Pomului Revelaţiei Tale şi orice cale spre înţelegerea Manifestării Eului Tău şi a Aurorei Frumuseţii Tale este închisă.
Departe, departe de slava Ta fie tot ce muritorul poate spune despre Tine sau Îţi poate atribui, sau laudele cu care Te poate preamări! Oricare ar fi obligaţia pe care ai prescris o slujitorilor Tăi de a-ţi preamări maiestatea şi gloria este doar un semn al harului Tău pe care l ai acordat lor ca să se poată înălţa până la treapta conferită fiinţei lor lăuntrice, treapta cunoaşterii propriului lor eu.
Nimeni, în afară de Tine, n a fost vreodată în stare să înţeleagă taina Ta sau să slăvească aşa cum se cuvine măreţia Ta. De nepătruns şi mult deasupra elogiilor oamenilor vei rămâne în veci. Nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Cel Inaccesibil, Cel Omnipotent, Cel Atotştiutor, Sfântul Sfinţilor.
Lumina şi gloria, salutul şi lauda fie asupra
Mâinilor Cauzei Sale, prin care lumina dârzeniei a strălucit şi adevărul a fost întemeiat, autoritatea de a alege rămâne a lui Dumnezeu, Cel Puternic, Cel Tare, Cel Neconstrâns, şi prin care oceanul mărinimiei şi-a înălţat talazurile şi mireasma favorurilor pline de har ale lui Dumnezeu a fost răspândită. Noi Îl implorăm - Slăvit fie El - să le fie pavăză prin puterea oştirilor Sale, să-i apere prin puterea stăpânirii Sale şi să-i ajute prin forţa Sa de neînvins care stă deasupra tuturor lucrurilor create. Suveranitatea este a lui Dumnezeu, Creatorul Cerurilor şi Stăpânul Împărăţiei Numelor.
O, Tu Dăruitorule iubitor! Aceste suflete s-au grăbit la îndemnurile împărăţiei şi au privit slava Soarelui Adevărului. Ei s-au ridicat către cerurile înviorătoare ale iubirii. Ei sunt îndrăgostiţi de natura Ta şi preamăresc frumuseţea Ta. Ei s-au întors către Tine, vorbind despre Tine, căutând sălaşul Tău şi însetaţi de pârâiaşele tărâmului Tău ceresc.
Tu eşti Cel ce Dăruieşte, Dătătorul, Cel Veşnic Iubitor.
O, căutător al Adevărului! De vrei ca Dumnezeu să-ţi deschidă ochii, trebuie să-L implori, să I te rogi şi să fii în comuniune cu El la miezul nopţii, spunând:
O Doamne, mi-am întors faţa către
Împărăţia Ta de unicitate şi sunt cufundat în marea milostivirii Tale. O, Doamne, privind luminile Tale, luminează-mi vederea în această noapte întunecoasă şi fă-mă fericit cu vinul iubirii Tale în această eră minunată. O, Doamne, ajută-mă să aud chemarea Ta, deschide înaintea feţei mele uşile raiului Tău, ca să pot vedea lumina slavei Tale şi fiu cuprins de farmecul frumuseţii Tale.
Cu adevărat, Tu eşti Cel ce Dăruieşte, Cel Generos, Cel Milostiv, Cel Iertător.
O, Doamne Dumnezeul meu! Bunăvoinţa Ta mi-a dat curaj şi dreptatea Ta m-a umplut de spaimă. Fericit e omul pe care l-ai înzestrat cu bunăvoinţa Ta şi vai de cel ce primeşte dreptatea Ta.
Doamne! Am fugit dinaintea dreptăţii Tale şi am căutat bunăvoinţa Ta, m-am îndepărtat de mânia Ta şi am implorat îngăduinţa Ta. Te implor, întru puterea Ta, suveranitatea Ta, slava Ta şi favoarea Ta să luminezi omenirea cu lumina cunoaşterii Tale, astfel ca toate lucrurile să poată arăta măiestria Ta, să poată desfăşura misterele puterii Tale şi să poată revela lumina cunoaşterii Tale.
Tu eşti Cel ce ai făcut ca toate lucrurile să fie cunoscute şi ai strălucit deasupra lor cu lumina grijii şi providenţei Tale.
Tu eşti Cel Atotmărinimos, Cel Binevoitor.
O, Tu, bunule Dumnezeu! Tu ai făcut întreaga omenire din aceeaşi plămadă. Tu ai poruncit ca toţi să aparţină aceleiaşi familii. În Sfânta Ta prezenţă, toţi sunt slujitorii Tăi şi întreaga omenire se adăposteşte sub Tabernacolul Tău. Toţi s-au adunat în jurul mesei Tale îmbelşugate şi toţi sunt luminaţi de lumina Providenţei Tale.
O, Doamne! Tu eşti bun cu toţi, fiecăruia i-ai purtat de grijă, pe toţi îi adăposteşti şi tuturora le dai viaţă. Pe toţi i-ai înzestrat cu talente şi calităţi şi toţi sunt cufundaţi în Oceanul Milostivirii Tale.
O, Tu, bunule Dumnezeu! Uneşte-i pe toţi. Îngăduie religiilor să cadă de acord şi unifică naţiunile astfel încât toţi să se privească ca membrii unei singure familii şi să se considere pretutindeni pe pământ la ei acasă. Fă ca toţi să trăiască împreună în perfectă armonie.
O, Dumnezeule! Înalţă stindardul unităţii omenirii!
O, Dumnezeule! Întemeiază Pacea Supremă!
O, Dumnezeule! Cimentează inimile laolaltă!
O, Tu, Părinte bun, Doamne Dumnezeule! Desfată-ne inimile cu mireasma iubirii Tale. Luminează-ne ochii cu Lumina Călăuzirii Tale.
Farmecă-ne urechile cu melodia Cuvântului Tău şi adăposteşte-ne în Citadela Providenţei Tale.
Tu eşti Cel Tare şi Puternic, Tu eşti Cel Iertător şi Tu eşti Cel ce trece cu vederea lipsurile tuturor oamenilor.
O, Tu Stăpâne Îndurător, Tu Care eşti generos şi potent! Noi suntem slujitorii Tăi, adăpostiţi la umbra providenţei Tale. Coboară asupra noastră privirea favorii Tale. Dă lumină ochilor noştri, auz urechilor noastre, şi înţelegere şi iubire inimilor noastre. Fă-ne sufletele bucuroase şi fericite cu veştile Tale cele bune. O, Doamne! Arată-ne calea Împărăţiei Tale şi reanimă-ne pe toţi cu suflarea Sfântului Spirit. Dăruieşte-ne viaţă veşnică şi conferă asupra noastră nesfârşită onoare. Uneşte omenirea şi luminează lumea umanităţii. Fie ca toţi să urmăm calea Ta, să năzuim la bunul Tău plac şi să căutăm misterele împărăţiei Tale. O, Dumnezeule! Uneşte-ne şi leagă-ne inimile cu legătura Ta indisolubilă. Cu adevărat, Tu eşti Dăruitorul, Tu eşti Cel Bun şi Tu eşti Cel Atotputernic!
O, Tu Stăpâne bun! Tu Care eşti generos şi milostiv! Noi suntem slujitorii pragului Tău şi ne-am adunat la umbra ocrotitoare a unităţii Tale divine. Soarele providenţei Tale străluceşte deasupra tuturor şi norii mărinimiei Tale se revarsă asupra tuturor. Darurile Tale îi cuprind pe toţi, providenţa Ta iubitoare îi susţine pe toţi, ocrotirea Ta îi adumbreşte pe toţi şi privirile favorii Tale cad asupra tuturor. O, Doamne! Acordă-ne darurile Tale infinite şi lasă lumina călăuzirii să strălucească. Luminează ochii, bucură inimile cu o bucurie Statornică. Conferă tuturor oamenilor un spirit nou şi dăruieşte-le viaţă veşnică. Descuie porţile adevăratei înţelegeri şi lasă lumina credinţei să strălucească. Adună toţi oamenii la umbra mărinimiei Tale şi la adăpostul ocrotirii Tale, ca ei să poată deveni asemenea razelor unui singur soare, asemenea valurilor unui singur ocean, asemenea roadelor unui singur pom. Fie ca ei să bea din aceeaşi fântână. Fie ca ei să fie învioraţi de aceleaşi adieri. Fie ca ei să obţină iluminare de la acelaşi izvor de lumină. Tu eşti Dăruitorul, Cel Milostiv, Cel Omnipotent!
O, Doamne! Cu adevărat, noi suntem
slabi; fă-ne tari. Suntem săraci; ajută-ne din comoara bogăţiei Tale. Suntem morţi; înviorează-ne cu suflarea Sfântului Spirit. Ne lipseşte îndurarea şi răbdarea în încercări; îngăduie-ne să atingem luminile unicităţii. O, Doamne! Fă această adunare cauza înălţării stindardului unicităţii lumii umanităţii, şi confirmă aceste suflete astfel încât ele să poată deveni promotorii păcii internaţionale.
O, Doamne! Cu adevărat, ochii oamenilor sunt acoperiţi de un văl, iar ei sunt în stare de conflict unul cu celălalt vărsându-şi sângele şi distrugându-şi bunurile. În lume sunt războaie şi conflicte. În fiecare parte sunt lupte, vărsare de sânge şi ferocitate.
O, Doamne! Călăuzeşte sufletele oamenilor, ca ele să se poată îndepărta de războaie şi bătălii, să poată deveni iubitoare şi blânde unul cu celălalt, să se poată alătura şi să slujească unicitatea şi solidaritatea umanităţii.
O, Doamne: orizonturile lumii sunt întunecate de aceste neînţelegeri. O, Dumnezeule! Înseninează-le, şi prin luminile iubirii Tale fă ca inimile să devină strălucitoare. Prin binecuvântarea darurilor Tale înviorează spiritele până când fiecare suflet va simţi şi se va purta în armonie cu învăţăturile Tale. Tu eşti Cel Atotputernic. Tu eşti Cel Atotştiutor. Tu eşti Cel Ce Vede. O, Doamne, fii îndurător cu toţi.
Tu vezi, o Doamne, mâinile noastre
imploratoare ridicându-se către raiul favorii şi mărinimiei Tale. Îngăduie ca ele să fie umplute de comorile dărniciei şi favorurilor Tale generoase. Iartă-ne pe noi, pe taţii şi mamele noastre, şi împlineşte tot ceea ce am dorit din oceanul harului şi generozităţii Tale divine. Acceptă, o Preaiubitul inimilor noastre, toate lucrările noastre pe calea Ta. Tu eşti, cu adevărat, Cel Preaputernic, Cel Preaslăvit, Cel Neasemuit, Cel Unic, Cel Ce Iartă, Cel Plin de Har.
Se cuvine ca slujitorul să-L implore pe Dumnezeu, după fiecare rugăciune, să acorde iertare şi îndurare părinţilor săi. După care se va auzi cuvântul lui Dumnezeu: „Răsplata ta va fi de mii şi mii de ori mai mare decât ceea ce ai cerut pentru părinţii tăi!” Binecuvântat fie acela care îşi aminteşte de părinţii săi atunci când comunică cu Dumnezeu. Cu adevărat nu există alt Dumnezeu decât El, Cel Plin de Tărie, Cel Preaiubit.
Îţi cer iertare, o, Dumnezeul meu, şi te implor să-mi acorzi îngăduinţă, aşa cum doreşti ca slujitorii Tăi să se îndrepte spre Tine. Te rog să ne speli de păcate, după cum se cuvine Maiestăţii Tale, şi să mă ierţi pe mine, pe părinţii mei şi pe aceia care, potrivit înţelepciunii Tale, au intrat în sălaşul iubirii Tale într-un mod care este demn de suveranitatea ta transcendentă şi pe măsura puterii Tale cereşti.
O, Dumnezeul meu! Tu mi-ai inspirat sufletul să-ţi ofere această rugă, iar dacă n-ai fi Tu, eu nu aş şti spre cine să mă întorc. Lăudat şi slăvit eşti Tu; Îţi aduc laude deoarece Te-ai dezvăluit fiinţei mele, şi Te implor să mă ierţi, căci nu mi-am împlinit datoria de a Te cunoaşte şi n-am reuşit să merg pe cărarea iubirii Tale.
O, Doamne! În această Dispensaţie Preamărită, Tu accepţi rugăciunile copiilor în favoarea părinţilor lor. Acesta este unul din minunatele daruri infinite ale acestei Dispensaţii. De aceea, o, Tu, bunule Dumnezeu, acceptă ruga slujitorului Tău la pragul unicităţii Tale şi cufundă-l pe tatăl său în oceanul harului Tău, căci acest fiu s-a ridicat pentru a Te sluji şi se străduieşte neîncetat pe cărarea dragostei Tale. Tu eşti, cu adevărat, Cel Darnic, Cel Iertător, Cel plin de Bunătate.
O, Doamne, iartă-i pe părinţii mei pentru greşelile lor. Îndreaptă către ei privirea providenţei Tale şi însoţeşte-i în Împărăţia Ta. Ei m-au educat şi m-au crescut de la începutul vieţii mele. N-am avut putinţa să-i răsplătesc pentru truda lor.
Răsplăteşte-i Tu. Dăruieşte-le viaţă veşnică şi îngăduie-le să păşească în Împărăţia Ta.
Află cu adevărat că sufletul, după ce se va despărţi de trup, va continua să progreseze, până ce va atinge prezenţa lui Dumnezeu, într-o stare şi o condiţie pe care nici trecerea erelor şi a veacurilor şi nici schimbările şi întâmplările acestei lumi nu le vor putea altera.
Această rugăciune se foloseşte pentru bahá'íi care au împlinit vârsta de cincisprezece ani. „Este singura rugăciune obligatorie Bahá'í care se recită în congregaţie; trebuie recitată de un singur credincios, în timp ce toţi cei prezenţi stau în picioare. Nu e nevoie să se întoarcă spre Qiblih în timp ce recită această rugăciune.” - Bahá'u'lláh, Kitáb-i-Aqdas
O, Dumnezeul meu! Acesta este slujitorul Tău şi fiul slujitorului Tău care a crezut în Tine şi în semnele Tale şi care şi-a întors faţa spre Tine, pe de-a întregul detaşat de tot în afară de Tine. Tu eşti, cu adevărat, cel mai milostiv dintre milostivi.
O Tu, care ierţi păcatele oamenilor şi le acoperi greşelile, poartă-Te cu el după cum se cuvine cerului bunătăţii Tale şi oceanului harului Tău. Primeşte-l înlăuntrul hotarelor milostivirii Tale transcendente ce a existat dinaintea întemeierii pământului şi cerului. Nu există alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Veşnic Iertător, Cel Preageneros.
Fie ca el să repete apoi de şase ori salutul: „Alláh'u'Abhá!”
şi apoi să repete de nouăsprezece ori
fiecare din versetele următoare:
Noi toţi, cu adevărat, Îl preamărim pe Dumnezeu.
Noi toţi, cu adevărat, ne plecăm în faţa lui Dumnezeu.
Noi toţi, cu adevărat, suntem devotaţi lui Dumnezeu.
Noi toţi, cu adevărat, înălţăm laudă lui Dumnezeu.
Noi toţi, cu adevărat, aducem mulţumiri lui Dumnezeu.
Noi toţi, cu adevărat, suntem răbdători în Dumnezeu.
(Dacă cel defunct este o femeie, să se spună: „Aceasta este slujitoarea Ta şi fiica slujitoarei Tale” etc.)
El este Dumnezeu, slăvit este El, Stăpânul dărniciei şi al duioasei bunătăţi! Slava fie cu Tine, O, Tu, Dumnezeul meu, Stăpâne Atotputernic. Adeveresc omnipotenţa şi tăria Ta, suveranitatea Ta şi bunătatea Ta duioasă, harul Tău şi puterea Ta, unicitatea fiinţei Tale şi unitatea esenţei Tale, sanctitatea Ta şi înălţarea Ta deasupra lumii existenţei şi a tot ce se află în ea.
O, Dumnezeul meu! Tu mă vezi detaşat de tot afară de Tine, ţinându-mă strâns de Tine şi îndreptându-mă spre oceanul dărniciei Tale, spre cerul favorii Tale şi spre Luceafărul bunătăţii Tale.
Doamne! Stau mărturie că în slujitorul Tău Tu ai lăsat spre păstrare Comoara Ta, şi acesta este Spiritul cu care ai adus la viaţă lumea.
Te rog pe splendoarea Astrului Revelaţiei Tale, să accepţi din partea lui, cu milostivire, ceea ce a înfăptuit în vremea zilelor Tale. Îngăduie-i să fie înveşmântat cu gloria bunului Tău plac şi împodobit cu acceptarea Ta.
O, Domnul meu! Eu însumi, precum şi toate lucrurile create, stăm mărturie tăriei Tale, şi Te rog să nu întorci de la Tine acest spirit ce s-a înălţat spre Tine, către sălaşul Tău ceresc, spre Paradisul Tău premărit şi locaşurile apropierii de Tine.
Îngăduie deci, o, Tu ce eşti Stăpânul tuturor oamenilor, o, Dumnezeul meu, ca slujitorul Tău să poată vieţui cu aleşii Tăi, cu sfinţii Tăi şi Mesagerii Tăi în locuri cereşti pe care pana nu le poate descrie nici glasul povesti.
O, Domnul meu! Cu adevărat, cel sărac s-a grăbit către Împărăţia bogăţiei Tale, străinul către căminul său înlăuntrul hotarelor Tale, cel mistuit de sete către râul ceresc al dărniciei Tale. Nu-l lipsi, o, Doamne, de partea sa la masa festivă a harului Tău, şi de favoarea dărniciei Tale. Tu eşti în adevăr Cel Atotputernic, Cel Generos, Cel Atotmărinimos.
O, Dumnezeul meu! Comoara Ta ţi-a fost înapoiată. Se cuvine generozităţii şi mărinimiei Tale ce au cuprins stăpânirile Tale de pe pământ şi din cer, să acorzi acestui nou venit la Tine darurile şi recompensele Tale, şi roadele pomului harului Tău. Tu ai puterea de a face după cum voieşti. Nu se află alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Generos, Cel Preamărinimos, Cel Îndurător, Cel Darnic, Cel Îngăduitor, Cel Preaiubit, Cel Atotştiutor.
Aduc mărturie, o, Domnul meu, că Tu ai prescris oamenilor să-şi cinstească oaspetele, iar cu adevărat cel ce s-a înălţat la Tine Te-a ajuns şi a atins prezenţa Ta. Poartă-Te deci cu el după cum se cuvine harului şi dărniciei Tale! Pe slava Ta! ştiu cu certitudine că Tu nu vei încălca ceea ce ai poruncit slujitorilor Tăi, nici nu-l vei lipsi pe cel ce s-a ţinut de funia dărniciei Tale şi s-a urcat la Aurora bogăţiei Tale.
Nu există alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Unic, Singurul, Cel Puternic, Cel Atotştiutor, Cel Mărinimos.
Slavă ţie, o, Doamne Dumnezeul meu!
Nu-l coborî pe cel pe care l-ai ridicat prin puterea suveranităţii Tale nepieritoare, şi nu-l îndepărta de Tine pe cel pe care l-ai făcut să intre în tabernacolul eternităţii Tale. Îl vei alunga Tu oare de la Tine, o, Dumnezeul meu, pe cel pe care l-ai adumbrit cu Stăpânirea Ta, şi-l vei întoarce oare de la Tine, o, Dorinţa mea, pe cel pentru care ai fost liman? Ai putea Tu oare să-l înjoseşti pe cel pe care l-ai înălţat, sau să-l uiţi pe cel căruia i-ai dat putinţa să-şi amintească de Tine?
Slăvit, nemăsurat de slăvit eşti Tu! Tu eşti Cel ce din veşnicie a fost Regele întregii creaţii şi Animatorul ei primordial, şi Tu vei rămâne întru veşnicie Stăpânul tuturor lucrurilor create şi Orânduitorul lor. Slăvit eşti Tu, o, Dumnezeul meu! Dacă încetezi să fii milostiv cu slujitorii Tăi, cine atunci, le va arăta milostivire; iar dacă refuzi să-i ajuţi pe cei ce-i iubeşti, cine altcineva ar putea să-i ajute?
Slăvit, nemăsurat de slăvit eşti Tu! Tu eşti adorat în adevărul Tău, şi pe Tine, cu adevărat, Te preamărim cu toţii; iar dreptatea este o formă de manifestare a Ta, şi cu adevărat, ţie îţi aducem cu toţii mărturie. Tu eşti, în adevăr, preaiubit în generozitatea Ta. Nu se află alt Dumnezeu afară de Tine, Ajutorul în Primejdie, Cel de Sine Stătător.
Când sufletul omului îşi va purta zborul din această movilă trecătoare de ţărână şi se va înălţa în lumea lui Dumnezeu, atunci vălurile vor cădea, adevărurile vor ieşi la lumină şi toate lucrurile neştiute înainte vor deveni limpezi, iar adevărurile tăinuite vor fi înţelese.
Dumnezeul meu! O, Tu, Care ierţi păcatele, Care împarţi binefacerile şi alungi necazurile! Cu adevărat, Te implor să ierţi păcatele celor care au abandonat veşmântul fizic şi s-au înălţat spre lumea spiritului.
O, Domnul meu! Purifică-i de nelegiuirile lor, risipeşte-le durerile şi preschimbă în lumină întunericul în care se găsesc. Ajută-i să intre în grădina fericirii, spală-i cu apa cea mai curată şi îngăduie-le să-ţi contemple splendorile pe muntele cel mai semeţ.
O, Dumnezeule! O, Dumnezeule!
Cu adevărat, slujitorul Tău, umil în faţa supremaţiei Tale divine, smerit la pragul unicităţii Tale a crezut în Tine şi în versetele Tale, a adus mărturie cuvântului Tău, a fost însufleţit de focul iubirii Tale, a fost scufundat în adâncurile oceanului cunoaşterii Tale, a fost atras de adierile dinspre Tine, şi-a pus încrederea în Tine, şi-a întors faţa către Tine, ţi-a adresat rugăciuni fierbinţi şi a avut certitudinea iertătii Tale. El a abandonat această viaţă muritoare şi s-a ridicat în împărăţia nemuririi, arzând de dorinţa de a Te întâlni.
O, Doamne, slăveşte rangul său, adăposteşte-l sub pavilionul milostivirii Tale supreme, ajută-l să intre în paradisul Tău de glorie şi fă-i veşnică existenţa în grădina Ta slăvită de trandafiri, astfel încât să poată intra în marea de lumină a lumii misterelor.
Cu adevărat, Tu eşti Cel Generos, Cel Puternic, Cel Darnic şi Iertător.
O, Tu Dumnezeule neasemuit! O, Tu Stăpâne al Împărăţiei! Aceste suflete sunt armia Ta cerească. Ajută-le, şi cu cohortele Adunării Supreme, fă-le victorioase, astfel încât fiecare să devină asemeni unui regiment şi să cucerească aceste ţări prin iubirea faţă de Dumnezeu şi lumina divinelor învăţături.
O, Dumnezeule! Fii Tu sprijinul şi ajutorul lor, şi în pustie, în munte, în vale, în codrii, în câmpie şi pe mări, fii Tu confidentul lor, pentru ca ei să poată vesti, prin puterea Împărăţiei şi adierea Sfântului Spirit.
Cu adevărat, Tu eşti Cel Puternic, Cel Tare, Cel Omnipotent şi Tu eşti Cel ce Aude şi Cel ce Vede.
O, Doamne Dumnezeul meu! Tu mă vezi vrăjit şi atras către împărăţia Ta glorioasă, cuprins de focul iubirii Tale în mijlocul oamenilor, un vestitor al Împărăţiei Tale în aceste ţinuturi vaste, despărţit de tot în afară de Tine, bizuindu-mă pe Tine, lepădându-mă de tihnă şi confort, departe de căminul meu natal, un rătăcitor în aceste ţinuturi, un străin căzut la pâmănt, umil înaintea Pragului Tău sfânt, supus înaintea raiului gloriei Tale omnipotente, implorându-Te în adâncul nopţii şi la revărsatul zorilor, implorându-Te şi invocându-Te dimineaţa şi pe înserat, să mă ajuţi cu bunăvoinţă să slujesc Cauza Ta şi să-ţi preamăresc Cuvântul la răsărit şi la apus.
O, Doamne! Întăreşte-mă, îngăduie-mi să Te slujesc cu cea mai mare strădanie şi nu mă părăsi mie însumi, singur şi neajutorat în aceste ţinuturi.
O, Doamne! Îngăduie-mi comuniunea cu Tine în singurătatea mea şi fii însoţitorul meu în aceste ţinuturi îndepărtate.
Cu adevărat, Tu eşti Cel Ce confirmă pe cine doreşte, şi cu adevărat, Tu eşti Cel Atotputernic, Cel Omnipotent.
O, Dumnezeule! O, Dumnezeule! Tu vezi slăbiciunea mea, smerenia şi umilinţa mea înaintea creaturilor Tale. Cu toate acestea, am avut încredere în Tine şi m-am ridicat pentru promovarea învăţăturilor Tale între slujitorii Tăi puternici, bizuindu-mă pe puterea şi tăria Ta.
O, Doamne! Sunt o pasăre cu aripile frânte şi doresc să mă înalţ în zbor în spaţiul Tău nesfârşit. Cum este cu putinţă pentru mine să fac acest lucru, dacă nu prin providenţa şi harul Tău, confirmarea şi ajutorul Tău?
O, Doamne! Ai milă de slăbiciunea mea şi întăreşte-mă cu puterea Ta. O, Doamne! Ai milă de neputinţa mea şi asistă-mă cu tăria şi maiestatea Ta.
O, Doamne! De-ar fi ca suflarea Spiritului Sfânt să confirme cea mai neînsemnată dintre creaturi, ea va atinge tot ceea ce aspiră şi va stăpâni tot ceea ce doreşte. Într-adevăr, Tu i-ai ajutat pe slujitorii Tăi în trecut, şi deşi ei erau cei mai slabi dintre creaturile Tale, slujitorii Tăi cei mai de jos şi neînsemnaţi dintre cei ce trăiau pe pământ, prin confirmarea şi puterea Ta ei au trecut înaintea celor mai slăviţi dintre oamenii Tăi şi celor mai nobili din întreaga omenire. De unde până atunci au fost asemenea unor molii, au devenit asemenea vulturilor regali, şi de unde fuseseră asemenea unor pârâiaşe, au devenit asemenea unor mări prin darul şi milostivirea Ta. Ei au devenit, prin favoarea Ta cea mai mare, stele strălucind pe orizontul călăuzirii, păsări cântând în grădina de trandafiri a nemuririi, lei ce răcnesc în codrii cunoaşterii şi înţelepciunii şi balene în oceanul vieţii.
Cu adevărat, Tu eşti Cel Îngăduitor, Cel Puternic, Cel Tare şi Cel Mai Milostiv dintre milostivi.
O, Tu Stăpâne bun! Lauda fie cu Tine căci mi-ai arătat magistrala călăuzirii, ai deschis uşile împărăţiei şi Te-ai arătat prin Soarele Realităţii. Celor orbi Tu le-ai dat vedere; celor surzi Tu le-ai acordat auzul; Tu i-ai înviat pe cei morţi; Tu i-ai îmbogăţit pe cei săraci; Tu le-ai arătat calea celor ce s-au rătăcit; Tu i-ai condus pe cei cu buzele însetate către fântâna călăuzirii; Tu i-ai îngăduit peştelui însetat să atingă oceanul realităţii; Tu ai invitat păsările rătăcitoare către grădina de trandafiri a harului.
O, Tu Cel Atotputernic! Noi suntem slujitorii Tăi şi săracii Tăi; noi suntem departe şi tânjim după prezenţa Ta, suntem însetaţi de apa fântânii Tale, suntem bolnavi şi ne e dor de vindecare ta. Păşim pe calea Ta şi nu avem alt ţel sau speranţă decât răspândirea miresmelor Tale, astfel încât toate sufletele să poată înălţa strigătul „O, Dumnezeule, călăuzeşte-ne pe calea cea dreaptă!”. Fie ca ochii lor să fie deschişi ca să poată privi lumina şi fie ca ei să fie eliberaţi din întunecimea ignoranţei. Fie ca ei să se poată strânge în jurul lămpii călăuzirii Tale. Fie ca fiecare să-şi primească partea, fie ca cei văduviţi de soartă să devină confidenţi ai misterelor Tale.
O, Tu Atotputernic! Aruncă peste noi privirile milostivirii Tale. Acordă-ne confirmarea cerească. Dăruieşte-ne suflarea Sfântului Spirit, astfel încât să putem fi asistaţi în slujirea Ta şi asemeni stelelor scânteietoare, să strălucim în aceste regiuni cu lumina călăuzirii Tale.
Cu adevărat, Tu eşti Cel Puternic, Cel Tare,Cel Înţelept şi Cel ce Vede.
O, Doamne Dumnezeul meu!
O, Dumnezeul meu! Tu mă vezi în decăderea şi slăbiciunea mea, ocupat cu cea mai mare încercare, hotărât să-ţi slăvesc cuvântul printre oameni şi să răspândesc învăţăturile Tale în mijlocul popoarelor Tale. Cum aş putea să reuşesc dacă Tu nu mă asişti cu suflarea Sfântului Spirit, nu mă ajuţi să izbândesc cu oştirile împărăţiei Tale glorioase, şi nu reverşi asupra mea confirmările Tale, care singure pot preschimba un ţânţar într-un şoim, o picătură de apă în mări şi oceane, şi un atom în lumini şi sori? O, Domnul meu! Ajută-mă prin puterea Ta triumfătoare şi izbitoare, astfel încât glasul meu să poată aduce laude pentru Tine şi să rostească atributele Tale între toţi oamenii şi sufletul meu să se reverse cu vinul iubirii şi cunoaşterii Tale.
Tu eşti Cel Omnipotent şi Înfăptuitorul a tot ceea ce voieşti.
O, Doamne Dumnezeul meu!
Lauda şi mulţumirea fie cu Tine căci m-ai călăuzit către magistrala împărăţiei, mi-ai îngăduit să păşesc pe această cărare prelungă şi dreaptă, mi-ai deschis ochii lăsându-i să privească spledorile luminii Tale, mi-ai înclinat urechea către melodiile păsărilor sfinţeniei din împărăţia misterelor şi mi-ai atras inima cu iubirea Ta în mijlocul celor neprihăniţi.
O, Doamne! Confirmă-mă cu Spiritul Sfânt, ca să pot proclama în numele Tău în mijlocul naţiunilor şi să împărtăşesc omenirii veştile bune ale manifestării împărăţiei Tale.
O, Doamne, eu sunt slab, întăreşte-mă cu puterea şi tăria Ta. Glasul meu tremură, îngăduie să rostesc comemorarea şi lauda Ta. Eu sunt umil, dă-mi onoare permiţându-mi să intru în împărăţia Ta. Sunt departe, fă să mă apropii de pragul milostivirii Tale. O, Doamne! Fă-mă o lampă strălucitoare, o stea scânteietoare şi un copac binecuvântat încărcat de roade, cu ramurile adumbrind toate aceste ţinuturi. Cu adevărat, Tu eşti Cel Tare, Cel Puternic şi Cel Neconstrâns.
O, Doamne! O, Doamne!
Iată o pasăre cu aripile frânte al cărei zbor a încetinit; ajut-o să se înalţe spre culmile prosperităţii şi ale mântuirii, ca să-şi poată urma drumul, cu cea mai deplină bucurie şi cea mai mare fericire, prin spaţiile nesfârşite, iar cântu-i întru slăvirea Numelui Tău Suprem să se reverse asupra tuturor regiunilor lumii şi să înveselească auzurile prin chemarea sa şi să lumineze ochii care recunosc semnele călăuzirii.
O, Doamne! Sunt umil şi singur. Nu am pe nimeni ca să mă sprijine decât pe Tine, nici un ajutor decât pe al Tău, nici un consolator decât pe Tine. Confirmă-mă în slujba Ta, ajută-mă cu cohorta îngerilor Tăi, fă să fiu biruitor în propăvăduirea Cuvântului Tău şi îngăduie-mi să-ţi răspândesc înţelepciunea printre făpturile Tale. Cu adevărat, Tu eşti păzitorul celor săraci şi apărătorul celor umili şi, cu adevărat, Tu eşti Cel Puternic, Cel Tare, Cel Neconstrâns.
Lauda fie cu Tine, o, Dumnezeul meu!
Aceştia sunt slujitorii Tăi ce sunt atraşi de miresmele milostivirii Tale, aprinşi de focul ce arde în pomul unităţii Tale, şi ai căror ochi sunt luminaţi privind splendorile luminii ce străluceşte în Sinaiul unicităţii Tale.
O, Doamne! Dezleagă-le limbile ca să Te pomenească în mijlocul poporului Tău, îngăduie-le să Te preamărească prin harul şi bunătatea Ta duioasă, ajută-i cu cohortele îngerilor Tăi, întăreşte-i în serviciul Tău, şi fă-i semnele călăuzirii în mijlocul făpturilor Tale.
Cu adevărat, Tu eşti Cel Atotputernic, Cel Preaînălţat, Cel ce Veşnic Iartă, Cel Atotmilostiv.
O, Dumnezeule, Dumnezeul meu!
Tu îl vezi pe acest slabănog implorând tărie celestă, pe acest sărac tânjind după comorile Tale cereşti, pe acest însetat tânjind după fântâna vieţii veşnice, pe acest suferind nădăjduind la vindecarea făgăduită prin milostivirea Ta fără de margini pe care ai hărăzit-o slujitorilor Tăi aleşi în împărăţia din înalturi.
O, Doamne! Nu am alt ajutor în afară de Tine, nici un alt adăpost decât pe Tine şi nici un alt susţinător în afară de Tine. Ajută-mă cu îngerii Tăi să răspândesc miresmele Tale sfinte şi să duc în depărtare învăţăturile Tale în mijlocul celor mai aleşi dintre oamenii Tăi.
O, Domnul meu! Îngăduie-mi să fiu detaşat de orice altceva afară de Tine, să mă ţin strâns de funia mărinimiei Tale, să fiu cu totul devotat Credinţei Tale, să rămân statornic şi neclintit în iubirea faţă de Tine şi să respect ceea ce Tu ai orânduit în Cartea Ta.
Cu adevărat, Tu eşti Cel Puternic, Cel Tare, Cel Omnipotent.
Preamărit fie numele Tău, o, Dumnezeul meu, căci Tu ai dezvăluit Ziua care este Regina Zilelor, Ziua pe care ai anunţat-o Aleşilor Tăi şi Profeţilor Tăi în minunatele Tale Tablete, Ziua în care Tu ai răspândit splendoarea gloriei tuturor numelor Tale asupra tuturor lucrurilor create. Mare este binecuvântarea oricui s-a îndreptat către Tine şi a intrat în prezenţa Ta şi a surprins tonalităţile glasului Tău.
Te implor, o, Domnul meu, întru numele Celui în jurul Căruia gravitează în adoraţie împărăţia numelor Tale, să-i ajuţi, cu bunăvoinţa Ta, pe cei ce-ţi sunt dragi să-ţi poată glorifica Cuvântul în mijlocul slujitorilor Tăi, să răspândească în depărtare laude pentru Tine în mijlocul făpturilor Tale, astfel încât extazul revelaţiei Tale să umple sufletele tuturor locuitorilor pământului Tău.
Din moment ce Tu i-ai călăuzit, o, Domnul meu, către apele vii ale harului Tău, îngăduie, prin mărinimia Ta, ca ei să nu fie îndepărtaţi de Tine; iar din moment ce Tu i-ai chemat la sălaşul tronului Tău, nu-i îndepărta de prezenţa Ta, prin bunătatea Ta duioasă. Coboară asupra lor ceea ce îi va detaşa cu totul de orice altceva în afară de Tine, şi le va da puterea să se înalţe în zbor în văzduhul apropierii de Tine, astfel încât nici ascendenţa asupritorilor, nici sugestiile celor ce au tăgăduit însăşi existenţa Ta maiestuoasă şi minunată să nu-i poată îndepărta de Tine.
Laudă ţie, o, Doamne Dumnezeul meu!
Te implor, prin Numele Tău pe care nimeni nu L-a recunoscut aşa cum se cuvine, şi a cărui semnificaţie nici un suflet nu a pătruns-o. Te implor, prin Cel care este Fântâna Revelaţiei Tale şi Aurora semnelor Tale, să faci ca inima mea să devină o fântână a iubirii Tale şi a pomenirii de Tine. Împleteşte-o, aşadar, la Oceanul Tău cel preamăreţ, ca din ea să poată curge apele vii ale înţelepciunii Tale şi şuvoaiele cristaline ale laudei şi preamăririi Tale.
Membrele trupului meu adeveresc unitatea Ta, şi părul capului meu declară puterea suveranităţii şi tăriei Tale. Am stat la uşa harului Tău cu deplină abnegaţie, şi m-am agăţat de poala mărinimiei Tale, şi mi-am aţintit ochii asupra orizontului darurilor Tale.
Hărăzeşte-mi mie, o, Dumnezeul meu, ceea ce se cuvine măreţiei maiestăţii Tale, şi ajută-mă, cu harul Tău întăritor, să propovăduiesc Cauza Ta astfel încât morţii să iasă afară din mormintele lor şi să se grăbească către Tine, punându-şi toată încrederea în Tine şi aţintindu-şi privirea asupra răsăritului Cauzei Tale, şi aurorei Revelaţiei Tale.
Cu adevărat, Tu eşti, Cel Atotputernic, Cel Prea Înalt, Cel Atotştiutor, Cel Atotînţelept.
Slava fie cu Tine, o, Stăpân al lumii şi Dorinţă a naţiunilor, o, Tu ce Te-ai dezvăluit prin Cel Mai Mare Nume, prin care perlele înţelepciunii şi rostirii au apărut din scoicile imensei mări a cunoaşterii Tale, şi cerurile revelaţiei divine au fost împodobite de lumina răsăririi soarelui chipului Tău.
Te implor, pe acel Cuvânt prin care dovada Ta a fost desăvârşită între creaturile Tale, şi mărturia Ta a fost împlinită în mijlocul slujitorilor Tăi, să întăreşti poporul Tău întru ceea ce va face ca faţa Cauzei Tale să strălucească în stăpânirea Ta, stindardele puterii Tale să fie înălţate în mijlocul slujitorilor Tăi şi drapelele călăuzirii să fie înălţate pretutindeni în stăpânirea Ta.
O, Domnul meu Tu îi vezi ţinându-se de funia harului Tău şi agăţându-se cu tărie de poala mantiei bunăvoinţei tale. Orânduieşte pentru ei ceea ce îi va apropia de Tine şi îi va îndepărta de orice în afară de Tine.
Te implor, o, Tu Rege al existenţei şi Protector al văzutelor şi nevăzutelor, să faci pe oricine se ridică să slujească Cauza Ta asemeni unei mări mişcându-se la dorinţa Ta, asemenea unuia aprins de focul Pomului Tău Sacru, strălucind dinspre orizontul cerului voinţei Tale. Cu adevărat, Tu eşti Cel Tare, pe care nici puterea întregii lumi nici tăria naţiunilor nu-l poate slăbi. Nu se află alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Unic, Cel Incomparabil, Protectorul, Cel de Sine Stătător.
O, Dumnezeule, care eşti Autorul
tuturor Manifestărilor, Izvorul tuturor Izvoarelor, Fântâna tuturor Revelaţiilor, şi Izvorul nesecat al tuturor luminilor! Aduc mărturie că prin Numele Tău, Cerul înţelegerii a fost împodobit şi oceanul înţelegerii şi-a înălţat talazurile, şi dispensaţiile providenţei Tale au fost proclamate adepţilor tuturor religiilor.
Te implor să mă îmbogăţeşti în aşa măsură încât să mă pot lipsi de orice în afară de Tine, şi să mă faci independent de oricine în afară de Tine. Revarsă, atunci, asupra mea, din norii mărinimiei Tale, ceea ce-mi va fi de folos în fiecare dintre lumile Tale. Ajută-mă, atunci, cu harul Tău întăritor, să slujesc Cauza Ta în mijlocul slujitorilor Tăi astfel încât să pot arăta ceea ce mă va face să fiu pomenit atât cât va dura propria Ta împărăţie şi stăpânire.
Acesta este slujitorul Tău, o, Domnul meu, care cu întreaga sa fiinţă s-a întors către orizontul mărinimiei Tale, către oceanul harului Tău şi cerul darurilor Tale. Fă cu mine aşa după cum se cuvine maiestăţii Tale, gloriei Tale şi mărinimiei şi harului Tău.
Tu eşti, cu adevărat, Dumnezeul tăriei şi al puterii, care răspunzi celor ce Te roagă. Nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Cel Atotştiutor, Cel Atotînţelept.
O, Doamne Dumnezeul meu, ajută-l pe
slujitorul Tău să preamărească
Cuvântul şi să dezmintă ceea ce e van şi neadevărat, să descopere adevărul, să răspândească în depărtare versetele sacre, să dezvăluie splendorile şi să facă lumina dimineţii să răsară în inimile celor drepţi.
Tu eşti, cu adevărat, Cel Generos, Cel Iertător.
O, Doamne Dumnezeul meu! Ajută-i pe
slujitorii Tăi demni de încredere să aibă inimi iubitoare şi blânde. Ajută-i să răspândească, printre naţiunile pământului, lumina călăuzirii ce vine de la Adunarea din Înalturi. Cu adevărat, Tu eşti Cel Tare, Cel Puternic, Cel Autoritar, Cel Atoatecuceritor, Cel ce Veşnic Dăruieşte. Cu adevărat, Tu eşti Cel Generos, Cel Blând, Cel Tandru, Cel Preamărinimos.
Tu mă vezi, o, Dumnezeul meu, plecat cu
umilinţă, smeridu-mă înaintea poruncilor Tale, supunându-mă suveranităţii Tale, tremurând în faţa stăpânirii Tale, fugind de mânia Ta, implorând generozitatea Ta, bizuindu-mă pe iertarea Ta, tremurând de teama furiei Tale. Te implor cu inima vibrândă, cu ochii înlăcrimaţi şi cu sufletul plin de dor, şi în desăvârşită detaşare de toate lucrurile, să-i faci pe cei ce Te iubesc asemenea razelor de lumină scăldând tărâmurile Tale, şi să-i ajuţi pe slujitorii Tăi aleşi să-ţi preamărească Cuvântul, pentru ca feţele lor să poată deveni frumoase şi strălucitoare de splendoare, ca inimile lor să poată fi umplute de mistere, şi ca fiecare suflet să poată fi despovărat de păcat. Păzeşte-i atunci de agresor, de cel ce-a devenit un răufăcător neruşinat şi blasfemator.
Cu adevărat, cei ce Te iubesc sunt însetaţi, o, Domnul meu; călăuzeşte-i spre fântâna mărinimiei şi harului; cu adevărat, ei sunt flămânzi; pogoară asupra lor masa Ta cerească. Cu adevărat, ei sunt despuiaţi, înveşmântează-i cu veşmintele învăţăturii şi cunoaşterii.
Ei sunt eroi, o, Domnul meu, călăuzeşte-i pe câmpul de luptă. Ei sunt călăuze, fă-i să rostească argumente şi dovezi. Ei sunt slujitori sârguincioşi, fă-i să treacă roată cupa ce se revarsă de vinul certitudinii. O, Dumnezeul meu, fă-i păsărele ce ciripesc în grădini minunate, lei ce se pitesc în tufişuri, balene ce se avântă în adâncuri de nepătruns.
Cu adevărat, Tu eşti Cel cu har îmbelşugat. Nu există alt Dumnezeu în afară de tine, Cel Tare, Cel Puternic, Cel Veşnic Dăruitor.
O, Doamne, Dumnezeul şi Stăpânul meu, ţinta dorinţei mele! Acest slujitor al Tău caută să adoarmă la adăpostul îndurării Tale şi să se odihnească în baldachinul milostivirii Tale, implorând grija şi ocrotirea Ta.
Te implor, o, Domnul meu, întru ochiul Tău care nu doarme niciodată, să-mi fereşti ochii de a privi altceva decât pe Tine. Aşadar, întăreşte-le puterea de a vedea, ca să poată desluşi semnele Tale şi să contemple Orizontul Revelaţiei Tale. Tu eşti Cel în faţa revelaţiilor atotputerniciei, Căruia însăşi chintesenţa puterii s-a cutremurat.
Nu există alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Atotputernic, Cel Atotbiruitor, Cel Necondiţionat.
Cum aş putea să adorm, o, Doamne, Dumnezeul meu, când ochii celor ce năzuiesc spre Tine nu se pot închide din cauza despărţirii lor de Tine; şi cum aş putea să-mi întind trupul spre odihnă, când sufletele celor care Te iubesc suferă cumplit de durerea depărtării lor de prezenţa Ta?
O, Domnul meu, mi-am încredinţat spiritul şi întreaga mea fiinţă în mâna dreaptă a tăriei şi ocrotirii Tale şi îmi las capul pe pernă prin puterea Ta, şi îl ridic după voinţa şi bunul Tău plac. Tu eşti, cu adevărat, Apărătorul, Păstrătorul, Cel Plin de Tărie, Cel Preaputernic.
Pe tăria Ta! Nu Îţi cer, dormind sau treaz fiind, decât ceea ce Tu doreşti. Sunt slujitorul Tău şi mă aflu în mâinile Tale. Ajută-mă cu bunăvoinţa Ta să fac astfel încât să se reverse mireasma bunului Tău plac. Cu adevărat, aceasta este speranţa mea şi speranţa celor ce se bucură de apropierea de Tine. Lăudat fii Tu, o, Stăpânul lumilor!
O, Doamne, Dumnezeul meu! Iată această slujitoare a Ta invocându-Te pe Tine, punându-şi încrederea în Tine, întorcându-şi faţa spre Tine, implorându-Te să reverşi asupra ei binecuvântările Tale cereşti, să-i dezvălui tainele Tale spirituale şi să cobori asupra ei luminile Divinităţii Tale.
O, Domnul meu! Fă ca ochii soţului meu să vadă. Bucură inima lui cu lumina cunoaşterii Tale, deschide-i mintea către frumuseţea Ta strălucitoare, înveseleşte-i sufletul revelându-i splendorile Tale clare.
O, Domnul meu! Ridică vălul ce-i acoperă privirea. Revarsă asupra lui mărinimia Ta nemăsurată, îmbată-l cu vinul iubirii de Tine, fă din el unul dintre îngerii Tăi, ale căror picioare păşesc pe pământ în timp ce sufletele lor plutesc spre înălţimile cerului. Fă astfel încât să devină asemenea unei lămpi strălucitoare care să radieze lumina înţelepciunii Tale în mijlocul poporului Tău.
Tu eşti, cu adevărat, Cel Nepreţuit, Cel ce Veşnic Dăruie, Cel Generos.
Slava fie cu Tine, o, Rege al veşniciei,
Făcător al naţiunilor şi Modelator al fiecărui os în parte. Mă rog ţie, întru Numele Tău prin care ai chemat toată omenirea la orizontul maiestăţii şi slavei Tale şi i-ai călăuzit pe slujitorii Tăi la curtea bunăvoinţei şi generozităţii Tale, să mă socoteşti printre cei ce s-au eliberat de orice în afară de Tine, şi s-au îndreptat către Tine şi n-au ezitat de a se întoarce spre darurile Tale şi n-au fost reţinuţi de acele calamităţi care au fost poruncite de Tine.
M-am ţinut strâns, o, Domnul meu, de cârma mărinimiei Tale şi m-am agăţat cu fermitate de poala veşmântului generozităţii Tale. Pogoară, atunci, asupra mea, din norii generozităţii Tale, ceea ce mă va elibera de pomenirea oricui altcuiva în afară de Tine şi-mi va permite să mă întorc spre Cel Care este obiectul adoraţiei întregii omeniri, împotriva Căruia s-au ridicat răzvrătitorii ce au încălcat Legâmântul Tău şi Te-au tăgăduit pe Tine şi semnele Tale.
Nu mă lipsi, o, Domnul meu, de miresmele veşmântului Tău în zilele Tale şi nu mă lipsi de adierile Revelaţiei Tale la apariţia splendorilor luminii feţei Tale. Tu ai puterea de a face ceea ce Îţi place. Nimic nu poate rezista voinţei Tale şi nici nu poate zădărnici ceea ce prin puterea Ta ţi-ai propus.
Nu există alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Atotputernic, Cel Atotînţelept.
El este Cel Tare, Cel ce Iartă, Cel Milostiv!
O, Doamne Dumnezeul meu! Tu îi vezi pe slujitorii Tăi în abisul pieirii şi al erorii; unde e lumina călăuzirii Tale divine, o, Tu Dorinţă a lumii? Tu cunoşti neajutorarea şi slăbiciunea lor; unde e puterea Ta, o, Tu în a Cărui mână sunt puterile cerului şi ale pământului?
Te rog, o, Doamne Dumnezeul meu, întru splendoarea luminilor bunătăţii Tale duioase, întru valurile oceanului cunoaşterii şi înţelepciunii Tale şi întru Cuvântul Tău prin care ai guvernat oamenii din stăpânirea Ta, să îngădui să pot fi unul dintre cei ce s-au supus poruncii Tale din Cartea Ta. şi orânduieşte pentru mine ceea ce ai orânduit pentru cei în care ai crezut, ce au sorbit vinul inspiraţiei divine din potirul mărinimiei Tale şi s-au grăbit să facă placul Tău şi să respecte Legământul şi Testamentul Tău. Tu ai puterea de a face precum doreşti. Nu se află alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Atotştiutor, Cel Atotînţelept.
Hărăzeşte-mi, prin dărnicia Ta, ceea ce-mi îngăduie să prosper în această lume şi în cea viitoare şi mă va apropia de Tine, o, Tu Care eşti Stăpânul tuturor oamenilor. Nu există alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Unic, Cel Tare, Cel Slăvit.
O, Tu a Cărui apropiere e dorinţa mea, a Cărui prezenţă e speranţa mea, a Cărui pomenire e dorinţa mea, a Cărui curte de slavă e ţelul meu, al Cărui nume e vindecarea mea, a Cărui iubire e strălucirea inimii mele, a Cărui slujire e aspiraţia mea cea mai înaltă! Te implor, întru numele Tău prin care le-ai îngăduit celor ce Te-au recunoscut să se înalţe în zbor spre minunatele înălţimi ale cunoaşterii Tale şi le-ai dat putere celor ce Te preamăresc cu devoţiune să urce înlăuntrul hotarelor curţii sfintelor Tale favoruri, să mă ajuţi să-mi întorc privirea către faţa Ta, să-mi aţintesc ochii asupra Ta şi să vorbesc despre slava Ta.
Eu sunt cel, o, Domnul meu, ce a uitat totul în afară de Tine în nădejdea sa de a se apropia de curtea Ta. Iată-mă atunci, cu ochii ridicaţi spre Locul ce străluceşte de splendorile luminii Feţei Tale. Coboară, deci, asupra mea, o, Preaiubitul meu, ceea ce-mi va permite să fiu statornic în Cauza Ta, astfel încât îndoielile infidelilor să nu mă poată împiedica să mă întorc spre Tine.
Tu eşti, cu adevărat, Dumnezeul puterii, Ajutorul în Primejdie, Cel Atotslăvit, Cel Atotputernic.
O, Doamne Dumnezeul meu! M-am întors către Tine cu pocăinţă, cu adevărat Tu eşti Cel Îngăduitor, Cel Milostiv.
O, Doamne Dumnezeul meu! M-am reîntors la Tine, cu adevărat Tu eşti Cel ce veşnic Iartă, Cel Plin de Har.
O, Doamne Dumnezeul meu! M-am ţinut de funia mărinimiei Tale, cu Tine se află tezaurul a tot ce se află în cer şi pe pământ.
O, Doamne Dumnezeul meu! M-am grăbit către Tine, cu adevărat Tu eşti Cel Iertător, Stăpânul harului îmbelşugat.
O, Doamne Dumnezeul meu! Sunt însetat după vinul celest al harului Tău, cu adevărat Tu eşti Cel Darnic, Cel Mărinimos, Cel Plin de Har, Cel Atotputernic.
O, Doamne Dumnezeul meu! Mărturisesc că Tu ai făcut cunoscută Cauza Ta, ţi-ai ţinut făgăduiala şi ai pogorât din raiul harului Tău ceea ce a atras către Tine inimile celor favorizaţi. Bine este de cel ce s-a ţinut strâns de funia Ta şi s-a agăţat de poala veşmântului Tău strălucitor!
Te rog, o, Stăpân al întregii făpturi şi Rege al văzutelor şi nevăzutelor, întru puterea Ta, întru maiestatea Ta şi suveranitatea Ta, să îngădui ca numele meu să fie socotit de pana Ta de slavă printre cei devotaţi ţie, pe care pergamentele celor păcătoşi nu i-a împiedicat să se întoarcă spre lumina chipului Tău, o, Tu Stăpâne care auzi ruga şi-i dai ascultare!
Slăvit fii Tu, o, Doamne Dumnezeul
meu! Te implor întru Cel care este Cel Mai Mare Nume al Tău, întru Cel care a fost cumplit încercat de acele creaturi ale Tale care au negat adevărurile Tale şi întru Cel care a fost cuprins de suferinţe pe care nici un glas nu la poate descrie, să îngădui să Te pomenesc şi să Te preamăresc în aceste zile când toţi au întors de la frumuseţea Ta, s-au certat cu Tine şi au întors spatele cu dispreţ Celui care este Revelatorul Credinţei Tale. Nu există nimeni, o, Domnul meu, care să Te ajute în afară de Tine Însuţi şi nici o putere care să Te sprijine în afară de propria Ta putere.
Te implor să-mi îngădui să mă ţin cu statornicie de iubirea şi pomenirea Ta. Aceasta este cu adevărat, în puterea mea, şi Tu eşti Cel care ştie tot ce e în mine. Tu eşti, cu adevărat, Cel Cunoscător, Cel ce ştie de toate cele. Nu mă lipsi, o, Domnul meu de splendorile luminii feţei Tale, a cărei strălucire a iluminat întreaga lume. Nu există alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Preaputernic, Cel Atotslăvit, Cel ce veşnic Iartă.
Slăvit eşti Tu, o, Dumnezeul meu!
Te implor întru Locul Răsăritului semnelor Tale şi întru Cel Care a revelat dovezile Tale clare, să îngădui să pot, în toate condiţiile, să mă ţin strâns de funia providenţei Tale iubitoare şi să mă agăţ cu dârzenie de poala generozităţii Tale. Numără-mă atunci printre cei pe care schimbările şi întâmplările lumii n-au reuşit să-i împiedice de a Te sluji şi de a-şi arăta loialitatea faţă de Tine, pe care asaltul oamenilor n-a avut puterea să-i oprească a premări Numele Tău şi a Te preaslăvi. Ajută-mă cu bunăvoinţa Ta plină de har, o, Domnul meu, să fac orice Tu iubeşti şi doreşti. Dă-mi putinţa de a împlini ceea ce va înălţa Numele Tău şi va aprinde focul iubirii Tale.
Tu eşti, cu adevărat, Cel ce Iartă, Cel Mărinimos*.
Lauda fie cu Tine, o, Doamne, Preaiubitul
meu! Fă-mă statornic în Cauza Ta şi îngăduie să fiu numărat printre cei care n-au încălcat Legământul Tău, nici n-au urmat zeii propriilor lor închipuiri deşarte. Îngăduie-mi, atunci, să obţin un loc de adevăr în prezenţa Ta, dăruieşte-mi mărturia milostivirii Tale şi lasă-mă să mă alătur acelor slujitori ai Tăi ce nu vor fi cuprinşi de teamă şi nici nu vor fi daţi pradă suferinţei. Nu mă părăsi mie însumi, o, Domnul meu, nici nu mă lipsi de a-L recunoaşte pe Cel care este Manifestarea Propriului Tău Sine şi nu mă socoti printre aceia ce s-au întors de la sfânta Ta prezenţă. Numără-mă, o, Dumnezeul meu, printre cei care au privilegiul de a-şi aţinti privirea asupra Frumuseţii Tale şi care sunt atât de încântaţi de aceasta încât n-ar schimba un singur astfel de moment pentru suveranitatea împărăţiei cerurilor şi pământului sau pentru întregul tărâm al creaţiei. Ai milă de mine, o, Domnul meu, în aceste zile când oamenii pământului Tău au greşit cumplit; dă-mi, atunci, ceea ce în aprecierea Ta e bun şi potrivit. Tu eşti, cu adevărat, Cel Atotputernic, Cel Plin de Har, Cel Mărinimos, Cel ce veşnic Iartă.
Îngăduie, o, Dumnezeul meu, să nu fiu socotit printre cei ale căror urechi nu aud, ai căror ochi sunt nevăzători, ale căror limbi sunt mute şi ale căror inimi n-au reuşit să înţeleagă. Eliberează-mă, o, Doamne, de focul ignoranţei şi al dorinţelor egoiste, îngăduie-mi să fiu primit înlăuntrul hotarelor milostivirii Tale transcendente şi pogoară asupra mea ceea ce ai hărăzit aleşilor Tăi. Tu ai puterea de a face ceea ce doreşti. Ce adevărat, Tu eşti Ajutorul în Primejdie, Cel de Sine Stătător.
Lăudat şi slăvit eşti Tu, o, Dumnezeule!
Îngăduie ca ziua atingerii sfintei Tale prezenţe să se apropie cu repeziciune. Bucură-ne inimile prin preaplinul iubirii şi bunului Tău plac şi acordă-ne statornicie ca să ne supunem de bunăvoie Voinţei şi Dorinţei Tale. Cu adevărat, cunoaşterea Ta cuprinde toate lucrurile pe care le-ai creat sau le vei crea şi tăria Ta celestă transcede toate lucrurile pe care le-ai chemat sau le vei chema întru fiinţă. Nimeni în afară de Tine nu poate fi preamărit, nu există nimeni pentru a fi dorit în afară de Tine, nu se află nimeni pentru a fi adorat afară de Tine şi nimic pentru a fi iubit afară de bunul tău plac.
Cu adevărat, Tu eşti Cârmuitorul Suprem, Adevărul Suveran, Ajutorul în Primejdie, Cel de Sine Stătător.
O, Doamne, Dumnezeul meu! Ajută-i pe cei ce-i iubeşti să fie statornici în Credinţa Ta, să meargă pe căile Tale, să rămână neclintiţi în Cauza Ta. Acordă-le harul Tău, pentru a se împotrivi asalturilor egoismului şi a pasiunilor şi de a urma lumina călăuzirii divine. Tu eşti Cel Puternic, Cel Îngăduitor, Cel de Sine Stătător, Cel Darnic, Cel Plin de Compasiune, Cel Tare, Cel Atotmărinimos.
O, Tu, Dumnezeul meu, care-l călăuzeşti pe căutător la calea ce-a dreaptă, care-l eliberezi pe cel cu sufletul pierdut şi orb din pustiurile pierzaniei, o, Tu care acorzi celor sinceri mari daruri şi favoruri, care-l păzeşti pe cel speriat în refugiul Tău de neînvins, care răspunzi, din orizontul Tău cel preaînalt, strigătului celor care Te cheamă. Lăudat fii Tu, o, Domnul meu! Tu l-ai călăuzit pe cel rătăcit din moartea necredinţei; şi i-ai adus pe cei ce se apropie de Tine la capătul drumului lor; şi i-ai bucurat pe cei încredinţaţi dintre slujitorii Tăi împlinindu-le dorinţele lor cele mai dragi; şi ai deschis, din Împărăţia Ta de frumuseţe, înaintea feţelor celor ce tânjesc după Tine, porţile reuniunii şi i-ai salvat din focurile nevoilor şi pieirii - astfel încât ei s-au grăbit spre Tine şi au atins prezenţa Ta; şi au ajuns la uşa Ta primitoare; şi au primit o porţie îmbelşugată din darurile Tale.
O, Domnul meu, ei sunt însetaţi, ridică la buzele lor aprinse apele reunirii. O, Tu Cel Blând, o, Tu Cel ce Dăruieşti, Tu care le-ai liniştit durerea cu balsamul mărinimiei şi harului Tău şi le-ai vindecat suferinţele cu leacul suveran al compasiunii Tale. O, Doamne, fă ca paşii lor pe calea Ta cea dreaptă să fie fermi, lărgeşte pentru ei urechea acului şi îngăduie-le ca, înveşmântaţi în haine regale, să păşească în slavă în veci de veci.
Cu adevărat, Tu eşti Cel Generos, Cel ce veşnic Dăruieşte, Cel Preţios, Cel Preamărinimos. Nu există alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Tare, Cel Puternic, Cel Înălţat, Cel Victorios.
Slava fie cu Tine, o, Doamne, Tu Cel care, prin puterea poruncii Tale, ai chemat întru fiinţă toate lucrurile create.
O, Doamne! Ajută-i pe cei care au renunţat la tot în afară de Tine, şi îngăduie-le o mare victorie. Coboară asupra lor, o, Doamne, adunarea îngerilor din ceruri şi de pe pământ şi tot ce se află între ele, ca să-i ajute pe slujitorii Tăi, să-i sprijine şi să-i întărească, să le îngăduie să dobândească succesul, să-i susţină, să-i investească cu glorie, să confere asupra lor onoare şi înălţare, să-i îmbogăţească şi să-i facă triumfători.
Tu eşti Domnul lor, Stăpânul cerurilor şi al pământului, Stăpânul tuturor lumilor. Întăreşte acestă Credinţă, o, Doamne, prin puterea acestor slujitori şi fă-i să biruiască împotriva tuturor popoarelor pământului; căci ei, cu adevărat, sunt slujitorii Tăi care s-au detaşat de orice în afară de Tine, şi Tu, cu adevărat, eşti Ocrotitorul adevăraţilor credincioşi.
Îngăduie, o, Doamne, ca inimile lor să poată, prin adeziunea lor la această Credinţă inviolabilă a Ta, să crească mai puternice decât orice altceva în ceruri şi pe pământ şi orice se află între ele; şi întăreşte, o, Doamne, mâinile lor cu dovezile puterii Tale minunate, ca ei să poată manifesta puterea Ta înaintea privirii întregii omeniri.
O, Doamne! Ajută la creşterea rapidă a Pomului unităţii Tale divine; udă-l apoi, o, Doamne, cu apele curgătoare ale bunului Tău plac şi înaintea revelaţiilor asigurării Tale divine, ai grijă să poarte roadele pe care Tu le doreşti pentru slăvirea şi înălţarea Ta, lauda şi mulţumirea Ta, ca să preamărească numele Tău, să laude unicitatea Esenţei Tale şi să Te adore, întrucât toate acestea stau în puterea Ta şi a nimănui altcuiva.
Mare este binecuvântarea celor al căror sânge l-ai ales pentru a uda cu el Pomul afirmării Tale şi astfel să înalţi Cuvântul Tău sfânt şi statornic.
O, Doamne! Fă-i victorioşi pe slujitorii Tăi răbdători în zilele Tale, îngăduindu-le o victorie cuvenită, întrucât ei au căutat martiriul în calea Ta. Coboară asupra lor ceea ce va aduce confort minţilor lor, le va bucura fiinţa lăuntrică, va da încredinţare trupurilor lor şi va permite sufletelor lor să ajungă în prezenţa lui Dumnezeu, Cel Preaînalt şi să atingă Paradisul suprem şi acele sălaşuri de slavă pe care le-ai hărăzit oamenilor de adevărată cunoaştere şi virtute. Cu adevărat, Tu cunoşti toate lucrurile, în timp ce noi suntem doar slujitorii Tăi, sclavii Tăi, robii Tăi şi săracii Tăi. Nici un alt Stăpân în afară de Tine nu invocăm, o, Dumnezeule, Stăpânul nostru, nici nu implorăm binecuvântări sau har de la nimeni altul decât Tine, o, Tu care eşti Dumnezeul milostivirii pentru această lume şi pentru cea care va urma. Noi suntem doar întrupări ale sărăciei, ale nimicniciei, neajutorării şi pierzaniei, în timp ce întreaga Ta fiinţă înseamnă bogăţie, independenţă, glorie, maiestate şi har fără de margini.
Preschimbă răsplata noastră, o, Domnul meu, în ceea ce ţi se cuvine din binele acestei lumi şi a celei ce va urma, şi din nenumăratele mărinimii care se întind din înalturi până jos pe pământ.
Cu adevărat, Tu eşti Stăpânul nostru şi Stăpânul tuturor lucrurilor. În mâinile Tale ne abandonăm, tânjind după lucrurile care Îţi aparţin.
O, Doamne! Îngăduie tuturor popoarelor pământului să intre în Paradisul Credinţei Tale, astfel nici un lucru creat să nu rămână dincolo de hotarele bunului Tău plac.
Din timpuri imemoriale Tu ai avut puterea de a face ceea ce Îţi place şi ai fost transcendent deasupra a tot ceea ce doreşti.
O, Dumnezeul meu! O, Dumnezeul meu! Uneşte inimile slujitorilor Tăi şi revelează-le ţelul Tău măreţ. Fie ca ei să asculte de poruncile Tale şi să se supună legii Tale. Ajută-i, o, Doamne, în străduinţa lor şi dă-le putere să Te slujească. O, Dumnezeule! Nu-i lăsa singuri, ci călăuzeşte-le paşii cu lumina cunoaşterii Tale şi adu-le bucurie în inimi cu dragostea Ta. Tu eşti, cu adevărat, Ajutorul şi Stăpânul lor.
O, Doamne, Dumnezeul meu! Lauda fie cu Tine pentru că ai aprins focul iubirii Tale divine în Pomul Sfânt de pe vârful celui mai înalt munte: acel Pom „care nu este nici al răsăritului nici al apusului”10, acel foc care arde până ce flacăra lui se ridică la Adunarea Cerească, şi de la care acele realităţi şi-au luat lumina călăzirii şi au strigat: „Cu adevărat noi am desluşit un foc pe coasta Muntelui Sinai.”
O, Doamne, Dumnezeul meu! Înteţeşte acest foc, zi după zi, până când văpaia lui va pune în mişcare întreg pământul. O, Tu, Stăpânul meu! Aprinde lumina iubirii Tale în fiecare inimă, suflă în sufletele oamenilor spiritul cunoaşterii Tale, bucură-le pieptul cu versetele unicităţii Tale. Cheamă-i la viaţă pe cei care sălăşluiesc în mormintele lor, avertizează-i pe cei mândri, fă fericirea universală, revarsă apele Tale cristaline iar în adunarea splendorilor dezvăluite, treci roată cupa „oţelită la fântâna de camfor”12.
Cu adevărat, Tu eşti Cel Ce dăruie, Cel Iertător, Cel Veşnic Mărinimos. Cu adevărat, Tu eşti Cel Milostiv, Cel Îndurător.
El este Dumnezeu! O, Doamne, Dumnezeul meu, Preaiubitul meu! Aceştia sunt slujitorii Tăi care au auzit Vocea Ta, au plecat urechea la Cuvântul Tău şi s-au grăbit la Chemarea Ta. Ei au crezut în Tine, au stat mărturie minunilor Tale, au adeverit dovada Ta şi au mărturisit existenţa Ta. Ei au mers pe cărările Tale, au urmat călăuzirea Ta, au descoperit tainele Tale, au înţeles secretele Cărţii Tale, versetele Pergamentelor Tale şi veştile Epistolelor şi Tabletelor Tale. Ei s-au agăţat de poala veşmântului Tău şi s-au ţinut strâns de mantia luminii şi splendorii Tale. Paşii lor au fost întăriţi în Legământul Tău şi inimile lor au rămas credincioase Testamentului Tău. Doamne! Aprinde în inimile lor atracţia Ta divină şi îngăduie ca pasărea iubirii şi înţelegerii să cânte în inimile lor. Îngăduie să poată fi semne convingătoare, stindarde strălucitoare şi perfecte asemenea cuvântului Tău. Prin ei înalţă Cauza Ta, desfăşoară stindardele Tale şi răspândeşte în lung şi în lat minunile Tale. Fă prin ei Cuvântul Tău triumfător şi întăreşte puterile celor iubiţi de Tine. Dezleagă-le limbile ca să preamărească Numele Tău şi inspiră-i să se supună sfintei Tale voinţe şi plăceri. Iluminează feţele lor în Împărăţia Ta de sfinţenie şi desăvârşeşte bucuria lor ajutându-i să se ridice pentru triumful Cauzei Tale.
Doamne! Noi suntem slabi; întăreşte-ne pentru a răspândi miresmele sfinţeniei Tale. Suntem săraci, îmbogăţeşte-ne din comorile Unităţii Tale Divine. Suntem despuiaţi, înveşmântează-ne în mantia mărinimiei Tale. Suntem păcătoşi, iartă păcatele noastre cu harul Tău, bunăvoinţa Ta şi îngăduinţa Ta. Tu eşti, cu adevărat, Cel ce Susţine, Cel ce Ajută, Cel Plin de Har, Cel Tare, Cel Puternic.
Slava Slavei odihnească asupra celor ce sunt statornici şi neclintiţi.
Domnul meu, Stăpânul meu! Îţi aduc laude şi îţi mulţumesc pentru favoarea ce ai acordat-o umilei Tale slujitoare, sclava Ta care Te roagă şi Te imploră, căci Tu, cu adevărat, ai călăuzit-o spre Împărăţia Ta de netăgăduit, pentru că ai făcut-o să audă Chemarea Ta preamărită, în această lume terestră şi să vadă Semnele Tale care mărturisesc apariţia suveranităţii Tale victorioase asupra tuturor lucrurilor.
O, Domnul meu, ţie îţi închin ceea ce este în pântecul meu. Fă astfel încât să devină un copil demn de laudă în Împărăţia Ta şi să se bucure de favoarea şi generozitatea Ta; să se dezvolte şi să crească la adăpostul educaţiei Tale. Cu adevărat, Tu eşti Cel Plin de Har! Cu adevărat, Tu eşti Domnul Generozităţii!
Kitáb-i-‘Ahd
Împărăţia Slavei nu cunoaşte deşertăciunile lumeşti; totuşi, cuprinsă în comoara încrederii şi resemnării, Noi am lăsat urmaşilor Noştri o moştenire măreaţă şi nepreţuită. Comorile ei nu sunt dintre cele pământeşti, sporind astfel grijile pe care le conţin acestea. Gândiţi-vă şi aduceţi-vă aminte de ceea ce a revelat Cel Atotmilostiv în Coran: „Blestemul fie pe capul defăimătorului şi calomniatorului, al aceluia ce adună şi socoteşte bogăţii”13. Trecătoare sunt bogăţiile lumii; tot ce e pieritor şi schimbător nu este şi n-a fost vreodată demn de atenţie, decât într-o măsură bine stabilită.
ţelul Celui Prigonit atunci când, răbdând nefericiri şi grele suferinţe a revelat Versetele Sfinte aducând dovezi, nu a fost altul decât să stingă flacăra urii şi duşmăniei, astfel ca orizontul inimilor omeneşti să fie iluminat cu lumina bunei-înţelegeri şi să atingă pacea şi liniştea adevărată. Odată cu apariţia Tabletei divine, luceafărul acestei rostiri străluceşte cu splendoare şi îndeamnă pe fiecare să-şi îndrepte privirea spre el: vă îndemnăm, o, popoare ale lumii, să luaţi în seamă ceea ce vă va înălţa. Fiţi aproape de teama de Dumnezeu şi cu fermitate credincioşi faţă de tot ce e drept. Adevărat vă spun, aveţi glas ca să vorbiţi numai ce e bine; nu-l întinaţi cu vorbe deşarte. Domnul a iertat ceea ce a fost. De acum încolo trebuie să rostească numai ce e potrivit şi curat şi să se abţină de la ocară, jignire sau orice îi întristează pe ceilalţi. Măreţ este rangul omului! Nu cu mult timp în urmă acest Cuvânt glorios a ţâşnit din Pana Slavei Noastre: Măreaţă şi binecuvântată este această Zi - Ziua când tot ce stă adormit în om s-a trezit şi încă se va mai trezi. Măreţ este rangul omului, numai să nu rătăcească de la calea cea dreaptă şi de la adevăr şi să rămână neclintit credincios Cauzei. În ochii Celui Atotmilostiv un om adevărat apare precum un cer înstelat: soarele şi luna îi sunt vederea şi auzul, iar stelele - firea sa minunată şi strălucitoare. Al său este rangul cel mai înalt, iar întreaga Fiinţare îi este învăţăcel.
Fiecare suflet receptiv ce a simţit în această Zi mireasma veşmântului Său şi care, cu inima curată, şi-a întors privirea spre prea-slăvitul Orizont este trecut în Cartea Purpurie ca făcând parte din poporul Slavei. Luaţi în numele Meu potirul blândeţii şi milei Mele şi beţi până la fund întru slăvita şi minunata Mea amintire. O, voi cei care sălăşluiţi pe pământ! Legea lui Dumnezeu este spre dragoste şi unitate; nu faceţi din ea cauză de duşmănie sau neînţelegere. Cei cu spirit adânc-pătrunzător, cei care cunosc Prea-Sublima Viziune14 ştiu că Pana Slavei a dezvăluit deja toate căile potrivite pentru apărarea şi împlinirea fericirii şi bunăstării fiilor omului. Dar locuitorii cei slabi de suflet ai pământului, scăldându-se în dorinţe şi patimi păgâne n-au luat în seamă înţelepciunea perfectă a Celui Care este, cu adevărat, Cel Atotînţelept, iar vorbele şi faptele lor se nasc din închipuiri deşarte.
Tuturor le revine obligaţia de a sprijini aceste izvoare de autoritate şi stăpânire, împodobite cu podoaba dreptei judecăţi. Binecuvântaţi în rândul poporului Slavei sunt cârmuitorii şi învăţaţii. Ei sunt oamenii Mei de încredere printre servitorii Mei şi semne ale poruncilor Mele către poporul Meu. Ei sunt temelia pe care se înalţă Slava Mea, binecuvântarea şi mila Mea care au însufleţit întreaga Fiinţare. Revelaţiile din Kitáb-i-Aqdas15 în această privinţă sunt astfel încât din orizontul cuvintelor ce le exprimă străluceşte magnific lumina slavei divine.
O, voi Ramuri ale Mele! O putere imensă şi perfectă stă adormită în adâncurile Firii. Aţintiţi-vă privirile asupra ei şi asupra forţei sale unificatoare, iar nu asupra diferenţelor ce se nasc din ea.
Voinţa divinului nostru Succesor este aceasta: este obligatoriu pentru Aghsán, pentru Afnán şi pentru neamul Meu să-şi întoarcă cu toţii, unul câte unul, privirile către Ramura Preaputernică. Gândiţi-vă la ce am dezvăluit în Cartea Noastră Preasfântă: „Când valurile prezenţei Mele s-au retras iar Cartea Revelaţiei Mele s-a încheiat, întoarceţi-vă spre Acela Care a crescut ca Ramură din această Străveche Rădăcină”. Este vorba în acest sacru verset despre nimeni altul decât Preaputernica Ramură16. Astfel Noi v-am dezvăluit Voinţa Noastră sigură, căci Eu sunt cu adevărat Cel Binevoitor, Cel Atotputernic. Într-adevăr Dumnezeu a orânduit ca rangul Ramurii mai Mari17 să fie mai mic decât cel al Ramurii Preamari18. El este cu adevărat Cel Ce Orânduieşte, Cel Atotînţelept. L-am ales pe „Cel mai Mare”, după „Prea-mare” numit de Cel Ce este Atotştiutorul şi le află pe toate.
Este permis ca toţi să dea dovadă de dragoste faţă de Aghs.an, dar Dumnezeu nu le-a dat acestora vreun drept de a avea stăpânire asupra altora.
O, voi Aghs.an 19, Afnán20 şi neamul Meu! Vă îndemnam să vă temeţi de Dumnezeu, să faceţi fapte demne de laudă, aşa cum se cuvine, fapte care să vă înalţe nu să vă coboare. Adevărat vă spun, frica de Dumnezeu este cel mai iscusit comandant care poate conduce spre victorie Cauza lui Dumnezeu iar oştirile cele mai potrivite acestui comandant au fost întotdeauna şi sunt un caracter drept şi fapte curate şi bune.
Spuneţi: O, slujitori! Nu faceţi ca mijloacele de ordine să devină cauză de confuzie iar unealta unităţii o ocazie de neînţelegeri. Am dori să credem că poporul Slavei se va călăuzi după binecuvântatele cuvinte: „Spuneţi: toate sunt de la Dumnezeu”. Această rostire magnifică este ca apa ce stinge focul urii şi duşmăniei care mocneşte în sufletele oamenilor. Prin această singură rostire popoare şi neamuri duşmane vor atinge lumina adevăratei unităţi. El spune adevărul şi ne călăuzeşte calea. El este Cel Atotputernic, Cel Preaslăvit, Cel Binevoitor.
Fiecare este obligat să dea dovadă de respect faţă de Aghs.an, spre a glorifica astfel Cauza lui Dumnezeu şi a preamări cuvântul Său. Acest îndemn a fost în repetate rânduri menţionat şi înscris în Sfintele Scripturi. Bine este de cel care reuşeşte să împlinească ceea ce Cel Ce Rânduieşte, Cel dintru Început i-a menit. Sunteţi de asemenea îndemnaţi să-i respectaţi pe membrii Gospodăriei Divine, pe Afnán şi tot neamul. Vă sfătuim să slujiţi toate naţiunile şi să vă străduiţi pentru progresul lumii.
Tot ce poate conduce la renaşterea lumii şi salvarea popoarelor şi neamurilor pământului a fost trimis din cerul rostirii Celui Dorit de întreaga lume. Plecaţi-vă cu atenţie urechea la sfaturile Penei de Slavă. Mai bune decât orice altceva vă sunt toate acestea. Întru aceasta stă mărturie slăvita şi minunata Mea Carte.
O, voi cei pe care Domnul îi iubeşte şi sunt Depozitarii lui Dumnezeu! Regii sunt manifestări ale puterii şi izvoarele forţei şi bogăţiilor divine. Dumnezeu le-a încredinţat conducerea pământului, în timp ce pentru Sine, ca tărâm al Său, a păstrat inimile omeneşti.
Neînţelegerile şi vrăjmăşia sunt cu desăvârşire interzise de Cartea Sa. Aceasta este o hotărâre a lui Dumnezeu din Preamărita Sa Revelaţie. Divină fiind, ea nu poate fi anulată ci, dimpotrivă, este binecuvântată de către El cu splendoarea confirmării Sale. Cu adevărat, El este Cel Atotştiutor şi Atotînţelept.
Vam poruncit să vă rugaţi şi să postiţi de la începutul maturităţii... Reţineţi-vă de la mâncare şi băutură de la răsărit până la asfinţit şi păziţi-vă ca nu cumva dorinţa să vă lipsească de acest har ce a fost desemnat în Carte... - Bahá'u'lláh
Vârsta maturităţii este la cincisprezece ani; bărbaţii şi femeile se aseamănă în acest sens... Călătorul, cel suferind şi cele ce poartă copil sau alăptează, nu sunt obligaţi să postească...
Te implor, o, Dumnezeul meu, pe Semnul
Tău cel puternic şi întru revelaţia Harului Tău între oameni, să nu mă alungi de la poarta cetăţii prezenţei Tale şi să nu dezamăgeşti speranţele ce mi le-am pus în manifestările harului Tău printre făpturile Tale. Tu mă vezi, o, Doamne, Dumnezeul meu, ţinându-mă de Numele Tău, Cel Mai Sfânt, Cel Mai Luminos, Cel Mai Puternic, Cel Măreţ, Cel Înălţat, Cel Glorios şi agăţându-mă de poala veşmântului de care s-au agăţat toţi în lumea aceasta şi ce va să vie.
Te implor, o, Dumnezeul meu, pe Vocea Ta cea mai dulce şi întru Cuvântul Tău cel mai înălţat, să mă aduci mereu mai aproape de pragul uşii Tale şi să nu îngădui să fiu îndepărtat de umbra milostivirii Tale şi de bolta mărinimiei Tale. Tu mă vezi, o, Doamne, Dumnezeul meu, ţinându-mă de Numele Tău, Cel Mai Sfânt, Cel Mai Luminos, Cel Mai Puternic, Cel Măreţ, Cel Înălţat, Cel Glorios şi agăţându-mă de poala veşmântului de care s-au agăţat toţi în lumea aceasta şi ce va să vie.
Te implor, o, Dumnezeul meu, pe splendoarea frunţii Tale luminoase şi strălucirea luminii chipului Tău care radiază dinspre orizontul cel mai înalt, să mă atragi prin mireasma straiului Tău şi să mă faci să beau din vinul ales al rostirii Tale. Tu mă vezi, o, Doamne, Dumnezeul meu, ţinându-mă de Numele Tău, Cel Mai Sfânt, Cel Mai Luminos, Cel Mai Puternic, Cel Măreţ, Cel Înălţat, Cel Glorios şi agăţându-mă de poala veşmântului de care s-au agăţat toţi în lumea aceasta şi ce va să vie.
Te implor, o, Dumnezeul meu, pe părul Tău ce-ţi trece peste faţă, aşa precum condeiul Tău cel preaînălţat se mişcă pe paginile Tabletelor Tale răspândind peste împărăţia creaţiei Tale parfumul de mosc al înţelesurilor ascunse, să mă ridici să slujesc Cauza Ta astfel încât să nu dau înapoi şi nici să nu fiu împiedicat de sugestiile celor ce s-au împotrivit semnelor Tale şi s-au întors de la faţa Ta. Tu mă vezi, o, Doamne, Dumnezeul meu, ţinându-mă de Numele Tău, Cel Mai Sfânt, Cel Mai Luminos, Cel Mai Puternic, Cel Măreţ, Cel Înălţat, Cel Glorios şi agăţându-mă de poala veşmântului de care s-au agăţat toţi în lumea aceasta şi ce va să vie.
Te implor, o, Dumnezeul meu, pe numele Tău pe care Tu l-ai făcut Regele Numelor, prin care toţi cei ce sunt în ceruri şi toţi cei de pe pământ au fost vrăjiţi de încântare, să-mi îngădui să privesc la Luceafărul Frumuseţii Tale şi să-mi dai din vinul rostirii Tale. Tu mă vezi, o, Doamne, Dumnezeul meu, ţinându-mă de Numele Tău, Cel Mai Sfânt, Cel Mai Luminos, Cel Mai Puternic, Cel Măreţ, Cel Înălţat, Cel Glorios şi agăţându-mă de poala veşmântului de care s-au agăţat toţi în lumea aceasta şi ce va să vie.
Te implor, o, Dumnezeul meu, pe Tabernacolul maiestăţii Tale situat deasupra celor mai semeţe piscuri şi pe Bolta Revelaţiei Tale de pe cele mai înalte culmi, să mă ajuţi cu bunăvoinţa Ta să fac ceea ce voinţa Ta a dorit şi scopul Tău a manifestat. Tu mă vezi, o, Doamne, Dumnezeul meu, ţinându-mă de Numele Tău, Cel Mai Sfânt, Cel Mai Luminos, Cel Mai Puternic, Cel Măreţ, Cel Înălţat, Cel Glorios şi agăţându-mă de poala veşmântului de care s-au agăţat toţi în lumea aceasta şi ce va să vie.
Te implor, o, Dumnezeul meu, pe Frumuseţea Ta care străluceşte deasupra orizontului veşniciei, o Frumuseţe în faţa căreia, deîndată ce se dezvăluie, împărăţia frumuseţii se prosternează în proslăvire preamărind-o în tonuri răsunătoare, să încuviinţezi ca eu să mor spre tot ceea ce am şi să trăiesc spre orice Îţi aparţine. Tu mă vezi, o, Doamne, Dumnezeul meu, ţinându-mă de Numele Tău, Cel Mai Sfânt, Cel Mai Luminos, Cel Mai Puternic, Cel Măreţ, Cel Înălţat, Cel Glorios şi agăţându-mă de poala veşmântului de care s-au agăţat toţi în lumea aceasta şi ce va să vie.
Te implor, o, Dumnezeul meu, pe Manifestarea Numelui Tău, Cel Preaiubit, prin care inimile celor care Te iubesc s-au mistuit şi sufletele tuturor celor care sălăşluiesc pe pământ s-au ridicat spre înalturi, să mă ajuţi să Te pomenesc între făpturile Tale şi să Te preamăresc în mijlocul poporului Tău. Tu mă vezi, o, Doamne, Dumnezeul meu, ţinându-mă de Numele Tău, Cel Mai Sfânt, Cel Mai Luminos, Cel Mai Puternic, Cel Măreţ, Cel Înălţat, Cel Glorios şi agăţându-mă de poala veşmântului de care s-au agăţat toţi în lumea aceasta şi ce va să vie.
Te implor, o, Dumnezeul meu, pe freamătul Lotusului Divin şi pe murmurul adierilor rostirii Tale în împărăţia numelor Tale, să mă îndepărtezi de tot ceea ce voinţa Ta detestă şi să mă apropii de rangul unde a răsărit Cel care este Aurora semnelor Tale. Tu mă vezi, o, Doamne, Dumnezeul meu, ţinându-mă de Numele Tău, Cel Mai Sfânt, Cel Mai Luminos, Cel Mai Puternic, Cel Măreţ, Cel Înălţat, Cel Glorios şi agăţându-mă de poala veşmântului de care s-au agăţat toţi în lumea aceasta şi ce va să vie.
Te implor, o, Doamne, Dumnezeul meu, pe acea Literă pe care, de îndată ce a ieşit prin gura voinţei Tale, a făcut oceanele să-şi înalţe talazurile, vânturile să bată, roadele să fie dezvăluite, pomii să înflorească, toate urmele trecute să se risipească, toate vălurile să fie sfâşiate şi pe cei care Îţi sunt devotaţi să se grăbească spre lumina chipului Domnului Lor, Cel Neconstrâns, să-mi faci cunoscut ceea ce zace ascuns în comorile cunoaşterii Tale şi este tăinuit în tezaurele înţelepciunii Tale. Tu mă vezi, o, Doamne, Dumnezeul meu, ţinându-mă de Numele Tău, Cel Mai Sfânt, Cel Mai Luminos, Cel Mai Puternic, Cel Măreţ, Cel Înălţat, Cel Glorios şi agăţându-mă de poala veşmântului de care s-au agăţat toţi în lumea aceasta şi ce va să vie.
Te implor, o, Dumnezeul meu, pe focul iubirii Tale care a alungat somnul din ochii celor aleşi de Tine şi a celor iubiţi de Tine, şi întru pomenirea şi lauda lor de Tine la vremea zorilor, să mă numeri printre cei care au atins ceea ce Tu ai pogorât în Cartea Ta şi ai manifestat prin voinţa Ta. Tu mă vezi, o, Doamne, Dumnezeul meu, ţinându-mă de Numele Tău, Cel Mai Sfânt, Cel Mai Luminos, Cel Mai Puternic, Cel Măreţ, Cel Înălţat, Cel Glorios şi agăţându-mă de poala veşmântului de care s-au agăţat toţi în lumea aceasta şi ce va să vie.
Te implor, o, Dumnezeul meu, pe lumina chipului Tău ce i-a îndemnat pe cei ce sunt aproape de Tine să întâmpine săgeţile poruncii Tale şi pe cei care Îţi sunt devotaţi să înfrunte săbiile vrăjmaşilor Tăi în calea Ta, să aşterni pentru mine cu Pana Ta cea înălţată, ceea ce ai aşternut pentru cei în care Te încrezi şi pentru aleşii Tăi. Tu mă vezi, o, Doamne, Dumnezeul meu, ţinându-mă de Numele Tău, Cel Mai Sfânt, Cel Mai Luminos, Cel Mai Puternic, Cel Măreţ, Cel Înălţat, Cel Glorios şi agăţându-mă de poala veşmântului de care s-au agăţat toţi în lumea aceasta şi ce va să vie.
Te implor, o, Dumnezeul meu, pe Numele Tău prin care Te-ai grăbit la chemarea adoratorilor Tăi, la suspinele celor ce năzuiesc spre Tine, la ţipătul celor care se bucură de apropierea de Tine, la gemetele celor care Îţi sunt devotaţi şi prin care ai îndeplinit dorinţele celor care şi-au pus speranţele în Tine şi le-ai îngăduit îndeplinirea dorinţelor lor, prin harul şi favorurile Tale, şi întru Numele Tău prin care oceanul iertării şi-a înălţat talazurile înaintea feţei Tale, şi norii generozităţii Tale s-au scuturat asupra slujitorilor Tăi, să aşterni pentru oricine s-a întors spre Tine şi a respectat postul orânduit de Tine, răsplata hotărâtă pentru cei care nu vorbesc decât la porunca Ta, şi care au părăsit tot ce au avut în calea Ta şi din iubire pentru Tine.
Te implor, o, Dumnezeul meu, întru Tine Însuţi şi pe semnele Tale, pe dovezile Tale limpezi, pe lumina strălucitoare a Aurorei Frumuseţii Tale şi pe Ramurile Tale, să ştergi greşelile celor ce s-au ţinut strâns de legile Tale şi au respectat ceea ce le-ai poruncit în Cartea Ta. Tu mă vezi, o, Doamne, Dumnezeul meu, ţinându-mă de Numele Tău, Cel Mai Sfânt, Cel Mai Luminos, Cel Mai Puternic, Cel Măreţ, Cel Înălţat, Cel Glorios şi agăţându-mă de poala veşmântului de care s-au agăţat toţi în lumea aceasta şi ce va să vie.
Slavă ţie, Doamne, Stăpâne, Dumnezeul
meu! Te implor, pe această Revelaţie care a schimbat întunericul în lumină şi prin care a fost ridicat Templul cu ardoare vizitat, prin care Tableta Scrisă a fost revelată şi Sulul manuscrisului a fost desfăşurat şi dezvăluit, pogoară asupra Mea şi a celor ce-mi sunt alături, ceea ce ne va ajuta să ne ridicăm în zbor spre cerurile slavei Tale transcendente şi ne va curăţa de pata îndoielilor ce i-au împiedicat pe cei neîncrezători să intre în tabernacolul unităţii Tale.
Doamne, eu sunt acela care s-a ţinut strâns de funia bunătăţii Tale duioase şi care s-a prins de poala veşmântului milostivirii şi favorurilor Tale. Orânduieşte pentru mine şi pentru cei ce-mi sunt dragi binefacerile acestei lumi şi a celei ce va să vie. Acordă-le darul ascuns pe care l-ai hărăzit celor aleşi dintre făpturile Tale.
Iată, o, Stăpânul meu, zilele în timpul cărora Tu le-ai prescris slujitorilor Tăi să ţină post. Binecuvântat este cel care ţine post numai din iubire pentru Tine şi într-o detaşare absolută de tot ce nu eşti Tu. Ajută-ne, Doamne, pe mine şi pe ei, să-ţi dăm ascultare şi să păzim poruncile Tale. Tu ai, cu adevărat, puterea de a face precum ţi-e placul.
Nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Atotştiutorul, Cel Atotînţelept. Toată lauda fie cu Dumnezeu, Stăpânul tuturor lumilor.
Acestea sunt, o Dumnezeul meu, zilele în care Tu le-ai prescris slujitorilor Tăi să ţină post. Cu el Tu ai împodobit prefaţa Cărţii Legilor Tale revelată făpturilor Tale, şi ai înveşmântat Păstrătorii poruncilor Tale dinaintea ochilor tuturor celor ce se află în cerul şi pe pământul Tău. Tu ai înzestrat fiecare ceas al acestor zile cu o virtute deosebită, ascunsă tuturor în afară de Tine, Cel a cărui cunoaştere cuprinde toate lucrurile create. De asemenea, Tu ai atribuit fiecărui suflet o parte din această virtute potrivit Tabletei poruncii Tale şi Scripturilor Judecăţii Tale irevocabile. Mai mult, fiecare pagină a acestor Cărţi şi Scripturi ai hărăzit-o fiecăruia dintre popoarele şi neamurile pământului.
Pentru cei care Te iubesc cu ardoare ai rezervat, la fiecare revărsat de zori, potrivit poruncii Tale, cupa pomenirii Tale, o Tu care eşti Cârmuitorul cârmuitorilor! Aceştia sunt cei ce au fost atât de îmbătaţi de vinul înţelepciunii Tale nespus de bogate, încât îşi părăsesc aşternutul în năzuinţa lor de a celebra lauda Ta şi de a-ţi preamări virtuţile, şi alungă somnul în nerăbdarea lor de a se apropia de prezenţa Ta şi de a se împărtăşi din mărinimia Ta. Ochii lor au fost mereu aplecaţi asupra Aurorei bunătăţii Tale duioase, şi feţele lor îndreptate către Fântâna inspiraţiei Tale. Revarsă, deci, asupra noastră şi asupra lor, din norii milostivirii Tale, ceea ce se cuvine cerului mărinimiei şi harului Tău.
Lăudat fie numele Tău, o, Dumnezeul meu! Acesta este ceasul în care ai descuiat uşile generozităţii Tale înaintea feţelor făpturilor Tale şi ai deschis larg portalurile blândei Tale milostiviri către toţi locuitorii pământului Tău. Te implor, întru toţi cei al căror sânge s-a vărsat în calea Ta, care, în dorul lor de Tine, s-au lepădat de orice ataşament faţă de oricare dintre făpturile Tale şi care au fost atât de mişcaţi de dulcile miresme ale inspiraţiei Tale încât fiecare mădular al trupului lor a intonat lauda Ta şi a vibrat la pomenirea Ta, să nu îndepărtezi de noi lucrurile pe care le-ai poruncit în mod irevocabil în această Revelaţie - o Revelaţie a cărei putere a făcut ca fiecare pom să strige ceea ce Rugul Aprins a proclamat de mult lui Moise, Cel care a conversat cu Tine, o Revelaţie care a îngăduit ultimei pietricele să răsune de laudă pentru Tine, aşa cum pietrele Te-au slăvit în vremea lui Mahomed, Prietenul Tău.
Aceştia sunt cei, o, Dumnezeul meu, pe care i-ai ajutat cu bunăvoinţă să se întovărăşească cu Tine şi să fie în comuniune cu Cel care este Revelatorul Propriului Tău Sine. Vânturile voinţei Tale i-au risipit în depărtare până când Tu i-ai adunat laolaltă la umbra Ta şi i-ai făcut să intre înlăuntrul hotarelor curţii Tale. Acum că i-ai lăsat să sălăşluiască la umbra bolţii milostivirii Tale, ajută-i să atingă ceea ce trebuie ca să împodobească un rang atât de august. Nu îngădui, o, Domnul meu, să fie socotiţi printre cei care, deşi bucurându-se de apropierea de Tine, au fost împiedicaţi de a recunoaşte faţa Ta şi care, deşi întâlnindu-se cu Tine, sunt lipsiţi de prezenţa Ta.
Aceştia sunt slujitorii Tăi, o, Domnul meu, care au intrat cu Tine în această Cea Mai Mare închisoare, care au ţinut postul înlăuntrul zidurilor sale după cum le-ai orânduit în Tabletele poruncii Tale şi în Cartea Făgăduielilor Tale. Coboară, atunci, asupra lor, ceea ce-i va curăţa în întregime de tot ceea ce-ţi este respingător, ca să-ţi poată fi cu totul devotaţi şi să se poată detaşa pe de-a întregul de orice în afară de Tine.
Revarsă, atunci, asupra noastră, o, Dumnezeul meu, ceea ce se cuvine harului Tău şi se potriveşte mărinimiei Tale, Îngăduie-ne, atunci, o, Dumnezeul meu, să trăim în pomenirea de Tine şi să murim în iubirea pentru Tine, şi dă-ne darul prezenţei Tale în lumile de dincolo - lumi ce sunt de nepătruns pentru toţi în afară de Tine. Tu eşti Stăpânul nostru şi Stăpânul tuturor lumilor, şi Dumnezeul tuturor celor ce se află în cer şi al tuturor celor ce se află pe pământ.
Tu priveşti, o, Dumnezeul meu, ceea ce s-a abătut asupra celor dragi ţie în vremea zilelor Tale. Gloria Ta îmi stă mărturie! Vocea tânguirilor aleşilor Tăi s-a ridicat pe întreg tărâmul Tău. Unii au fost ademeniţi de cei infideli din ţinutul Tău, iar alţii au fost împidicaţi de ei ca să se apropie de Tine şi ca să atingă curtea slavei Tale. Alţii au putut să se apropie de Tine, dar au fost împiedicaţi de a-ţi privi faţa. Iar altora li s-a îngăduit, în nerăbdarea lor de a Te privi, să intre înlăuntrul hotarelor curţii Tale, dar ei au lăsat vălurile închipuirilor făpturilor Tale şi relele făptuite de asupritorii din rândul poporului Tău să vină între ei şi Tine.
Acesta este ceasul, o, Domnul meu, pe care l-ai făcut să întreacă fiecare alt ceas, şi l-ai înrudit cu cele mai alese dintre făpturile Tale. Te implor, o, Dumnezeul meu, prin Tine Însuţi şi prin ei, să porunceşti în timpul acestui an ceea ce îi va înălţa pe cei iubiţi de Tine. Ba mai mult, porunceşte în acest an ceea ce va permite Luceafărului puterii Tale să strălucească cu tărie deasupra orizontului slavei Tale şi să lumineze prin puterea Ta suverană întreaga lume.
Fă victorioasă Cauza Ta, o, Domnul meu şi înjoseşte-i pe vrăjmaşii Tăi. Aşterne, atunci, pentru noi, binele acestei vieţi şi a vieţii ce va să vină. Tu eşti Adevărul, Cel care ştie lucrurile tăinuite. Nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Cel Veşnic Iertător, Cel Atotmărinimos.
Slavă ţie, o, Doamne, Dumnezeul meu!
Acestea sunt zilele în care Tu le-ai poruncit tuturor oamenilor să respecte postul, ca prin el să-şi poată purifica sufletele şi să se elibereze de orice ataşament faţă de oricine în afară de Tine şi ca din inimile lor să se poată înălţa ceea ce este demn de curtea maiestăţii Tale şi se cuvine sălaşului revelaţiei unicităţii Tale. Îngăduie, o, Domnul meu, ca acest post să poată deveni un râu cu ape dătătoare de viaţă şi să dăruiască virtutea cu care l-ai înzestrat. Curăţă prin el inimile slujitorilor Tăi pe care relele lumii nu au reuşit să-i împiedice de a se întoarce spre Numele Tău atotslăvit şi care nu au fost mişcaţi de zgomotul şi tumultul făcut de cei care au repudiat semnele Tale cele mai strălucitoare, ce au însoţit venirea Manifestării Tale, pe Care ai investit-o cu suveranitatea Ta, cu puterea Ta, cu maiestatea şi slava Ta. Aceştia sunt slujitorii care, de îndată ce chemarea Ta i-a ajuns, s-au grăbit înspre milostivirea Ta şi n-au fost îndepărtaţi de la Tine de către schimbările şi întâmplările acestei lumi, sau de oricare dintre limitările omeneşti.
Eu sunt acela, o, Dumnezeul meu, care mărturiseşte unitatea Ta, care adevereşte unicitatea Ta, care se înclină cu smerenie înaintea revelaţiilor maiestăţii Tale, care recunoaşte, cu chipul plecat, splendorile luminii gloriei Tale transcendente. Am crezut în Tine după ce Tu mi-ai îngăduit să cunosc Sinele Tău, pe care l-ai revelat ochilor oamenilor prin puterea suveranităţii şi tăriei Tale. Către El m-am întors, pe de-a întregul detaşat de toate lucrurile şi ţinându-mă strâns de funia darurilor şi favorurilor Tale. Am îmbrăţişat adevărul Său şi adevărul tuturor legilor şi orânduirilor minunate care au fost pogorâte asupra Lui. Am postit din iubire pentru Tine şi ca urmare a poruncii Tale şi mi-am întrerupt postul cu lauda Ta pe buze şi potrivit bunului Tău plac. Nu îngădui, o, Domnul meu, să fiu socotit printre cei care au postit în timpul zilei, care noaptea s-au înclinat înaintea feţei Tale şi care au repudiat adevărul Tău, au tăgăduit semnele Tale, au negat mărturia Ta şi au pervertit rostirile Tale.
Deschide, o, Stăpânul meu, ochii mei şi ochii tuturor celor care Te-au căutat, ca să Te putem recunoaşte cu proprii Tăi ochi. Aceasta este porunca ce ne-ai dat-o în Cartea trimisă, de Tine, Celui pe care L-ai numit prin voinţa Ta, pe care L-ai ales prin bunăvoinţa Ta situată deasupra tuturor făpturilor Tale, pe care ţi-a plăcut să-L investeşti cu suveranitatea Ta, şi Căruia i-ai acordat favoruri deosebite şi i-ai încredinţat mesajul Tău pentru oameni. Lăudat fii Tu, de aceea, o, Dumnezeul meu, întrucât ne-ai permis cu bunăvoinţa Ta plină de har să-L recunoaştem şi să adeverim tot ceea ce a fost pogorât asupra Lui şi ne-ai conferit onoarea de a ajunge în prezenţa Celui pe care L-ai făgăduit în Cartea şi în Tabletele Tale.
Tu mă vezi, o, Dumnezeul meu, cu chipul întors spre Tine, ţinându-mă strâns de funia providenţei şi generozităţii Tale pline de har şi agăţându-mă de poala blândelor Tale milostiviri şi generoaselor Tale favoruri. Nu-mi spulbera, Te implor, speranţele de a atinge ceea ce ai poruncit pentru slujitorii Tăi care s-au îndreptat spre hotarele curţii Tale şi sanctuarul prezenţei Tale, şi au respectat postul din iubire pentru Tine. Mărturisesc, o, Dumnezeul meu, că tot ceea ce purcede de la mine nu este demn de suveranitatea Ta şi nu se potriveşte maiestăţii Tale. şi totuşi Te implor întru Numele Tău prin care Te-ai făcut cunoscut, în slava celor mai admirabile titluri ale Tale, către toate lucrurile create, în această Revelaţie prin care, prin Numele Tău cel mai strălucitor, Tu ţi-ai manifestat frumuseţea, să-mi dai să beau din vinul milostivirii Tale şi băutura curată a favorii Tale, care au izvorât din mâna dreaptă a voinţei Tale, pentru ca astfel să-mi pot aţinti privirea asupra Ta şi să fiu atât de detaşat de orice nu eşti Tu, încât lumea şi tot ce a fost creat în ea să apară înaintea mea ca o zi trecătoare pe care nici n-ai găsit de cuviinţă s-o creezi.
Mai mult, Te implor, o, Dumnezeul meu, să reverşi, din cerul voinţei Tale şi norii milostivirii Tale, ceea ce ne va curăţa de mirosurile urâte ale greşelilor, o, Tu ce Te-ai numit pe Tine Însuţi Dumnezeul Milostivirii! Tu eşti, cu adevărat, Cel Preaputernic, Cel Atotslăvit, Cel Binefăcător.
Nu-l alunga, o, Domnul meu, pe cel care s-a întors spre Tine şi nu îngădui ca cel care s-a apropiat de Tine să fie îndepărtat de curtea Ta. Nu spulbera speranţele celui ce şi-a întins mâinile pline de dorinţă pentru a căuta harul şi favorurile Tale şi nu-i lipsi pe slujitorii Tăi sinceri de minunile blândelor Tale milostiviri şi bunătăţii Tale duioase. Iertător şi Preamărinimos eşti Tu, o, Domnul meu! Putere ai Tu să faci ceea ce Îţi place. Orice altceva în afară de Tine este lipsit de putere înaintea revelaţiilor tăriei Tale, este pierdut în faţa dovezilor bogăţiei Tale, este precum nimicul faţă de manifestările suveranităţii Tale transcendente, şi sunt lipsite de orice tărie când se află faţă în faţă cu semnele şi dovezile puterii Tale. Ce refugiu există în afară de Tine, o, Domnul meu, către care pot să fug şi unde se află un liman către care să mă pot grăbi? Puterea tăriei Tale îmi stă mărturie! Nu există nici un protector în afară de Tine, nici un loc către care să fug în afară de Tine, nici un refugiu pe care să-l caut în afară de Tine. Fă, o, Domnul meu, să gust dulceaţa divină a pomenirii şi laudei Tale. Jur pe tăria Ta! Oricine gustă din ea se va elibera de orice ataşament faţă de lume şi tot ce se află în ea, şi-şi va întoarce faţa spre Tine, curăţat de pomenirea oricui altcuiva în afară de Tine.
Inspiră-mi atunci sufletul, o, Dumnezeul meu, cu pomenirea Ta minunată, ca să pot slăvi numele Tău. Nu mă socoti printre cei care Îţi citesc cuvintele dar dau greş în a găsi darul ascuns care, aşa cum a fost poruncit de Tine, este cuprins în ele şi care înviorează sufletele făpturilor Tale şi inimile slujitorilor Tăi. Fă, o, Domnul meu, să fiu socotit printre cei care au fost atât de răscoliţi de dulcile miresme ce au adiat în zilele Tale, încât şi-au dat viaţa pentru Tine şi s-au grăbit spre locul morţii lor în năzuinţa de a privi frumuseţea Ta şi în dorul lor de a ajunge în prezenţa Ta. şi de-ar fi ca cineva să le spună în drumul lor: „Încotro mergeţi?” ei ar spune: „Către Dumnezeu, Cel Atotstăpânitor, Ajutorul în Primejdie, Cel de Sine Stătător!”
Încălcările făptuite de cei care s-au întors de la Tine şi s-au semeţit înaintea Ta n-au reuşit să-i împiedice de a Te iubi, de a-şi întoarce feţele spre Tine, şi de a se îndrepta înspre milostivirea Ta. Aceştia sunt cei care sunt binecuvântaţi de Adunarea din înalturi, care sunt slăviţi de locuitorii Cetăţilor nepieritoare, şi dincolo de ei de cei pe ale căror frunţi pana Ta cea înălţată a scris: „Aceştia, sunt poporul lui Bahá21. Prin ei au fost răpândite splendorile luminii călăuzirii.” Astfel a fost orânduit, la porunca Ta şi prin voinţa Ta, în Tableta poruncii Tale irevocabile.
Proclamă, aşadar, o, Dumnezeul meu, măreţia lor şi măreţia celor care, trăind sau după moarte, s-au rotit în jurul lor. Dă lor ceea ce ai hărăzit celor drepţi din mijlocul făpturilor Tale. Tu ai puterea de a face toate lucrurile. Nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Cel Atotputernic, Ajutorul în Primejdie, Cel Tare, Cel Preamărinimos.
Nu sfârşi posturile noastre prin acest post, o, Domnul meu, nici legămintele pe care le-ai făcut, prin acest legământ. Acceptă ceea ce am făcut din iubire pentru Tine şi de dragul plăcerii Tale, şi tot ceea ce am lăsat nefăcut ca urmare a supunerii faţă de dorinţele noastre rele şi corupte. Îngăduie-ne, atunci, să ne ţinem strâns de iubirea Ta şi de bunul Tău plac şi apără-ne de răul celor care Te-au tăgăduit şi au repudiat semnele Tale preastrălucitoare. Tu eşti, cu adevărat, Stăpânul acestei lumi şi a celei ce va să vie. Nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Cel Slăvit, Cel Preaînalt.
Preamăreşte Tu, o, Doamne Dumnezeul meu, pe Cel care este Punctul Primordial, Taina Divină, Esenţa Nevăzută, Aurora Divinităţii şi Manifestarea Stăpânirii Tale, prin Care toată cunoaşterea trecutului şi toată cunoaşterea viitorului au fost făcute cunoscute, prin Care perlele înţelepciunii Tale ascunse au fost descoperite şi misterul numelui Tău preţuit a fost dezvăluit, Cel pe care L-ai numit ca vestitorul Celui prin care literele „F” şi „I” au fost alăturate şi unite, prin Care maiestatea Ta, suveranitatea şi tăria Ta au fost cunoscute, prin care cuvintele Tale au fost pogorâte şi legile Tale arătate cu limpezime, şi semnele Tale răspândite, şi Cuvântul Tău întemeiat, prin Care inimile aleşilor Tăi au fost dezvăluite, şi toţi cei din ceruri şi toţi cei de pe pământ au fost adunaţi laolaltă, pe Care Tu l-ai numit ‘Alí-Muhammad în împărăţia numelor Tale, şi Spiritul Spiritelor în Tabletele poruncii Tale irevocabile, pe Care l-ai investit cu propriul Tău titlu, către al Cărui nume toate celelalte nume au fost făcute să revină la porunca Ta şi prin puterea tăriei Tale, şi în Care ai făcut toate atributele şi titlurile Tale să atingă împlinirea lor finală. Lui Îi aparţin, de asemenea, acele nume ce stau ascunse în tabernacolurile Tale imaculate, în lumea Ta nevăzută şi în cetăţile Tale sfinte.
Mai mult, preamăreşte-i Tu pe cei care au crezut în El şi în semnele Sale şi s-au întors către El, dintre cei care au adeverit unitatea Ta în Manifestarea Sa Ulterioară, o Manifestare pe care a pomenit-o în Tabletele Sale, şi în Cărţile Sale, şi în Scripturile Sale, şi în toate versetele minunate şi rostirile asemenea nestematelor ce s-au pogorât asupra Sa. Aceasta este aceeaşi Manifestare al Cărei legământ Tu i-ai poruncit să-l întemeieze înainte de a fi întemeiat propriul Său legământ. El este Cel a cărei laudă a celebrat-o Bayánul22. În el excelenţa Sa a fost preamărită şi adevărul Său întemeiat, suveranitatea Sa proclamată şi Cauza Sa desăvârşită. Binecuvântat este omul care s-a întors către El şi a îndeplinit lucrurile pe care El le-a poruncit, o, Tu care eşti Stăpânul lumilor şi Dorinţa tuturor celor care Te-au cunoscut!
Lăudat fii Tu, o, Dumnezeul meu, întrucât Tu ne-ai ajutat să-L recunoaştem şi să-L iubim. De aceea, Te implor, prin El şi prin Cei care sunt Aurorele Divinităţii Tale şi Manifestările Stăpânirii Tale, şi Comorile Revelaţiei Tale, şi Tezaurele inspiraţiei Tale, să ne îngădui să-L slujim şi să ne supunem Lui, şi acordă-ne puterea să devenim ajutoare ale Cauzei Sale şi să-i risipim pe vrăjmaşii Săi. Tu ai puterea de a face tot ceea ce îţi place. Nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Cel Tare, Cel Atotslăvit, Cel al Cărui ajutor este căutat de toţi oamenii!
El este Tămăduitorul, Cel Ce Ajunge, Ajutorul, Cel Atotiertător, Cel Atotmilostiv.
Pe Tine Te chem, o, Singurul Cel Înălţat, o, Singurul Cel Credincios, o, Singurul Cel Glorios! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Suveranule, o, Învietorule, o, Judecătorule! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Singurul Cel de Neasemuit, o, Singurul Cel Etern, o, Singurul Cel Aparte! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Singurul Cel Mai Lăudat, o, Singurul Cel Sfânt, o, Singurul Care Ajută! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Cel Omniscient, o, Cel Mai Înţelept, o, Singurul Cel Mai Măreţ! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Cel Clement, o, Cel Maiestuos, o, Singurul Care Orânduieşte! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Singurul Cel Iubit, o, Singurul Cel Îndrăgit, o, Singurul Cel Fermecat! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Singurul Cel Preaputernic, o, Singurul Care Susţine, o, Singurul Cel Potent! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Singurul Care Domneşte, o, Cel de Sine Stătător, o, Singurul Atotcunoscător! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Spirit, o, Lumină, o Singurul Cel Mai Manifest! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Tu Cel Frecventat de toţi, o, Tu Cel Cunoscut de toţi, o, Tu Cel Tăinuit tuturor! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Singurul Cel Ascuns, o, Singurul Cel Triumfător, o, Singurul Cel Dătător! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Cel Atotputernic, o, Singurul Care Sprijină, o, Singurul Care Ascunde! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Plăsmuitorule, o, Îndestulătorule, o, Cel Ce Dezrădăcinează! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Singurul Care Răsare, o, Singurul Care Adună, o Singurul Care Înalţă! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Singurul Care Perfectează, o, Singurul Cel Neînlănţuit, o, Singurul Cel Darnic! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Singurul Cel Binefăcător, o, Singurul Care Reţine, o, Singurul Care Creează! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Singurul Cel Mai Sublim, o, Singurul Cel Plin de Frumuseţe, o, Singurul Cel Plin de Dărnicie! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Singurul Cel Just, o, Singurul Cel Plin de Har, o Singurul Cel Generos! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Cel Care Impune Toate, o, Cel Ce Dăinuie în Veci, o, Singurul Cel Mai Cunoscător! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Singurul Cel Magnific, o, Cel Străvechi de Zile, o, Singurul Cel Magnanim! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Cel Bine străjuit, o, Domn al Bucuriei, o, Singurul Cel Dorit! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Tu Cel Blând cu toţi, o, Tu Cel Plin de Compasiune cu toţi, o Singurul Cel Mai Binevoitor! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Liman pentru toţi, o, Adăpost pentru toţi, o, Singurul Cel Atoatepăstrător! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Tu Sprijinul tuturor, o, Tu Cel Invocat de toţi, o, Singurul Care Însufleţeşte! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Cel Ce Dezvăluie, o, Cel Ce Pustieşte, o, Singurul Cel Mai Clement! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Tu Sufletul meu, o, Tu Iubitul meu, o, Tu Credinţa mea! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Cel Ce Astâmpără setea, o, Domn Transcendent, o, Singurul Cel Mai Preţios! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Cea Mai Mare Amintire, o, Cel Mai Nobil Nume, o, Cea Mai Străveche Cale! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Cel Mai Elogiat, o, Cel Mai Sfânt, o, Singurul Cel Sanctificat! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o Cel Care Dezleagă, o, Sfetnicule, o, Izbăvitorule! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Prietene, o, Doctorule, o, Singurul Care Captivează! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o Glorie, o, Frumuseţe, o, Singurul Cel Darnic! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Cel Mai de Nădejde, o, Cel Mai Bun Îndrăgostit, o, Domn al Zorilor! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o Cel Ce Înflăcărează, o, Cel Ce Înseninează, o, Cel Ce Aduce Încântare! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Domn al Dărniciei, o, Cel Mai Plin de Compasiune, o, Singurul Cel Mai Milostiv! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Singurul Cel Constant, o, Singurul dătător de Viaţă, o, Sursă a tot ce este Fiinţă! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Tu Care pătrunzi toate lucrurile, o, Dumnezeule Atotvăzător, o, Domn al Rostirii! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Cel Manifest şi totuşi Tăinuit, o, Cel Nevăzut şi totuşi Vestit, o, Privitor de toţi căutat! Tu Cel de Ajuns, Tu Cel Ce Tămăduieşte, Tu Cel Ce Dăinuie, o, Tu, Singurul Care Dăinuie!
Pe Tine Te chem, o, Tu Cel ce‑i ucizi pe Îndrăgostiţi, o, Dumnezeu al Harului pentru cei haini!
O, Cel ce Ajunge, pe Tine Te chem, o, Cel ce Ajunge!
O, Tămăduitorule, pe Tine Te chem, o, Tămăduitorule!
O, Dăinuitorule, pe Tine Te chem, o, Dăinuitorule!
Tu, Cel Ce Dăinuie În Veci, o, Tu Singurul Care Dăinuie!
Sanctificat eşti Tu, o, Dumnezeul meu! Te rog fierbinte pe generozitatea Ta, prin care s‑au deschis larg portalurile dărniciei şi ale harului Tău, prin care Templul Sfinţeniei Tale a fost stabilit pe tronul eternităţii; şi pe milostivirea Ta prin care ai chemat toate lucrurile create la ospăţul darurilor şi cadourilor Tale; şi pe harul Tău prin care Tu ai răspuns, în propriul Tău Sine prin cuvântul Tău „Da!” în numele tuturor celor din cer şi de pe pământ, la ceasul când au stat revelate suveranitatea Ta şi grandoarea Ta, la vremea zorilor când puterea stăpânirii Tale a fost manifestată.
Şi iarăşi Te rog fierbinte, pe aceste cele mai frumoase nume, pe aceste cele mai nobile şi sublime atribute, şi pe Amintirea Ta Cea mai Înălţată, pe Frumuseţea Ta pură şi fără de prihană, şi pe Lumina Ta tăinuită în pavilionul cel mai tainic, şi pe Numele Tău, învăluit în veşmântul nenorocirii în fiece dimineaţă şi seară, să‑l ocroteşti pe purtătorul acestei Tablete binecuvântate, şi pe oricine o recită, şi pe oricine o găseşte, şi pe oricine trece prin preajma casei în care se află ea.
Tămăduieşte Tu, atunci, prin ea pe orice bolnav, beteag şi sărman, de orice necaz şi frământare, de orice nenorocire cumplită şi mâhnire, şi călăuzeşte Tu prin ea pe oricine doreşte să păşească pe căile călăuzirii Tale, şi pe cărările iertării şi harului Tău.
Tu eşti cu adevărat Cel Plin de Forţă, Cel Atotdeajuns, Tămăduirea, Ocrotitorul, Dăruitorul, Cel Plin de Compasiune, Cel Atotgeneros, Cel Atotmilostiv.
Serbarea v-a fost poruncită o dată pe lună, chiar de-ar fi să fie numai cu apă, căci Dumnezeu a dorit să aducă laolaltă inimile oamenilor, chiar de-ar fi nevoie de toate mijloacele în cer şi pe pământ.
O, Doamne Dumnezeule! Risipeşte toate
acele elemente care sunt cauza discordiei, şi pregăteşte pentru noi toate acele lucruri care sunt sursa unităţii şi bunei înţelegeri! O, Doamne, Dumnezeule! Coboară asupra noastră Mireasma Divină şi schimbă această întrunire într-o întrunire a Raiului! Acordă-ne tot ceea ce este benefic şi toată hrana. Pregăteşte-ne hrana iubirii! Dă-ne hrana cunoaşterii! Acordă-ne hrana iluminării Divine!
Naw-Rúz, 21 martie, este prima zi a anului Bahá’í, o zi de bucurie şi ospitalitate
Preamărit fii Tu, o, Dumnezeul meu, pentru că ai orânduit Naw-Rúz drept sărbătoare pentru cei care au ţinut post din iubire pentru Tine şi s-au înfrânat de la tot ceea ce este detestabil înaintea Ta. Îngăduie, o, Domnul meu, ca focul iubirii Tale şi căldura creată de postul poruncit de Tine să-i înflăcăreze în Cauza Ta şi fă-i să-şi dedice timpul laudei şi pomenirii Tale.
O, Domnul meu; de vreme ce Tu i-ai împodobit cu veşmântul postului prescris de Tine, împodobeşte-i, atunci, prin bunăvoinţa şi îngăduinţa Ta milostivă şi cu veşmântul acceptării Tale. Căci faptele oamenilor depind toate de bunul Tău plac şi sunt condiţionate de porunca Ta. Dacă Tu l-ai privi pe cel care a încălcat postul ca pe unul care l-a respectat, un astfel de om va fi socotit printre cei care dintotdeauna a ţinut post. Iar dacă Tu ai hotărî că cel care a ţinut postul l-a încălcat, acea persoană va fi numărată printre cei care au făcut ca Mantia Revelaţiei Tale să fie întinată şi care au fost îndepărtaţi de apele cristaline ale acestei Fântâni a vieţii.
Tu eşti Cel prin care semnul: „Demn de laudă eşti Tu întru faptele Tale” a fost înălţat, iar stindardul: „Ascultat eşti Tu întru porunca Ta” a fost desfăşurat. Fă cunoscut slujitorilor Tăi acest rang al Tău, o, Dumnezeul meu, ca ei să înţeleagă că excelenţa tuturor lucrurilor atârnă de porunca Ta şi de cuvântul Tău, că virtutea fiecărui act este condiţionată de îngăduinţa Ta şi de bunul plac al voinţei Tale şi să înţeleagă că hăţurile faptelor oamenilor sunt în mâna acceptării şi poruncii Tale. Fă-le cunoscute acestea pentru ca nimic, în nici un fel, să nu-i poată îndepărta de frumuseţea Ta în aceste zile în care Hristos exclama: „Toată împărăţia este a Ta, o, Tu, părinte al spiritului23”; iar Prietenul Tău24 striga: „Slavă ţie, o, Tu, Cel preaiubit, pentru că ţi-ai dezvăluit frumuseţea şi ai aşternut pentru aleşii Tăi ceea ce îi va face să ajungă la locul revelaţiei Celui Mai Mare Nume al Tău, prin care toţi oamenii s-au tânguit, cu excepţia celor care s-au detaşat de tot în afară de Tine şi s-au îndreptat spre El, Cel care este Revelaţia Ta şi Manifestarea atributelor Tale.”
Cel care este Ramura Ta şi întreaga Ta suită, o, Domnul meu, şi-au întrerupt în această zi postul, după ce l-au ţinut între hotarele curţii Tale, din dorinţa lor de a-ţi face pe plac. Orânduieşte pentru El şi pentru ei, şi pentru toţi cei care au intrat în prezenţa Ta în aceste zile, tot binele hărăzit de Tine în Cartea Ta. şi dă-le apoi ceea ce le va fi de folos în această viaţă şi în cea de dincolo.
Tu eşti cu adevărat Cel Atotştiutor, Cel Atotînţelept.
ivina primăvară a venit, O, Prea Slăvită Pană, căci Sărbătoarea Celui Preamilostiv se apropie cu repeziciune. Grăbiţi vă şi lăudaţi numele lui Dumnezeu în faţa întregii creaţii; preamăriţi gloria Sa în aşa fel încât toate lucrurile create să fie regenerate şi înnoite. Vorbeşte, nu păstra tăcerea. Luceafărul fericirii străluceşte la orizontul numelui Nostru, Cel Preafericit căci împărăţia numelui lui Dumnezeu a fost împodobită cu ornamentul numelui Domnului, Creatorul cerurilor. Ridică te în faţa naţiunilor pământului şi înarmează te cu puterea acestui Nume Suprem şi nu fi dintre cei ce şovăie.
Eu cred că te ai oprit în loc şi nu te ndrepţi spre Tableta Mea. Oare strălucirea chipului Divin te a speriat, sau vorbăria goală a celor îndărătnici te a îndurerat şi ţi a paralizat mişcările? Ia seama că nimic să nu te împiedice să slăveşti măreţia acestei Zile Ziua în care degetul maiestăţii şi puterii a rupt pecetea de pe Vinul Reunirii şi i a chemat pe toţi cei ce se află în ceruri şi pe pământ. Oare preferi tu să şovăi atunci când adierea care vesteşte Ziua lui Dumnezeu a suflat deja asupra ta, sau eşti cumva dintre acei care sunt despărţiţi de El ca printr un văl?
Nu am îngăduit nici unui văl, O, Domn al tuturor numelor şi Creator al cerurilor, să mă despartă de recunoaşterea Zilei gloriei Tale Ziua care este lampa călăuzirii lumii întregi şi semnul Celui dintru Început pentru locuitorii ei. Eu tac din cauza vălurilor care au orbit ochii creaturilor Tale astfel încât nu te au văzut, iar muţenia mea se datoreşte obstacolelor care au împiedicat poporul Tău de a recunoaşte adevărul Tău. Tu ştii ce este în mine, dar eu nu ştiu ce este în Tine. Tu eşti Atotştiutorul, Cel ce află toate. Pe numele Tău, care întrece toate celelalte nume! Dacă porunca Ta Atotstăpânitoare şi Atotbiruitoare ar ajunge până la mine, ea m ar împuternici să trezesc din nou la viaţă sufletele tuturor oamenilor, prin Cuvântul Tău preamărit pe care l am auzit rostit de Limba puterii Tale în Împărăţia de slavă. Ea mi ar da puterea să vestesc revelaţia chipului Tău strălucitor, prin care tot ce a fost ascuns de ochii oamenilor a fost revelat în numele Tău, Cel Evident, Protectorul suveran, Cel de sine Stătător.
Poţi tu, Pană, să descoperi pe un altul decât pe Mine în Ziua aceasta? Ce s a întâmplat cu creaţia şi cu manifestările ei? Dar cu numele şi împărăţiile lor? Unde s au dus toate lucrurile create, cele văzute şi cele nevăzute? Ce s a întâmplat cu tainele ascunse ale universului şi revelarea sa? Iată că întreaga creaţie a dispărut! Nimic n a rămas decât Chipul Meu, Cel Atotstatornic, Cel Strălucitor, Cel Atotslăvit.
Aceasta este Ziua în care nimic nu se poate vedea decât strălucirea Luminii care radiază de pe faţa Domnului Tău, Cel plin de Har, Cel Generos. Cu adevărat Noi am făcut să expire toate sufletele în virtutea suveranităţii Noastre irezistibile şi atotstăpânitoare. Am chemat apoi la viaţă o nouă creaţie, ca semn al graţiei Noastre faţă de oameni. Eu sunt, cu adevărat Cel Atotdarnic, Cel dintru Început.
Aceasta este Ziua în care lumea nevăzută strigă: „Mare este binecuvântarea ta, pământule, căci tu ai fost făcut scăunaşul Dumnezeului Tău şi ai fost ales ca sediu al tronului Său măreţ.” Împărăţia gloriei exclamă: „Fie ca viaţa mea să fie sacrificată pentru tine căci Cel ce este Iubitul Celui Atotmilostiv şi a statornicit suveranitatea pe tine prin puterea Numelui Său care a fost făgăduit tuturor celor ce au fost în trecut cât şi celor ce vor fi în viitor.” Aceasta este Ziua în care toate lucrurile înmiresmate şi au luat parfumul din mireasma hainei Mele o haină care şi a răspândit parfumul asupra întregii creaţii. Aceasta este Ziua în care apele înspumate ale vieţii veşnice se revarsă din Voinţa Celui Atotîndurător. Grăbiţi vă să veniţi cu inimile şi sufletele voastre şi beţi pe săturate, o, voi cete din înălţimi!
Spune: El este Cel ce este Manifestarea Celui ce este Necunoscutul, Nevăzutul Nevăzuţilor. O, de ai putea înţelege! El este Cel care a dezvăluit în faţa voastră piatra preţioasă ascunsă. O, de aţi căuta o! El este Cel Iubit de tot ce a existat în trecut şi va exista în viitor. O, de v aţi pune nădejdea în El şi v aţi îndrepta inimile spre El!
Am auzit glasul pledoariei tale, o, Pană şi ţi am iertat tăcerea, dar oare ce te a tulburat într atât?
Încântarea datorată prezenţei Tale, o, Preaiubitul tuturor lumilor m a cuprins şi m a vrăjit.
Ridică te şi proclamă în faţa întregii creaţii vestea că El, Cel Atotmilostiv Şi a îndreptat paşii spre Ridván şi a intrat în el. Călăuzeşte i apoi pe oameni spre grădina desfătării pe care Dumnezeu a făcut o Tronul Paradisului Său. Te am ales ca să fii trâmbiţa noastră cea mai puternică, al cărui sunet trebuie să vestească învierea întregii omeniri.
Spune: Acesta este Paradisul pe ale cărui frunze vinul cuvântării şi a imprimat mărturia: „Cel ce a fost ascuns privirii oamenilor, a fost revelat, încins cu suveranitate şi putere!” Acesta este Paradisul al cărui foşnet de frunze vesteşte: „O, voi locuitori ai cerurilor şi ai pământului! A apărut ceea ce n a apărut niciodată în trecut. Cel ce din veci de veci şi a tăinuit chipul în faţa creaţiei, a venit acum.” Din murmurul brizei care adie printre ramurile Paradisului se aude strigătul: „Cel ce este Domnul suprem al universului a fost revelat. Împărăţia este a lui Dumnezeu”, iar şuvoaiele apelor şoptesc: „Toţi ochii se bucură căci Cel pe care nimeni nu L a zărit, ale cărui taine nimeni nu le a cunoscut, a ridicat vălul gloriei, a dezvăluit chipul frumuseţii.”
Din acest Paradis şi din înălţimile lăcaşurilor Sale cele mai măreţe, Slujitoarele Cerului au strigat cu putere: „Bucuraţi vă voi, cei ce locuiţi în sferele înalte, căci în numele Celui Atotslăvit, degetele Celui dintru Început trag Clopotul cel Mare în inima cerurilor. Mâinile Bunătăţii au oferit tuturor cupa vieţii veşnice. Apropiaţi vă şi beţi pe săturate. Beţi cu o bucurie sănătoasă, voi, ce sunteţi încarnarea dorului pătimaş!”
Aceasta este Ziua în care Cel ce a Revelat numele lui Dumnezeu a ieşit din Tabernacolul gloriei şi a proclamat în faţa tuturor celor din ceruri şi de pe pământ: „Lăsaţi de o parte cupele Paradisului şi toată apa dătătoare de viaţa pe care o conţin, căci iată poporul lui Bahá a intrat în sălaşul fericit al Prezenţei Divine şi a băut vinul reuniunii din cupa frumuseţii Domnului lor, Atotstăpânitorul, Cel Preaînalt.”
Uită lumea creaţiei, O, Pană, şi întoarce te spre faţa Domnului tău, Domnul tuturor numelor. Împodobeşte apoi lumea cu darul favorurilor Domnului tău, Regele zilelor eterne. Căci noi simţim mireasma Zilei în care El, care este dorinţa tuturor naţiunilor, a revărsat asupra împărăţiilor celor văzute şi nevăzute splendoarea luminii numelor Sale preamărite, învăluindu le în razele făcliilor favorurilor sale pline de har. Aceste favoruri nimeni nu le poate aprecia decât El, care este Protectorul omnipotent al întregii creaţii.
Nu privi creaturile lui Dumnezeu decât cu ochii bunăvoinţei şi îndurării, căci providenţa Noastră iubitoare a pătruns toate lucrurile create, iar harul Nostru a cuprins cerul şi pământul. Aceasta este Ziua în care adevăraţii slujitori ai lui Dumnezeu se mpărtăşesc din apele dătătoare de viaţă ale reuniunii, Ziua în care cei ce sunt aproape de El pot bea din râul blând al nemuririi şi toţi cei ce cred în unitatea Sa pot bea din vinul prezenţei Sale. Toate acestea prin recunoaşterea Celui ce este Ţelul cel mai Înalt şi Ultim al tuturor, prin care Limba Maiestăţii şi Gloriei a lansat chemarea: „Împărăţia este a Mea. Eu Însumi sunt, prin dreptul acordat de Mine, Stăpânul ei.”
Încântă inimile oamenilor prin chemarea Celui ce este El singur Cel Iubit. Spune: Aceasta este vocea lui Dumnezeu, de i aţi da ascultare. Acestea sunt zorile Revelaţiei lui Dumnezeu, de aţi cunoaşte o. Acesta este locul de unde a răsărit Cauza lui Dumnezeu, de aţi recunoaşte o. Acesta este izvorul poruncii lui Dumnezeu, de aţi aprecia o aşa cum se cuvine. Aceasta este o taină evidentă şi totodată ascunsă. O, de aţi înţelege o popoare ale lumii! Lepădaţi vă, în numele Meu, care transcede toate celelalte nume, de toate lucrurile pe care le posedaţi şi cufundaţi vă în acest ocean în ale cărui adâncimi stau ascunse perlele înţelepciunii şi ale cuvântului, un ocean care tălăzuieşte în numele Meu, Cel Atotmilostiv. Astfel vă instruieşte Cel la care se află Cartea Mamă.
Cel Preaiubit a venit. În mâna Lui dreaptă este Vinul pecetluit al numelui Său. Ferice de omul care se întoarce spre El şi bea din plin şi exclamă: „Lăudat fii Tu, Revelatorul semnelor lui Dumnezeu!” Pe dreptatea Celui Atotputernic! Toate lucrurile ascunse au fost revelate prin puterea adevărului. Toate favorurile lui Dumnezeu ne au fost trimise din preaînalturi ca semn al harului Său. Apele vieţii veşnice au fost dăruite din plin oamenilor. Fiecare cupă în parte a fost oferitătuturor de mâna Celui Preaiubit. Apropie te, nu şovăi, chiar de ar fi pentru o singură clipă.
Fericiţi cei ce s au înălţat pe aripile detaşării şi au ajuns la treapta care, potrivit poruncii lui Dumnezeu, domină întreaga creaţie pe care nici închipuirile deşarte ale celor învăţaţi, nici mulţimile de pe pământ nu au reuşit să i îndepărteze de Cauza Sa. Care dintre voi, o, oameni, este gata să renunţe la lume şi să se apropie de Dumnezeu, Domnul tuturor numelor? Unde poate fi găsit acela care, prin puterea numelui Meu a depăşit toate lucrurile create, care se va lepăda de lucrurile pe care oamenii le posedă şi se va ţine cu tărie de ceea ce Dumnezeu, Cunoscătorul celor nevăzute şi văzute, i a poruncit să respecte? Astfel s a dezvăluit oamenilor dărnicia Lui, a fost confirmată mărturia Lui, iar dovada Lui a strălucit la Orizontul milostivirii. Mare este răsplata pe care o va primi cel ce a crezut şi a exclamat: „Lăudat fii Tu, Preaiubitul tuturor lumilor! Preamărit fie numele Tău, o, Tu Dorinţă a oricărei inimă care înţelege!” Bucură te şi veseleşte te, o, popor al lui Bahá, amintindu ţi de ziua fericirii supreme, Ziua în care limba Celui dintru Început a vorbit, când a plecat din Casa Sa spre locul din care a revărsat asupra întregii creaţii splendorile numelui Său, Cel Atotmilostiv. Dumnezeu Ne e martor. Dacă ar fi să revelăm secretele ascunse ale acelei Zile, toţi cei ce locuiesc pe pământ sau în ceruri ar pierde cunoştinţa şi ar muri, în afară de acei pe care Dumnezeu, Atotputernicul, Atotştiutorul, Atotînţeleptul vrea să i păzească.
Atât de puternic este efectul cuvântului lui Dumnezeu asupra Celui ce este Revelatorul dovezilor Sale de netăgăduit încât Pana Sa nu mai poate scrie. Cu aceste cuvinte încheie El Tableta Sa: „Nu există alt Dumnezeu în afară de Mine, Cel Preaslăvit, Cel Preaputernic, Cel Desăvârşit, Atotştiutorul.”
În numele Domnului, Cel Străvechi, Cel Măreţ.
Într-adevăr, inimile celor sinceri se mistuie în focul despărţirii: Unde este lumina strălucitoare a chipului Tău, o, Preaiubit al lumilor toate?
Cei apropiaţi ţie au fost părăsiţi în bezna disperării: Unde sunt zorile luminoase ale reuniunii cu Tine, o, Dorinţă a lumilor toate?
Trupurile aleşilor Tăi zac în chinuri pe nisipuri îndepărtate: Unde este oceanul prezenţei Tale, o, Desfătare a lumilor toate?
Mâini rugătoare se ridică spre cerul bunăvoinţei şi mărinimiei Tale: Unde sunt ploile darurilor Tale, o, Tu, Cel ce răspunzi lumilor toate?
Tirania necredinţei s-a întins peste fiece suflet: Unde este puterea de neînvins a condeiului Tău rânduitor, o, Tu, Biruitor al lumilor toate?
Câinii latră fără oprelişti în toate părţile pământului: Unde este leul din codrii stăpânirii Tale, o, Tu, Pedepsitor al lumilor toate?
Frigul a cuprins întreaga omenire: Unde este căldura iubirii Tale, o, Flacără a lumilor toate?
Dezastrul a ajuns la culme: Unde sunt semnele ajutorului Tău, o, Salvator al lumilor toate?
Atâtea popoare s-au cufundat în întuneric: Unde e sclipirea măreţiei Tale, o, Străluminare a lumilor toate?
Oamenii se privesc unul pe altul cu ură: Unde sunt săbiile răzbunării Tale, o, Tu, Cel ce zdrobeşte lumile toate?
Înjosirea cunoaşte cel mai adânc abis:Unde sunt simbolurile slavei Tale, o, Tu, Slavă a lumilor toate?
Nefericirea cruntă l-a lovit pe cel ce-ţi dezvăluie Numele de Atoateiertător: Unde este bucuria din zorii Revelaţiei Tale, o, Încântare a lumilor toate?
Suferinţa s-a înstăpânit peste toate neamurile pământului: Unde sunt înscrisurile fericirii Tale, o, Bucurie a lumilor toate?
Vezi Locul unde au răsărit semnele Tale acoperit de giulgiul răului: Unde este braţul forţei Tale, o, Putere a lumilor toate?
Setea pentru suferinţă a distrus întreaga omenire: Unde este râul bunătăţii Tale, o, Îndurare a lumilor toate?
Omenirea întreagă se zbate în ghearele lăcomiei: Unde sunt întrupările detaşării de cele lumeşti, o, Stăpân al lumilor toate?
Îl vezi pe Cel Năpăstuit singur în exil: Unde sunt gazdele raiului Poruncii Tale, o, Stăpânitor al lumilor toate?
Am fost părăsit pe meleaguri străine: Unde sunt dovezile fiedelităţii Tale, o, Tu, Cel în care cred lumile toate?
Chinurile morţii au cuprins întreaga omenire: Unde sunt valurile oceanului Tău de viaţă veşnică, o, Însufleţire a lumilor toate?
Satan şi-a trimis şoaptele în urechea fiecărui muritor: Unde este meteorul focului Tău, o, Lumină a universului?
Beţia patimilor a întinat omenirea aproape întreagă: Unde sunt zorile purităţii, o, Tu, Cel dorit de lumile toate?
Îl vezi pe Cel Năpăstuit în lanţurile tiraniei printre sirieni: Unde este raza răsăritului Tău, o, Lumină a universului?
Mă vezi cu glasul pecetluit: Cum se vor mai naşte acum cântările Tale, o, Privighetoare a lumilor toate?
Atât de mulţi oameni sunt pradă viselor şi închipuirilor deşarte: Unde sunt dovezile Tale de certitudine, o, Chezăşie a lumilor toate?
Bahá25 se îneacă în valurile suferinţei: Unde este Arca mântuirii Tale, o, Salvator al lumilor toate?
Vezi răsăritul rostirii Tale în întunericul firii: Unde este soarele din cerul bunăvoinţei Tale, o, Luminator al universului?
Luminile adevărului şi ale purităţii, ale credinţei şi onoarei au fost stinse: Unde sunt semnele mâniei Tale răzbunătoare, o, Tu, Cel ce mişti lumile toate?
Vezi vreun om care s-a luptat cu Tine cugetând la ce I s-a întâmplat pe cărarea iubirii Tale? Pana îmi seacă acum, o, Preaiubit al lumilor toate.
Ramurile lotusului Divin sunt rupte de valurile neiertătoare ale sorţii: Unde este flamura ajutorului Tău, o, Apărător al lumilor toate?
Chipul acesta se ascunde în pulberea batjocurii: Unde este adierea milei Tale, o, Iertare a lumilor toate?
Veşmântul cucerniciei e întinat de înşelăciune: Unde este mantia sfinţeniei tale, o, Podoabă a lumilor toate?
Marea cea mare a harului a împietrit de urzelile oamenilor: Unde sunt valurile preaplinului Tău, o, Dorinţă a lumilor toate?
Poarta spre prezenţa divină s-a închis din cauza duşmanilor Tăi necruţători: Unde este cheia darurilor Tale, o, Deschizător al lumilor toate?
Vânturile otrăvitoare ale răzvrătirii au îngălbenit frunzele: Unde este ploaia torenţială din norii bunătăţii Tale, o, Dăruitor al lumilor toate?
Universul a fost întunecat de noroiul păcatului: Unde e adierea iertărilor Tale, Ale Tale, Care ierţi lumile toate?
Acest Tânăr e singur în pustiu: Unde e ploaia Harului Tău ceresc, o, Dăruitor al lumilor?
O, Pană Preaînaltă, din împărăţia cea veşnică ţi-am auzit sfioasa chemare: Pleacă-ţi urechea la ce rosteşte Glasul Măririi, o, Năpăstuit al lumilor toate!
De nu s-ar fi dat frigul, cum ar mai răzbi căldura vorbelor Tale, o, Tălmăcitor al lumilor toate?
De n-ar fi fost suferinţele crunte, cum ar mai străluci soarele răbdării Tale, o, Lumină a universului?
Nu jelui din cauza răului. Tu ai fost făcut să înduri şi să rabzi, o, Răbdare a lumilor toate.
Ce minunată a fost răsărirea Ta la orizontul Legământului printre atâţia aducători de răzvrătire şi dorul Tău de Dumnezeu, o, Iubire a lumilor toate.
Tu ai purtat flamura neatârnării pe culmea cea mai înaltă, iar fluviul preaplinului a renăscut, o, Încântare a lumilor toate.
Prin singurătatea Ta a strălucit Soarele Unităţii, iar prin surghiunirea Ta, S-a împodobit ţara comuniunii. Fii dar răbdător, o, Exilat al lumilor toate.
Din umilinţă am făcut veşmânt al măririi, iar din suferinţă, podoabă a templului Tău, o, Mândrie a lumilor toate.
Tu vezi cum inimile s-au umplut de ură, dar Îţi este scris să ierţi; căci Tu eşti Cel care ascunde păcatele lumii.
Când sabia te ameninţă, mergi mai departe! Când săgeţile se reped asupra-ţi, grăbeşte înainte! O, Jertfă a lumilor toate.
Tu te jeluieşti oare sau eu ar trebui să plâng? Mai degrabă aş deplânge nimicnicia vrăjmaşilor Tăi, Căci Tu eşti Cel pe care universul îl plânge.
Cu adevărat am auzit chemarea Ta, Cel Atotslăvit şi Mult Iubit, iar acum chipul Slavei se mistuie în flăcările suferinţei şi în focul strălucitorului Tău cuvânt, căci iată-L cum s-a îndreptat spre locul jertfei cu credinţă, dornic să-ţi împlinească voia, căci Tu eşti Rânduitorul lumilor toate.
O, ‘Alí-Akbar, mulţumeşte Domnului tău pentru această tabletă, din care adie parfumul umilinţei Mele, căci prin ea cunoşti ce Ne-a adus pe calea Domnului, a Celui Adorat de lumile toate.
şi dacă toţi slujitorii noştri vor citi şi vor medita la toate acestea, în vinele lor se va aprinde un rug ce pune în flăcări lumile toate.
El este Regele, Atotştiutorul, Cel Înţelept!
Iată, Privighetoarea paradisului cântă, pe ramurile Copacului Eternităţii, melodii sfinte şi dulci, anunţând sufletelor sincere vestea cea bună a apropierii lui Dumnezeu, invitându-i pe cei care cred în Unitatea Divină la curtea Prezenţei Celui Generos, informându-i pe cei detaşaţi de mesajul revelat de Dumnezeu, Regele, Cel Slăvit, Cel Fără de Seamăn, călăuzindu-i pe adoratori spre lăcaşul de sfinţire şi spre această strălucitoare Frumuseţe. Cu adevărat, iată Frumuseţea sublimă, anunţată în Cărţile Mesagerilor, prin Care adevărul se va distinge de eroare şi prin care înţelepciunea fiecărei porunci va fi dovedită. Cu adevărat, El este Arborele vieţii care poartă roadele lui Dumnezeu, Cel Atotslăvit, Cel Puternic, Cel Mare.
O, Ah.mad! Mărturiseşte, căci cu adevărat, El este Dumnezeu şi că nu există alt Dumnezeu decât El, Regele, Ocrotitorul, Cel Neasemuit, Cel Atotputernic şi că Cel pe care L-a trimis sub numele de ‘Alí1, a fost adevăratul trimis al lui Dumnezeu la poruncile Căruia ne supunem cu toţii.
Spune: o, oameni, ascultaţi de poruncile lui Dumnezeu care v-au fost prescrise în Bayán, de Cel Glorios, Cel Înţelept. Într-adevăr, El este Regele Mesagerilor şi Cartea lui este Cartea Mamă, dacă aţi putea măcar să ştiţi.
şi tot la fel, din această închisoare, Privighetoarea lansează către voi chemarea sa. Îi revine doar sarcina de a vă încredinţa acest clar mesaj. Lăsaţi pe cine doreşte să refuze acest sfat şi pe cine doreşte să aleagă calea Domnului său.
O, oameni, dacă respingeţi aceste versete, pe ce vă întemeiaţi credinţa în Dumnezeu? Aduceţi dovada voastră, o, adunare de vicleni!
Pe Cel ce-mi ţine sufletul în Mâna Lui, ei nu pot şi nici nu vor putea vreodată s-o facă, chiar dacă se vor alia cu toţii.
O, Ah.mad! Nu uita binefacerile Mele în timpul cât voi fi departe. Aminteşte-ţi de zilele Mele în vremea zilelor tale, de suferinţele şi surghiunirea Mea în această închisoare îndepărtată. şi, rămâi atât de statornic în iubirea ta pentru Mine, încât inima ta să nu şovăie chiar dacă săbiile duşmanilor tăi ar ploua cu lovituri peste tine şi cerul şi pământul s-ar ridica impotriva ta.
Fii pentru duşmanii Mei ca flacăra focului şi pentru cei iubiţi de Mine ca un fluviu de viaţă veşnică şi să nu fii dintre cei care se îndoiesc.
şi dacă, pe cărarea Mea, eşti surprins de durere sau de degradare, din cauza Mea, nu fii necăjit.
Ai încredere în Dumnezeu, Domnul tău şi Stăpânul strămoşilor tăi, căci oamenii se rătăcesc pe cărarea iluziilor lipsiţi de judecată şi incapabili să-L vadă pe Dumnezeu cu proprii lor ochi ori să asculte Melodia Sa cu propriile lor urechi. Aşa i-am găsit Noi, cum de altfel poţi constata şi tu.
Astfel superstiţiile lor au devenit ca nişte văluri între ei şi inimile lor şi i-au ţinut departe de drumul lui Dumnezeu, Cel Preaslăvit, Cel Mare.
Fii bine încredinţat, căci cu adevărat, cel care-şi întoarce faţa de la acestă Frumuseţe, şi-a întors faţa şi de la Mesagerii din trecut şi a dat dovadă de trufie în faţa lui Dumnezeu din veci în vecii vecilor.
Întipăreşte-ţi în inimă această Tabletă, o, Ah.mad! Cânt-o până la sfârşitul zilelor tale şi nu te îndepărta de la ea. Căci, cu adevărat, Dumnezeu a rezervat celui care o cântă o recompensă cât pentru o sută de martiri şi un serviciu în cele două lumi. Aceste favoruri Noi ţi le-am acordat ca dovadă de mărinimie şi o binefacere din partea Noastră ca să te numeri printre cei recunoscători.
Pe Dumnezeu! Dacă acestă Tabletă este citită cu o sinceritate absolută de cel care este cufundat în durere şi necazuri, Dumnezeu îi va risipi tristeţea, îi va rezolva greutăţile şi-l va slobozi din încercările sale.
Cu adevărat, El este Cel Milostiv şi Bun. Lăudat fie Dumnezeu, Stăpânul tuturor lumilor!
Studiaţi Tableta Marinarului Sfânt ca să puteţi afla adevărul, şi luaţi seama că Frumuseţea Binecuvântată a prezis în întregime evenimentele viitoare. Fie ca cei ce înţeleg să ia aminte! - ‘Abdu’l-Bahá
El este Cel Milostiv, Cel Multiubit!
O, Sfinte Marinar!
Condu-ţi arca eternităţii, astfel încât să apară în faţa Adunării Cereşti,
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Las-o la apă pe marea cea străveche în Numele Său, Cel Minunat!
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
şi întru Numele lui Dumnezeu, Cel Preaînalt, lasă să intre spiritele îngereşti.
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Dezleag-o apoi, ca să poată naviga pe oceanul de slavă.
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Poate astfel cei ce sălăşluiesc înăuntru vor ajunge la adăposturile apropierii de pe tărâmul etern.
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Odată ajuns pe ţărmul sfânt, pe malul mărilor purpurii,
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Îndeamnă-i să păşească înainte şi să atingă acest loc eteric şi nevăzut.
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Locul în care, Domnul a apărut înlăuntrul acestui arbore fără de moarte, în Flacăra propriei Sale Frumuseţi;
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Unde întrupările Cauzei Sale s-au curăţat de egoism şi patimi;
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
În jurul căruia Slava lui Moise se roteşte cu oştirile nepieritoare;
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Unde Mâna lui Dumnezeu a ieşit la iveală din sânul Său de Măreţie;
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Unde corabia Cauzei Sale a încremenit, deşi locuitorilor ei li s-au făcut cunoscute toate însuşirile divine.
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
O, Marinare! Învaţă-i pe cei ce se află în arcă despre lucrurile pe care ţi le-am dezvăluit din spatele vălului mistic,
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Pentru ca ei să nu mai zăbovească în locul cel sacru şi imaculat,
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Ci să se avânte pe aripile spiritului, spre acel rang ridicat de Dumnezeu deasupra oricărei pomeniri în lumile de jos,
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Să poată străbate văzduhul asemenea păsărilor alese de pe tărâmul veşnicei reuniuni.
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Să poată cunoaşte tainele ascunse în Mările de lumină.
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Ei au trecut dincolo de limitările lumeşti şi au atins unitatea divină, centrul călăuzirii cereşti.
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Au dorit să se înalţe până la acel rang pe care Dumnezeu l-a poruncit deasupra rangului lor.
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Iar atunci meteorul arzător i-a azvârlit dintre cei ce sălăşluiesc în Împărăţia Prezenţei Sale
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
şi ei au auzit Vocea Măreţiei ridicându-se din spatele pavilionului nevăzut, pe Înălţimile de Slavă:
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
„O, îngeri păzitori! Întoarceţi-i în sălaşul lor din lumea de jos,
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Întrucât ei au plănuit să se înalţe la acea sferă pe care aripile porumbiţei celeste n-au atins-o vreodată;
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Iar atunci corabia închipuirii a încremenit, iar minţile celor care înţeleg nu pot să pătrundă.”
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
De îndată, fecioara raiului a privit afară din odaia ei preaînălţată,
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
şi a făcut semn cu sprânceana către Adunarea Cerească,
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Inundând cerul şi pământul cu lumina chipului ei,
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Iar pe când strălucirea frumuseţii sale lumina peste popoarele ţărânii,
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Toate făpturile au fost cutremurate în mormintele lor.
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Apoi ea a înălţat chemarea pe care nici o ureche n-o mai auzise, în tot cuprinsul veşniciei,
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
şi astfel a grăit: „Pe Dumnezeu! Cel a cărui inimă nu a păstrat parfumul iubirii pentru solemnul şi slăvitul Tânăr Arab,
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Nu-i chip să se ridice la gloria celor mai înalte ceruri.”
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
De îndată ceru să i se înfăţişeze una dintre slujitoarele sale
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
şi-i porunci: „Coboară în spaţiul dintre castelele veşniciei,
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
şi apleacă-te asupra a ceea ce au tăinuit în adâncul inimilor lor.
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
De-ar fi să poţi inspira parfumul din veşmântul Tânărului care a fost ascuns în tabernacolul de lumină din pricina a ceea ce a înfăptuit mâna celui necurat,
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Înalţă un strigăt lăuntric, pentru ca toţi locuitorii încăperilor din Paradis, ce întruchipează eterna bogăţie, să poată auzi şi înţelege;
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Ca să poată coborî cu toţii din încăperile lor veşnice şi să se cutremure,
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
şi sărută-le mâinile şi picioarele pentru că s-au înălţat pe culmile fidelităţii
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Poate vor găsi printre veşmintele lor parfumul Celui Iubit.”
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
După care chipul domnişoarei multiubite a strălucit deasupra încăperilor celeste asemenea luminii care a radiat de pe faţa Tânărului, deasupra templului Său pieritor,
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Ea coborî apoi, atât de împodobită încât lumină cerurile şi tot ce se află înlăuntrul lor.
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Se undui şi parfumă toate lucrurile din ţinuturile sfinţeniei şi măririi.
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Ajunsă în acel loc, în însăşi inima creaţiei, se ridică în toată splendoarea
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
şi într-un răstimp ce nu cunoaşte nici început nici sfârşit, căută să inspire parfumul lor.
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
La ei ea nu găsise ceea ce dorea, şi acest fapt este, într-adevăr, doar una dintre minunatele Lui povestiri.
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Atunci ea strigă tare, gemu şi porni înapoi spre sălaşul ei din castelul sublim,
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Iar apoi dădu glas unui cuvânt mistic, şoptit în taină de limba ei dulce ca mierea,
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
şi rosti chemarea în mijlocul Adunării Cereşti şi a nemuritoarelor fecioare ale raiului:
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
„Pe Dumnezeu! N-am simţit adierea Fidelităţii la aceşti pretendenţi trândavi!
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Pe Dumnezeu! Tânărul a rămas singur şi părăsit în ţara surghiunului, în mâinile necuratului.”
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Atunci ea înălţă un strigăt lăuntric, ce făcu toată Adunarea Cerească să se cutremure şi să plângă,
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Iar apoi căzu cu faţa în ţărână şi îşi dădu duhul.
Pesemne a fost chemată, şi ea dădu ascultare Celui Care a îndemnat-o pe Tărâmul de Sus.
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Slăvit fie Cel care a creat-o din esenţa iubirii, în inima preaînaltului Său paradis!
Slăvit fie Stăpânul meu, Cel Atotglorios!
Fecioarele cerului s-au grăbit să iasă din încăperile lor, fecioare ale căror chipuri nici unul dintre locuitorii celor mai înalte ceruri nu le mai priviseră.
Slăvit fie Stăpânul nostru, Cel Preaînalt!
S-au adunat cu toate în jurul ei, şi vai! găsiră trupul ei căzut în ţărână;
Slăvit fie Stăpânul nostru, Cel Preaînalt!
şi de cum o priviră, înţeleseseră un cuvânt din povestea spusă de Tânăr; şi-au descoperit capetele, şi-au sfâşiat veşmintele, s-au lovit peste feţe; şi-au uitat bucuria, au vărsat lacrimi şi şi-au lovit obrajii cu palmele, iar aceasta este, pe drept, una dintre durerile misterioase şi cumplite.
Slăvit fie Stăpânul nostru, Cel Preaînalt!
(Această rugăciune revelată de ‘Abdu’l-Bahá se va citi la mormântul acestuia. Poate fi citită şi în alte momente.)
Oricine recită această rugăciune cu smerenie şi înflăcărare va aduce încântare şi bucurie în inima acestui Servitor; va fi ca şi cum s-ar întâlni faţă în faţă cu El.
El este Cel Atotglorios!
O, Doamne, Dumnezeul meu! Smerit şi înlăcrimat îmi înalţ către Tine mâinile imploratoare şi îmi ascund faţa în praful acelui Prag al Tău înălţat deaspra cunoaşterii celor învăţaţi şi a laudei celor ce te slăvesc. Cu bunăvoinţă aruncă asupra servitorului Tău, umil şi smerit la uşa Ta, privirile ochiului milosteniei Tale şi cufundă-l în Oceanul harului Tău veşnic.
Stăpâne! El este un slujitor al Tău sărman şi smerit, înrobit şi implorându-Te, fermecat în mâna Ta, crezând în Tine, în lacrimi înaintea feţei Tale, chemându-Te şi implorându-Te, spunând:
O, Doamne, Dumnezeul meu! Dă-mi harul Tău de a-i sluji pe cei iubiţi de Tine, dă-mi putere să Te slujesc, luminează-mi fruntea cu lumina adoraţiei în curtea sfinţeniei Tale şi a rugăciunii către măreaţa Ta Împărăţie. Dă-mi puterea să fiu detaşat de mine însumi în faţa intrării cereşti a porţii Tale şi ajută-mă să mă detaşez de toate lucrurile înlăuntrul sfintelor Tale hotare. Stăpâne! Dă-mi să beau din potirul abnegaţiei; înveşmântează-mă în mantia sa şi cufundă-mă în oceanul ei. Fă-mă precum colbul în calea celor iubiţi de Tine şi îngăduie să-mi jertfesc sufletul pentru pământul înnobilat de paşii aleşilor Tăi în calea Ta, o Stăpân al slavei din înalturi.
Cu această rugăciune Te cheamă slujitorul Tău, la revărsatul zorilor şi la miez de noapte. Împlineşte-i dorinţa sufletului o, Doamne! Luminează-i inima, bucură-i străfundurile sufletului, aprinde lumina lui ca să poată servi Cauza Ta şi pe slujitorii Tăi.
Tu eşti Cel Darnic, Cel Plin de Har, Cel Plin de Milă, Cel Mai Mărinimos, Cel Îndurător, Cel Milostiv.
Această Tabletă se citeşte la mormintele lui Báb şi Bahá’u’lláh. De asemenea este folosită frecvent şi pentru comemorarea Înălţării lui Báb şi Bahá’u’lláh
Fie ca lauda ce a izvorât din însăşi maiestatea Firii Tale şi slava ce a străluminat din scânteietoarea Ta frumuseţe să poposească la Tine - o, Tu Cel care eşti Întruparea Măreţiei, Împăratul Veşniciei şi Stăpânul tuturor celor din cer şi de pe pământ! Aduc mărturie că prin Tine suveranitatea lui Dumnezeu şi stăpânirea Sa, măreţia lui Dumnezeu şi nobleţea Sa au fost dezvăluite; că Luceferii splendorii din vechime şi-au trimis razele în cerul hotărârii Tale de neclintit; că frumuseţea Celui Nevăzut a răsărit la orizontul creaţiei. Mai mult, aduc mărturie că printr-un semn al Penei Tale îndemnul „FII” s-a întărit; taina cea ascunsă a lui Dumnezeu s-a făcut ştiută; toate lucrurile create au fost atrase chemate întru fiinţă şi toate Revelaţiile au fost trimise pe pământ.
Aduc mărturie, încă o dată, că prin frumuseţea Ta, frumuseţea Celui Adorat a fost dezvăluită iar prin chipul Tău a străluminat chipul Celui Multdorit; şi printr-un cuvânt de-al Tău ai judecat întreaga creaţie, făcând ca cele ţie credincioase să se înalţe pe culmile slavei iar cele necredincioase să se prăbuşească în cel mai adânc abis.
Aduc mărturie că cine te-a cunoscut pe Tine L-a cunoscut pe Dumnezeu şi cel care a ajuns în prezenţa Ta a simţit prezenţa lui Dumnezeu. Mare este, de aceea, binecuvântarea celui care a crezut în Tine şi în semnele Tale şi s-a închinat în faţa măreţiei Tale, a fost onorat să Te întâlnească, a făcut voia Ta, a stat în preajma Ta şi a rămas înaintea tronului Tău. Vai de cel care a păcătuit împotriva Ta, s-a lepădat de Tine, a nesocotit semnele Tale, a tăgăduit puterea Ta şi s-a ridicat împotriva Ta, a arătat trufie în faţa chipului Tău, a pus la îndoială mărturiile Tale, s-a sustras legii Tale şi stăpânirii Tale şi s-a numărat printre necredincioşii ale căror nume au fost înscrise de către degetele poruncii Tale, în sfintele Tale Tablete.
Trimite atunci asupra mea, o, Dumnezeul meu şi Preaiubitul meu, cu dreapta milei Tale şi cu blândeţea Ta iubitoare, suflul cel sfânt al generozităţii Tale, pentru a mă îndepărta de mine însumi şi de lume şi a mă atrage în preajma prezenţei Tale. Tu ai puterea de a face ceea ce-ţi place. Tu, cu adevărat, ai fost suveranul tuturor lucrurilor.
Amintirea lui Dumnezeu şi preamărirea Lui, slava lui Dumnezeu şi măreţia Lui rămână asupra Ta, o, Tu, Cel care Îi eşti Frumuseţea! Aduc mărturie că niciodată ochiul firii nu s-a deschis asupra unuia mai năpăstuit decât Tine. În fiecare zi a vieţii Tale ai fost cufundat într-un ocean al suferinţei. O dată ai fost pus în lanţuri şi cătuşe, altă dată ai stat sub sabia duşmanilor Tăi. Cu toate acestea i-ai îndemnat pe toţi să ia aminte la ce ţi-a fost hărăzit de Cel care este Atotştiutor, Cel Atotînţelept.
Fie ca spiritul meu să fie un sacrificiu pentru nenorocirile pe care Tu le-ai îndurat, iar sufletul meu răscumpărare pentru toate nedreptăţile ce ţi s-au făcut. Mă rog lui Dumnezeu, întru Tine şi întru cei al căror feţe s-au luminat de strălucirea chipului Tău şi care, din dragoste pentru Tine, au urmat întocmai voia Ta, să înlăture vălurile aflate între Tine şi creaturile Tale, iar mie să-mi dea tot binele lumii acesteia şi celei ce va să vină. Tu eşti cu adevărat Cel Atotputernic, Cel Preaslăvit, Cel Preamărit, Cel Atoateiertător, Cel Milostiv.
Binecuvântează, o, Doamne, Dumnezeul meu, Lotusul Divin cu frunzele, ramurile, mlădiţele, vlăstarele şi mugurii săi, atât timp cât vor exista mărite numele Tale şi preaslăvite însuşirile Tale. Apără-l, apoi, de viclenia duşmanului şi de oştirile tiraniei. Tu eşti, cu adevărat, Cel Atotputernic, Cel Preamăreţ.
Binecuvântează, apoi, o, Doamne, Dumnezeul meu pe robii Tăi şi pe roabele Tale care te-au slujit cu credinţă.
Cu adevărat Tu eşti Cel Atotdarnic, a cărui bunăvoinţă este fără margini. Nu există alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Atoateiertător, Cel Preamărinimos.
El este Cel Veşnic! Aceasta este mărturia Mea pentru cea care a auzit vocea mea şi s-a apropiat de Mine. Cu adevărat, ea este o frunză care a înmugurit din această Rădăcină preexistentă. Ea s-a făcut cunoscută în Numele Meu şi a gustat dulceaţa amintirii sfinţeniei Mele, a minunatei Mele bucurii. O dată i-am dat să bea din Gura Mea dulce ca mierea, altă dată am lăsat-o să se înfrupte din puterea Mea, din Kawtharul28 Meu luminos. Asupra ei odihneşte slava Numelui Meu şi mireasma veşmântului Meu scânteietor.
Fie ca aceste cuvinte preaslăvite să fie cântecul tău de iubire în copacul Slavei, o, tu, frunză preasfântă şi strălucitoare: „Dumnezeu, în afară de Care nu există alt Dumnezeu, Stăpânul acestei lumi şi a celei ce va să vie!” Cu adevărat, te-am înălţat la rangul uneia dintre cele mai distinse printre cele de sexul tău şi ţi-am acordat, un loc pe care nici o altă femeie nu l-a întrecut, la curtea Mea. Astfel te-am preferat pe tine şi te-am ridicat deasupra celorlalte, ca un semn de bunăvoinţă din partea Celui care este Stăpânul tronului din înalturi şi al pământului de dedesupt. Noi am creat ochii tăi ca să privească lumina chipului Meu, urechile tale pentru a se grăbi să asculte melodia cuvintelor Mele, trupul tău pentru a aduce omagiu înaintea tronului Meu. Adu mulţumiri lui Dumnezeu, Stăpânul tău şi Stăpânul întregii lumi.
Cât de distinsă este mărturia lui Sadratu’l-Muntahá29 pentru frunza Sa. Cât de slăvite sunt mărturiile Arborelui Vieţii pentru rodul Său! Prin pomenirea ei de către Mine s-a răspândit o mireasmă încărcată cu parfum de mosc. Bine este de cel carea inhalat-o şi a exclamat: „Toată lauda fie cu Tine, o, Dumnezeule, Stăpânul meu cel Preaslăvit!” Ce blândă este prezenţa ta înaintea Mea; cât de plăcut e să contemplu chipul tău, să revărs asupra ta bunătatea Mea duioasă, să te protejez cu blânda Mea grijă, să aduc mărturie despre tine în această Tabletă a Mea, o Tabletă pe care am hărăzit-o ca dovadă a harului Meu tăinuit şi desluşit către tine.
Asupra ta, o, Ramură a lui Dumnezeu, fie amintirea de Dumnezeu şi preaslăvirea Lui, şi lauda tuturor celor ce sălăşluiesc pe Tărâmul Nemuririi şi a tuturor locuitorilor Împărăţiei Numelor. Fericit eşti tu întrucât ai fost credincios Legământului lui Dumnezeu şi Testamentului Său până în clipa în care te-ai sacrificat înaintea chipului Domnului tău, Cel Atotputernic, Cel Neconstrâns. Tu ai fost, cu adevărat, asuprit şi întru aceasta mărturiseşte Frumuseţea Lui, Cel de Sine Stătător. În primele zile ale vieţii tale ai îndurat ceea ce a făcut ca toate lucrurile să geamă şi ca fiecare stâlp să se clatine. Fericit este cel care îşi aminteşte de tine şi se apropie, prin tine, de Dumnezeu, Creatorul Zorilor …
Binecuvântat eşti tu şi binecuvântat este cel ce se întoarce spre tine şi-ţi vizitează mormântul şi se apropie, prin tine, de Dumnezeu, Stăpânul a tot ce a fost şi va fi. Mărturisesc că tu te-ai întors în smerenie la sălaşul tău. Mare este binecuvântarea ta şi binecuvântarea celor ce se ţin strâns de poala veşmântului tău. Când te-ai aşezat în pământ spre odihnă, pământul însuşi s-a cutremurat de dorul de a te întâlni. Astfel a fost poruncit şi totuşi oamenii nu înţeleg... De-ar fi să socotim misterele înălţării tale, cei ce sunt adormiţi s-ar trezi şi toate făpturile s-ar aprinde de focul amintirii Numelui Meu, Cel Tare, Cel Iubitor.
O, credincioşi! De va fi să vizitaţi locul de odihnă al Celei Mai Slăvite Frunze, ce s-a înălţat către Tovarăşul Sfânt, staţi în picioare şi spuneţi:
„Onoarea, binecuvântarea şi slava fie asupra ta, o, sfântă frunză care ai obârşia în Copacul Divin. Stau mărturie că tu ai crezut în Dumnezeu şi în semnele Sale, ai răspuns chemării Sale, te-ai întors către El, te-ai ţinut strâns de funia Sa şi te-ai agăţat de poala bunăvoinţei Sale; ţi-ai părăsit casa pe cărarea Lui şi ai ales să trăieşti ca un străin din iubire pentru prezenţa Lui şi dornică să-L slujeşti. Fie ca Dumnezeu să se îndure de cel care s-a apropiat de Tine şi îşi aminteşte de tine prin lucruile pe care Pana Mea le-a cântat din acest loc preamărit. Îl rugăm pe Dumnezeu ca să ne ierte şi să-i ierte pe toţi cei care s-au îndreptat spre tine şi să răspundă vrerilor lor, dăruindu-le, prin graţia Sa minunată, orice ei ar dori. El este cu adevărat Cel Darnic, Cel Generos. Lauda fie cu Dumnezeu, Cel care este Dorinţa tuturor lumilor şi Preaiubitul tuturor celor care Îl recunosc.”
Zilele Intercalare, 26 februarie - 1 martie, sunt zile de pregătire pentru Post, zile de ospitalitate, dragoste de semeni şi oferire de daruri.
O, Pană a Celui Preaînalt! Spune:
O, popoare ale pământului! Noi v-am poruncit să postiţi pentru o perioadă scurtă, iar la încheierea ei v-am orânduit Naw-Rúz drept sărbătoare. Astfel a strălucit Luceafărul Rostirii deasupra orizontului Cărţii, după cum a fost poruncit de Cel Care este Stăpânul începutului şi al sfârşitului. Fie ca prisosul de zile al lunilor să fie aşezat înaintea lunii de post. Dintre toate zilele şi nopţile, Noi am poruncit ca acestea să fie manifestările literei Há, astfel ele nu au fost îngrădite de limitările anului şi lunilor sale. Se cuvine poporului Slavei ca în timpul acestor zile să umple sufletele de veselie, ale lor precum şi ale neamurilor lor, şi mai ales ale celor săraci şi nevoiaşi, cu bucurie şi exaltare să-L preamărească pe Domnul, să înalţe laudă către El şi să-I glorifice numele; iar când aceste zile de dăruire ce preced anotimpul înfrânării s-au sfârşit, să înceapă postul. Astfel a fost poruncit de Cel Care este Stăpânul omenirii.
Dumnezeul meu, Focul meu şi Lumina
mea! Zilele pe care Tu le-ai numit Ayyám-i-Há30 în Cartea Ta au început, o, Tu, Care eşti Regele numelor, şi postul pe care Pana Ta prea slăvită a poruncit să-l ţină toţi cei ce sunt în împărăţia creaţiei Tale se apropie. Te implor, o, Domnul meu, prin aceste zile şi prin cei care în această perioadă s-au agăţat de funia poruncilor Tale şi au ţinut cu străşnicie cârma preceptelor Tale, să îngădui ca fiecărui suflet să-i fie hărăzit un lăcaş înlăuntrul hotarelor curţii Tale şi un loc la revelarea splendorilor luminii chipului Tău.
Aceştia, o, Stăpânul meu, sunt slujitorii Tăi pe care nici o înclinaţie coruptă nu i-a reţinut de la ceea ce ai lăsat în Cartea Ta. Ei s-au plecat înaintea Cauzei Tale şi au primit Cartea Ta cu o hotărâre asemenea celei ce se naşte din Tine, au respectat ceea ce le-ai poruncit şi au ales să urmeze ceea ce a fost pogorât de către Tine.
Tu vezi, o, Stăpânul meu, cum Te-au recunoscut şi au stat mărturie ceea ce Tu ai revelat în Scripturile Tale. Dă-le să bea, o, Domnul meu, din mâinile harului Tău, apele veşniciei Tale. Aşterne, deci, pentru ei, răsplata orânduită pentru cel ce s-a cufundat în oceanul prezenţei Tale şi a atins vinul ales al întâlnirii cu Tine.
Te implor, o, Tu Regele Regilor şi Alinătorul celor asupriţi, să porunceşti pentru ei binele acestei lumi şi a celei ce va să vie. Mai mult, aşterne pentru ei ceea ce nici una dintre făpturile Tale n-a descoperit şi numără-i printre cei ce s-au rotit în jurul Tău şi se mişcă în preajma Tronului Tău în fiecare dintre lumile Tale.
Tu eşti, cu adevărat, Cel Tare, Cel Atotştiutor, Cel Atotcunoscător.