The Universal House of Justice

Ridván 2007

To the Bahá’ís of the World

Dearly loved Friends,

Primul an al Planului de Cinci Ani aduce o elocventă mărturie spiritului de devoţiune cu care discipolii lui Bahá’u’lláh au îmbrăţişat cadrul structural pentru acţiune prezentat în mesajul nostru din 27 decembrie 2005, ca şi angajamentului lor la avansarea procesului intrării în trupe. Acolo unde, într-o zonă geografică, acest cadru structural a fost aplicat coerent în toate dimensiunile sale, este realizat un progres statornic, atât în termeni de participare a credincioşilor şi a prietenilor lor la viaţa de comunitate, cât şi în termeni de creştere numerică, unele zone geografice raportând înrolări cu sutele la fiecare câteva luni, iar alte zone geografice înrolări cu zecile. Vitală pentru această dezvoltare a fost o amplificată conştientizare a naturii spirituale a acestei întreprinderi, împreună cu o înţelegere sporită a acelor instrumente de luare a deciziilor care sunt definite de către principalele trăsături ale Planului.

Înainte de lansarea de către noi a seriilor curente de Planuri globale focalizate asupra singurului ţel al avansării procesului de intrare în trupe, comunitatea bahá’í a trecut printr-un stadiu de expansiune rapidă pe scară largă în multe părţi ale lumii — o expansiune care în cele din urmă a fost imposibil de susţinut. Provocarea, deci, stă nu atât în sporirea rândurilor Cauzei cu noi adepţi, cel puţin din populaţiile de o receptivitate dovedită, ci în încorporarea lor în viaţa comunităţii şi ridicarea din rândurile lor a unui număr adecvat dedicat expansiunii ei în continuare. Atât de crucial a fost pentru lumea bahá’í să facă faţă acestei provocări, încăt am făcut din aceasta o trăsătură centrală a Planului de Patru Ani şi am chemat Adunările Spirituale Naţionale să cheltuiască cea mai mare parte a energiilor lor pentru a crea capacitate instituţională, sub forma institutului de pregătire, pentru a dezvolta resurse umane. Contingente mereu crescânde de credincioşi, am indicat noi, ar avea nevoie să beneficieze de un program formal de pregătire proiectat să-i înzestreze cu cunoaştere şi perspective spirituale, cu talente şi abilităţi necesare să desfăşoare acte de serviciu care ar susţine expansiunea şi consolidarea pe scară largă.

Astăzi, pe măsură ce observăm modul de lucru al acelor zone geografice care sunt într-o stare robustă de creştere, notăm că în fiecare dintre acestea prietenii au continuat să întărească procesul de institut, în timp ce învaţă să mobilizeze nucleul în expansiune de suporteri activi ai Credinţei, să stabilească o schemă eficientă de coordonare a eforturilor lor, să înteţeasă iniţiativele individuale şi strădaniile colective într-un model eficient de acţiune unificată, şi să se bazeze pe analiza informaţiilor pertinente în planificarea ciclurilor activităţilor lor. Faptul că ei au găsit mijloacele pentru ducerea mai departe a muncii de expansiune şi consolidare mână în mână — cheia pentru o creştere susţinută — este demonstrabil. O astfel de dovadă va inspira cu siguranţă pe fiecare credincios devotat să rămână hotărât pe calea învăţării sistematice care a fost trasată.

Înfăptuirile acestor ani de prodigios efort nu au fost restrânse la acele zone geografice unde munca expansiunii şi consolidării pe scară largă a fost revitalizată astfel. Abordarea luată pe durata Planului de Patru Ani, urmat de Planul de Doisprezece Luni şi Planul de Cinci Ani anterior, s-a dovedit a fi instrumentală pentru crearea condiţiilor necesare credincioşilor pentru a-şi extinde strădaniile către un cerc larg de oameni, angajându-i în variate aspecte ale vieţii de comunitate. Beneficiile procesului lung de zece ani al clădirii capacităţii în cei trei participanţi la Planurile globale sunt astăzi vizibile peste tot. Pretutindeni era o nevoie de a dobândi înţelegere despre dinamica dezvoltării resurselor umane. Pretutindeni a trebuit ca prietenii să înveţe cerinţele creşterii statornice — să promoveze acţiunea sistematică şi se evite distragerile, să aducă anumite elemente de luare colectivă a deciziilor mai aproape de baza comunităţii, şi să creeze comunităţi cu un sentiment al misiunii, să încurajeze participarea universală şi să acomodeze diferite segmente ale societăţii în activităţile lor, în special copiii şi preadolescenţii, viitorii susţinători ai Cauzei lui Dumnezeu şi constructori ai Civilizaţiei Sale.

Cu o temelie atât de fermă pusă în loc, gândul primordial din mintea absolut a fiecărui credincios ar trebui să fie propovăduirea. Fie că prin eforturile lor personale ei propovăduiesc prietenilor lor la şezători şi apoi îi implică în activităţile de bază, sau că utilizează aceste activităţi ca şi instrumente lor fundamentale pentru propovăduire, fie că ei ca şi comunitate fac din munca cu copii şi preadolescenţii avântul iniţial într-o zonă geografică sau se focalizează mai întâi asupra generaţiilor mai în vârstă, fie că în strădaniile lor colective ei vizitează familiile în echipe ca parte a unei campanii intensive, sau vizitează căutători în căminele acestora periodic de-a lungul timpului — acestea sunt decizii care pot fi făcute doar potrivit circumstanţelor şi posibilităţilor prietenilor şi naturii populaţiilor cu care ei interacţionează. Ceea ce cu toţii trebuie să recunoască, indiferent de circumstanţă, este atât nevoia strigătoare a unei umanităţi care, lipsită de susţinere spirituală, se scufundă tot mai adânc în disperare, cât şi urgenţa responsabilităţii de a propovădui, care ne-a fost încredinţată nouă tuturora ca şi membri ai comunităţii Celui Mai Mare Nume.

Bahá’u’lláh a poruncit discipolilor Săi să propovăduiască Cauza. De pe-acum mii după mii de credincioşi aplică energic prevederile Planului pentru a deschide căi de călăuzire a sufletelor către Oceanul Revelaţiei Sale. Privim cu ochi plini de speranţă către ziua când propovăduirea va fi pasiunea dominantă din viaţa fiecărui credincios şi când unitatea comunităţii va fi atât de puternică încât să dea putinţa acelei stări de înflăcărare să se exprime pe ea însăşi în acţiune nedomolită în câmpul de serviciu. Aceasta, deci, este dorinţa noastră arzătoare pentru voi şi obiectul celor mai fervente rugăciuni ale noastre la Pragul Sfânt.

Semnat: [Casa Universală a Dreptăţii]

- The Universal House of Justice