Atotslăvită fie această Zi, Ziua în care miresmele milostivirii au fost suflate peste toate lucrurile create, o Zi atât de binecuvântată încât erele și veacurile trecute nu vor putea vreodată spera să o întreacă, o Zi în care chipul Celui Străvechi s-a întors spre scaunul Său sfânt. Cât despre aceasta, glasurile tuturor lucrurilor create și dincolo de ele cele ale Adunării din Înalturi s-au auzit strigând cu voce tare: „Grăbește-te tu, o, Carmel [fiică a Sionului], căci privește, lumina chipului lui Dumnezeu, Domnitorul Împărăției Numelor și Plăsmuitorul cerului s-a ridicat deasupra ta.”

Cuprinsă de o stare de bucurie și înălțându-și glasul, ea rosti astfel: „Fie-mi viața ofrandă pentru Tine, după cum Ți-ai ațintit privirea asupra mea, mi-ai oferit mărinimia Ta și Ți-ai îndreptat pașii către mine. Despărțirea de Tine, o, Tu, Sursă a vieții veșnice, aproape că m-a mistuit, iar depărtarea de prezența Ta mi-a ars sufletul. Toate laudele Ție pentru că m-ai făcut să-Ți ascult chemarea, pentru că m-ai onorat cu pașii Tăi, pentru că mi-ai însuflețit spiritul prin mireasma revigorantă a Zilei Tale și prin vocea ascuțită a Penei Tale, o voce menită de Tine să fie asemenea chemării trâmbiței pentru poporul Tău. Și când a bătut ceasul la care Credința Ta irezistibilă trebuia să fie manifestată, Tu ți-ai însuflețit cu duhul Tău Pana și iată, întreaga creație s-a clătinat din temelii, dezvăluind omenirii astfel de taine ce zac ascunse în tezaurul Aceluia care este Posesorul tuturor lucrurilor create.”

Imediat ce glasul ei a atins cel mai înălțat Loc, Noi am răspuns: „Adu mulțumiri Domnului Tău, o, Carmel. Focul despărțirii de Mine te mistuia cu repeziciune, când oceanul prezenței Mele și-a ridicat talazurile în fața ta, înveselind ochii tăi și pe cei ai întregii creații, și umplând de încântare toate cele văzute și nevăzute. Bucură-te, căci în această Zi Dumnezeu a întemeiat pe tine tronul Său, a făcut din tine locul unde răsar semnele Sale și aurora mărturiilor Revelației Sale. Bine este de cel ce se rotește în jurul tău, proclamă revelația gloriei tale și povestește despre ceea ce mărinimia Domnului Dumnezeul Tău a revărsat asupra ta. Prinde Potirul Nemuririi în numele Domnului tău, Cel Atotglorios și adu-i Lui mulțumiri întrucât El, ca simbol al milostivirii Sale față de tine ți-a prefăcut tristețea în veselie și ți-a preschimbat suferința în bucurie. Cu adevărat El iubește locul pe care Și l-a ales pentru tronul Său, locul pe care a pășit, care a fost onorat de prezența Lui, de unde Și-a înălțat chemarea și pe care a vărsat lacrimile Sale.

„Strigă Sionului, o, Carmel, și anunță veștile pline de bucurie: Cel care a fost ascuns de ochii muritorilor a sosit! Suveranitatea Lui atotbiruitoare s-a manifestat; frumusețea Lui atotcuprinzătoare a fost revelată. Ai grijă ca nu cumva să eziți sau să te oprești. Zorește mai departe și înconjoară Cetatea lui Dumnezeu care a coborât din cer, Kaaba celestă pe care au încercuit-o în adorație cei preferați de Dumnezeu, cei cu inima pură și compania celor mai înălțați îngeri. O, cât tânjesc să anunț în fiecare loc de pe fața pământului și să duc în fiecare din orașele sale veștile bune ale acestei Revelații – o Revelație către care a fost atrasă inima Sinaiului și în numele căreia vorbește Rugul Aprins: «Lui Dumnezeu, Domnul Domnilor îi aparțin împărăția pământului și a cerului.» Cu adevărat, aceasta este Ziua în care atât pământul, cât și marea se bucură de această veste, Ziua pentru care au fost adunate acele lucruri pe care Dumnezeu, printr-o mărinimie aflată dincolo de înțelegerea sufletului și a minții omenești, le-a destinat revelației. Peste scurt timp Dumnezeu își va duce Arca la tine și va manifesta poporul lui Bahá care a fost pomenit în Cartea Numelor.”

Sfințit fie Domnul întregii omeniri, la pomenirea numelui Căruia, toți atomii pământului au fost făcuți să vibreze, iar Limba Grandorii a fost mișcată să dezvăluie ceea ce a fost îmbrăcat în cunoașterea Lui și tăinuit în tezaurul puterii Sale. El, cu adevărat, prin puterea numelui Său, Cel Puternic, Cel Preaplin de Forță, Cel Mai Înalt, este cârmuitorul a tot ce este în ceruri și a tot ce este pe pământ.

Aceasta este Tableta Cea Mai Sfântă, trimisă din împărăția sfântă aceluia care și-a îndreptat fața spre Ținta adorației lumii, Cel care a venit din cerul veșniciei, învestit cu slavă nemărginită

În numele Domnului, Domnul slavei mărețe.

Aceasta este o Epistolă a prezenței Noastre către cel pe care vălurile numelor nu l-au putut îndepărta de Dumnezeu, Creatorul pământului și al cerului, pentru ca ochii săi să se înveselească în zilele Domnului său, Ajutorul în Primejdie, Cel de Sine Stătător.

Spune: O, discipoli ai Fiului!2 V-ați separat de Mine din pricina Numelui Meu? De ce atunci să nu judecați cu inimile voastre? Zi și noapte L-ați chemat pe Domnul, Cel Omnipotent, dar când El a venit din cerul veșniciei cu slava Lui măreață, ați plecat din calea Lui și ați rămas cuprinși de nepăsare.

Gândiți-vă la cei care au respins Duhul3 atunci când El a venit la ei cu autoritate manifestă. Cât de mulți farisei s-au închis în sinagogi în numele Lui, deplângând despărțirea de El, iar când porțile comuniunii au fost larg deschise și Astrul divin a strălucit cu toată splendoarea dinspre Aurora Frumuseții, ei s-au îndoit de Dumnezeu, Cel Înălțat, Cel Puternic. Ei nu au reușit să atingă prezența Lui, fără a ține seama că venirea Sa le fusese făgăduită in Cartea lui Isaia, ca și în Cărțile Profeților și Mesagerilor. Niciunul dintre ei nu și-a întors fața spre Aurora dărniciei divine în afară de cei fără vreo putere printre oameni. Cu toate acestea, astăzi, orice om înzestrat cu putere și învestit cu autoritate se mândrește cu Numele Lui. Pe deasupra, amintiți-vă de cel care L-a condamnat pe Iisus la moarte. El era cel mai învățat dintre cei din vremea sa în propria țară, pe când cel care era doar un simplu pescar a crezut în El. Ascultați cu luare-aminte și fiți dintre cei care iau în seamă avertismentul.

De asemenea, meditați la cât de mulți erau în acea vreme călugării care se închideau în bisericile lor chemând Duhul, dar când Acesta a apărut prin puterea Adevărului, ei nu au reușit să se apropie de El și se numără printre cei rătăciți. Fericiți aceia care s-au lepădat de ei îndreptându-și fețele spre Cel Care este Dorința tuturor celor ce sunt în ceruri și a tuturor celor ce se află pe pământ.

Ei au citit Evanghelia și totuși au refuzat să-L recunoască pe Domnul Atotglorios, cu toate că El a venit prin puterea stăpânirii Sale înălțate, puternice și pline de har. Cu adevărat, Noi am venit de dragul vostru și am suportat nenorocirile lumii pentru salvarea voastră. Îl alungați pe Cel Care și-a sacrificat viața pentru ca voi să fiți readuși la viață? Aveți frică de Dumnezeu, o, slujitori ai Duhului, și nu le călcați pe urme preoților care au luat-o pe căi greșite. Vă închipuiți că El își caută propriile Sale interese, când El a fost mereu amenințat de săbiile dușmanilor, sau că umblă după deșertăciuni lumești după ce a fost întemnițat în cea mai dezolantă dintre cetăți? Fiți drepți în judecata voastră și nu urmați pașii celor necinstiți.

Deschideți-vă porțile inimilor voastre. Cel ce este Duhul stă cu adevărat dinaintea lor. Din ce pricină vă țineți departe de Cel Care și-a propus să vă apropie de Locul Strălucitor? Spune: Cu adevărat, Noi v-am deschis porțile Împărăției. Îmi veți închide voi ușile caselor voastre în față? Aceasta este o greșeală amarnică. Cu adevărat, El a coborât din nou din cer, așa cum a coborât și prima dată. Aveți grijă să nu contestați ce proclamă El, precum cei de dinaintea voastră I-au pus la îndoială spusele. Astfel vă învață Cel Adevărat, de-ați putea înțelege.

Râul Iordan se unește cu Cel Mai Măreț Ocean, iar Fiul, în valea sfântă, strigă: „Iată-Mă, iată-Mă o, Doamne, Dumnezeul Meu!”, în timp ce Sinaiul înconjoară Casa, iar Rugul Aprins se aude tare: „Cel Care este Cel Dorit a sosit cu nemărginită maiestate”. Spune: Iată! Tatăl a venit, iar ce vi s-a făgăduit în Împărăție s-a împlinit! Acesta este Cuvântul pe care Fiul l-a tăinuit atunci când le-a spus celor din jurul Său: „Nu le puteţi purta acum;” iar când timpul potrivit a sosit și a bătut Ceasul, Cuvântul a strălucit la orizontul Voinței lui Dumnezeu. Băgați de seamă, o, slujitori ai Fiului, să nu vă lepădați de el. Țineți-vă de el. Acest lucru este mai bun pentru voi decât tot ce aveți. Cu adevărat, El le este aproape celor ce fac bine. A sosit Ceasul pe care Noi l-am ținut ascuns înțelegerii popoarelor de pe pământ și îngerilor aleși. Spune: Cu adevărat, El a mărturisit despre Mine și Eu aduc mărturie despre El. Cu siguranță, El nu a hotărât un altul, ci pe Mine. La aceasta aduce mărturie orice suflet nepărtinitor și înțelegător.

Deși copleșiți de nenumăratele necazuri, Noi chemăm poporul către Dumnezeu, Domnul numelor. Spune: Străduiți-vă să obțineți ce vi s-a făgăduit în Cărțile lui Dumnezeu și nu mergeți pe căile celor neștiutori. Trupul meu a îndurat întemnițarea, pentru ca voi să puteți fi eliberați de constrângerile sinelui. Îndreptați-vă deci fețele spre chipul Său și nu urmați pașii adversarilor înverșunați. Cu adevărat, El a consimțit să fie înjosit crunt, pentru ca voi să atingeți gloria, iar voi vă lăfăiți în valea nepăsării. El trăiește într-adevăr în cele mai pustii locașuri, de dragul vostru, în vreme ce voi locuiți în palatele voastre.

Spune: Nu ați auzit Glasul Solului, strigând tare în pustiul Bayán-ului, aducându-vă veștile bune despre venirea Domnului vostru Cel Atotmilostiv? Iată! El sosește la umbra ocrotitoare a Dovezii, învestit cu mărturii și dovezi clare, iar aceia ce cu adevărat cred în El văd în prezența Sa întruchiparea Împărăției lui Dumnezeu. Binecuvântat este omul ce se îndreaptă spre El și vai de acela care se leapădă sau se îndoiește de El.

Vestiți-le preoților: Iată! Cel Care este Domnitorul a sosit. Ieșiți din spatele vălului în numele Domnului vostru, Cel Care pleacă grumazul tuturor oamenilor. Spuneți deci întregii omeniri veștile bune despre această Revelație măreață și glorioasă. Cu adevărat, Cel Care este Duhul Adevărului a venit să vă călăuzească spre întregul adevăr. El nu vorbește insuflat de propria Sa persoană, ci la porunca Celui Care este Cel Atotcunoscător, Cel Atotînțelept.

Spune: Acesta este Cel care L-a slăvit pe Fiu și a preamărit Cauza Sa. Aruncați la o parte ceea ce aveți, o, popoare ale lumii și țineți-vă strâns de ceea ce vă poruncește Cel Preaplin de Forță, Cel Care este Purtătorul Încrederii lui Dumnezeu. Purificați-vă auzul și îndreptați-vă inima spre El ca să puteți auzi cea mai minunată Chemare înălțată de pe Sinai, sălașul Domnului vostru, Cel Mai Glorios. Cu adevărat aceasta vă va apropia de Locul unde veți putea percepe splendoarea luminii chipului Său care strălucește deasupra acestui Orizont luminos.

O, adunare de preoți! Lăsați clopotele și apoi ieșiți din biserici. Este de datoria voastră în această zi să anunțați cu tărie națiunilor Cel Mai Mare Nume. Preferați să tăceți, când orice piatră și orice pom strigă: „Domnul a venit cu slavă mare!”? Bine este de omul care se grăbește la El. Cu adevărat, el se numără printre cei ale căror nume vor fi veșnic înscrise și va fi pomenit de Adunarea din Înalturi. Astfel a hotărât Duhul în această minunată Tabletă. Cel ce-i cheamă pe oameni în numele Meu este cu adevărat de la Mine și va scoate la iveală ceea ce este mai presus de puterea tuturor celor de pe pământ. Urmați Calea Domnului și nu călcați pe urmele celor ce se adâncesc în nepăsare. Bine este de adormitul trezit de Adierea lui Dumnezeu și se scoală din morți, îndreptându-și pașii pe Calea Domnului. Cu adevărat, un astfel de om este considerat, în ochii lui Dumnezeu, Cel Adevărat, precum un giuvaer printre oameni și este socotit cu preafericiții.

Spune: La Răsărit s-a ivit lumina Revelației Sale; la Apus au apărut semnele stăpânirii Sale. Cântăriți acestea în inimile voastre, o, oameni și nu fiți dintre aceia care și-au astupat urechile la învățăturile Lui, ale Celui Atotputernic, Celui Atotlăudat. Lăsați Adierea lui Dumnezeu să vă trezească. Cu adevărat, ea a adiat deasupra lumii. Bine este de acela care i-a descoperit mireasma și se numără printre cei convinși.

O, adunare de ierarhi! Voi sunteți stelele pe cerul înțelegerii Mele. Îndurarea Mea nu dorește să cădeți pe pământ; dreptatea Mea spune însă: „Astfel a poruncit Fiul”. Căci orice a ieșit din gura Lui fără de prihană, grăitoare de adevăr și fidelă nu poate fi nicicând schimbat. Cu adevărat, clopotele răsună de Numele Meu și Mă deplâng, dar sufletul Meu se umple de o bucurie vizibilă. Trupul Celui Iubit jinduiește după cruce, iar capul Său este dornic de suliță, pe calea Celui Atotmilostiv. Avantajul dușmanului nu poate în niciun fel să-L întoarcă de la scopul Său. Noi Am chemat toate lucrurile create să atingă prezența Domnului vostru, Regele tuturor numelor. Binecuvântat este omul care și-a îndreptat fața către Dumnezeu, Domnul din Ziua Judecății de Apoi.

O, adunare de monahi! De alegeți să Mă urmați, vă voi face moștenitori ai Împărăției Mele, iar de păcătuiți împotriva Mea, voi suporta răbdător în lunga Mea suferință, căci, cu adevărat Eu sunt Cel în Veci Iertător, Cel Atotmilostiv.

O, țară a Siriei! Ce s-a ales de dreptatea ta? Tu ești, cu adevărat, înnobilată de pașii Domnului tău. Ai simțit mireasma reuniunii cerești ori te vei număra printre cei nepăsători?

Bethlehem freamătă la Adierea lui Dumnezeu. Glasul ei se aude: „O, Doamne, prea generos! Unde sălășluiește măreața Ta glorie? Dulcile arome ale prezenței Tale m-au însuflețit, după ce mă topisem la despărțirea de Tine. Lăudat fii Tu că ai ridicat vălurile și ai venit cu putere și slavă vădite.” Noi am chemat-o din spatele Tabernacolului Maiestății și Grandorii: „O, Bethlehem! Această Lumină a răsărit în orient și a călătorit spre occident, până când a ajuns la tine la apusul vieții sale. Spune-Mi atunci: Îl recunosc fiii pe Tatăl și Îl mărturisesc sau Îl neagă, așa cum oamenii de odinioară L-au negat pe El (Iisus)?” După care, ea exclamă, zicând: „Tu ești cu adevărat Cel Atotcunoscător, Cel Mai Bine Informat.” Cu adevărat, Noi vedem cum toate lucrurile create au venit să aducă mărturie despre Noi. Câțiva Ne cunosc și aduc mărturie, pe când cei mai mulți dintre ei aduc mărturie, dar nu Ne cunosc.

Muntele Sinai freamătă de bucurie la vederea chipului Nostru. Ea și-a înălțat glasul fermecat în glorificarea Domnului ei, spunând: „O, Doamne! Simt mireasma veșmântului Tău. Eu cred că ești aproape, învestit cu semnele lui Dumnezeu. Ai înnobilat aceste regiuni cu pașii Tăi. Mare este binecuvântarea poporului Tău, dac-ar putea să Te cunoască și să inspire aromele Tale dulci; dar vai de cei ce dorm adânc.”

Fericiți sunteți voi, cei care v-ați întors fața către chipul Meu, căci ați înlăturat vălurile, ați sfărâmat idolii și L-ați recunoscut pe Domnul vostru veșnic. Poporul Qur’án-ului s-a ridicat împotriva Noastră fără a avea dovezi sau probe clare, chinuindu-Ne în fiecare clipă cu o nouă tortură. Ei și-au închipuit fără vreun temei că suferințele la care am fost supuși Ne pot zădărnici Scopul. Zadarnic, într-adevăr a fost ceea ce au crezut. Cu adevărat, Domnul tău este Cel Care orânduiește după cum Îi este placul.

Nu am trecut niciodată pe lângă un copac, fără ca inima Mea să îi spună: „O, de ar fi să fii tăiat în numele Meu și trupul Meu răstignit pe tine.” Noi am revelat acest pasaj în Epistola către Sháh spre a servi drept avertisment adepților religiilor. Cu adevărat, Domnul tău este Cel Atotcunoscător, Cel Atotînțelept.

Să nu lăsați lucrurile săvârșite de ei să vă întristeze. Cu adevărat ei sunt precum morții și nu precum viii. Lăsați-i cu morții și apoi întoarceți-vă fața spre Cel Care este Dătătorul de Viață al lumii. Aveți grijă ca spusele celor neștiutori să nu vă întristeze. Fiți stăruitori în Cauza voastră și propovăduiți-le oamenilor cu înțelepciune desăvârșită. Astfel poruncește Domnitorul pământului și al cerului. El este cu adevărat Cel Atotputernic, Cel Mai Generos. În curând, Dumnezeu va slăvi amintirea voastră și va grava cu Pana Gloriei ceea ce ați rostit de dragul iubirii Sale. El este cu adevărat Ocrotitorul celor ce fac bine.

Transmiteți pomenirea Mea celui numit Murád și spuneți: „Binecuvântat fii tu, o, Murád, câtă vreme ai renunțat la imboldurile propriilor tale dorințe și L-ai urmat pe Cel Care este Dorința întregii lumi.”

Spune: Binecuvântat cel adormit care este trezit de Adierea Mea. Binecuvântat cel fără de viață care este însuflețit de suflul Meu revigorant. Binecuvântat ochiul care se consolează privind la frumusețea Mea. Binecuvântat drumețul care-și îndreaptă pașii spre Tabernacolul gloriei și maiestății Mele. Binecuvântat cel în suferință ce caută refugiu la umbra acoperământului Meu. Binecuvântat cel însetat care se grăbește să ajungă la apele lin curgătoare ale bunătății Mele iubitoare. Binecuvântat sufletul avid care alungă dorințele egoiste pentru dragostea de Mine și își ocupă locul la masa banchetului trimisă din cerul milostivirii divine pentru aleșii Mei. Binecuvântați cei umiliți care se țin strâns de frânghia gloriei Mele, precum și cei nevoiași ce se adăpostesc la umbra Tabernacolului bogăției Mele. Binecuvântat neștiutorul care caută fântâna cunoașterii Mele, precum și nepăsătorul care se agață de frânghia pomenirii Mele. Binecuvântat sufletul care a înviat prin suflarea Mea dătătoare de viață și a fost primit în Împărăția Mea cerească. Binecuvântat omul pe care dulcile arome ale reuniunii cu Mine l-au însuflețit și l-au făcut să se apropie de Zorii Revelației Mele. Binecuvântată urechea care a auzit și limba care a adus mărturie și ochiul care L-a văzut și recunoscut pe Domnul Însuși în marea Lui glorie și măreție, învestit cu grandoare și stăpânire. Binecuvântați sunt cei care au ajuns la prezența Sa. Binecuvântat omul ce a căutat iluminarea în Luceafărul Cuvântului Meu. Binecuvântat cel ce și-a împodobit creștetul cu diadema dragostei Mele. Binecuvântat acela care a auzit de suferința Mea și a venit să Mă ajute în mijlocul poporului Meu. Binecuvântat este cel care și-a dăruit viața pe calea Mea și a suferit nenumărate greutăți de dragul numelui Meu. Binecuvântat omul care, încredințat de Cuvântul Meu, s-a ridicat din morți să-Mi cânte laude. Binecuvântat cel fermecat de melodiile Mele minunate și care a dat vălurile la o parte prin capacitatea puterii Mele. Binecuvântat este cel care a rămas credincios Legământului Meu, pe care lucrurile lumești nu l-au oprit să ajungă la Curtea sfințeniei Mele. Binecuvântat omul care s-a detașat de toate în afară de Mine, s-a avântat în atmosfera dragostei de Mine, a fost admis în Împărăția Mea, a privit tărâmurile Mele de glorie, a sorbit din apele vii ale dărniciei Mele, a băut pe săturate din râul celest al providenței Mele iubitoare, a făcut cunoștință cu Cauza Mea, a înțeles ceea ce am tăinuit în tezaurul Cuvintelor Mele și a strălucit, de la orizontul cunoașterii divine, preocupat cu lauda și slăvirea Mea. Cu adevărat, el este dintre ai Mei. Asupra lui fie îndreptate mila Mea, bunătatea Mea iubitoare, dărnicia și gloria Mea.

Aceasta este Chemarea Celui Atotglorios făcută cunoscută de către Orizontul Suprem din Închisoarea ‘Akká

El este Tălmaciul, Cel Atotcunoscător, Cel Atotinformat.

Dumnezeu Cel Adevărat atestă, iar Revelatorii numelor și atributelor Sale aduc mărturie că singurul Nostru scop de înălțare a Chemării și de vestire a Cuvântului Său sublim este ca auzul întregii creații, prin apele vii ale rostirii divine, să se poată elibera de poveștile mincinoase, armonizându-se cu Cuvântul cel sfânt, glorios și Înălțat, care a fost răspândit mai departe din tezaurul cunoașterii Făuritorului Cerurilor și Creatorului Numelor. Fericiți aceia care judecă cu dreptate.

O, oameni ai pământului!

Prima bună-vestire

pe care Cartea-Mamă, în Cea Mai Mare Revelație, a împărtășit-o tuturor popoarelor lumii este aceea că legea războiului sfânt a fost ștearsă din Carte. Slăvit fie Cel Atotmilostiv, Domnul harului revărsat, prin care ușa mărinimiei celeste a fost larg deschisă față de toți cei din cer și de pe pământ.

A doua bună-vestire

Le este îngăduit popoarelor și neamurilor lumii să se asocieze unele cu altele cu bucurie și fericire. O, oameni! Însoțiți-vă cu adepții tuturor religiilor în spiritul prieteniei și al camaraderiei. Astfel a strălucit luceafărul legii și autorității Sale la orizontul poruncii lui Dumnezeu, Domnul lumilor.

A treia bună-vestire

se referă la studierea diverselor limbi. Această poruncă a țâșnit din Pana Celui Mai Înalt: Se cuvine ca suveranii lumii – să le ajute Dumnezeu – sau reprezentanții de pe pământ să țină sfat împreună și să adopte una dintre limbile existente sau una nouă spre a fi predată copiilor în școlile din întreaga lume și, la fel, o singură scriere. Astfel, întregul pământ va ajunge să fie precum o singură țară. Bine este de cel ce ascultă Chemarea Lui și îndeplinește tot ce îi poruncește Dumnezeu, Domnul Tronului Puternic.

A patra bună-vestire

Dacă vreunul dintre regi – să-i ajute Dumnezeu – ar interveni să protejeze și să ajute acest popor oprimat, cu toții ar trebui să se întreacă în a-l iubi și a-l sluji. Acest lucru este de datoria tuturor. Bine este de cei ce acționează în acest fel.

A cincea bună-vestire

În orice țară trăiesc astfel de oameni, ei trebuie să manifeste față de conducerea acelei țări loialitate, onestitate și dragoste de adevăr. Aceasta s-a revelat la porunca Celui Care este Orânduitorul, Cel Străvechi.

Este obligatoriu și de datoria tuturor popoarelor lumii, absolut a tuturor, să-și ofere ajutorul acestei Cauze memorabile ce a venit din cerul Voinței în veci dăinuitorului Dumnezeu, pentru ca, până la urmă, focul dușmăniei care arde în inimile unor popoare de pe pământ să poată fi stins prin apele vii ale înțelepciunii divine și prin sfaturi și îndemnuri cerești, iar lumina unității și a concordiei să strălucească mai departe, revărsându-și sclipirea asupra lumii.

Noi nutrim speranța că prin cele mai oneste eforturi ale exponenților puterii lui Dumnezeu – înălțată fie-I gloria – armele războiului din întreaga lume vor putea fi transformate în instrumente ale reconstrucției, iar vrajba și conflictele vor putea fi înlăturate dintre oameni.

A șasea bună-vestire

este înființarea Păcii Mici, detaliile căreia au fost mai înainte revelate de Pana Noastră Cea Mai Înălțată. Mare este binecuvântarea celui care aprobă și respectă tot ce a poruncit Dumnezeu, Cel Atotcunoscător, Cel Atotînțelept.

A șaptea bună-vestire

Alegerea îmbrăcămintei și aranjarea și tăiatul bărbii sunt lăsate la latitudinea bărbaților, dar feriți-vă, o, oameni, să nu ajungeți la cheremul neștiutorilor.

A opta bună-vestire

Faptele pioase ale monahilor și preoților între slujitorii Duhului4 – cu El fie pacea lui Dumnezeu – sunt rememorate în prezența Lui. În această Zi ei trebuie să renunțe la viața de izolare și să-și îndrepte pașii spre lumea largă, ocupându-se de ceea ce le aduce câștig și lor, și celorlalți. Le-am oferit permisiunea de a se căsători, pentru ca ei să poată da naștere celor care-L vor pomeni pe Dumnezeu, Domnul celor văzute și nevăzute, Domnul Tronului Înălțat.

A noua bună-vestire

Când păcătosul este cu totul detașat și eliberat de orice în afară de Dumnezeu, el trebuie să implore iertare și îngăduință de la El. Mărturisirea păcatelor și a greșelilor în fața ființelor omenești nu este permisă, deoarece nu a dus și nu va duce vreodată la iertarea divină. În plus, asemenea mărturisiri în fața altor oameni provoacă umilire și înjosire, iar Dumnezeu – înălțată fie-I gloria – nu dorește umilirea slujitorilor Săi. El este, cu adevărat, Cel Plin de Compasiune, Cel Milostiv. Trebuie ca păcătosul, între sine și Dumnezeu, să implore milostivire de la Oceanul milostivirii, să ceară iertare de la Cerul generozității și să spună:

O, Dumnezeule, Dumnezeul meu! Te implor pe sângele celor ce te iubesc cu adevărat, care au fost atât de fermecați de dulcea Ta rostire, încât s-au grăbit să ajungă pe Piscul Slavei, locul celui mai slăvit martiriu și te rog fierbinte, pe tainele care zac îngropate în cunoașterea Ta și pe perlele prețuite în oceanul mărinimiei Tale să îmi acorzi iertare mie, tatălui și mamei mele. Între cei care manifestă milostivire, Tu ești cu adevărat Cel Mai Milostiv. Nu există un alt Dumnezeu în afară de Tine, Cel în Veci Iertător, Cel Atotdarnic.

O, Doamne! Tu vezi această esență a păcatului întorcându-se spre oceanul favorii Tale, și pe acest neputincios căutând împărăția forței Tale divine, și pe această făptură săracă îndreptându-se către luceafărul bogăției Tale. Pe milostivirea Ta și pe harul Tău, nu-l dezamăgi, o, Doamne și nu îl lipsi de revelațiile mărinimiei Tale în zilele Tale, nici nu-l alunga de la ușa Ta, pe care ai deschis-o larg tuturor celor care viețuiesc în cerul și pe pământul Tău.

Vai! Vai! Păcatele m-au împiedicat să mă apropii de Curtea sfințeniei Tale, iar greșelile m-au făcut să rătăcesc departe de Tabernacolul maiestății Tale. Am săvârșit ceea ce Tu mi-ai interzis să făptuiesc și am dat la o parte ceea ce Tu mi-ai poruncit să respect.

Te rog, pe Cel Care este Domnul suveran al Numelor, să orânduiești pentru mine cu Pana mărinimiei Tale ceea ce mă va ajuta să mă apropii de Tine și mă va absolvi de greșelile care s-au interpus între mine și iertarea și îndurarea Ta.

Cu adevărat, Tu ești Cel Potent, Cel Darnic. Nu există un alt Dumnezeu în afară de Tine, Cel Puternic, Cel Plin de Har.

A zecea bună-vestire

Ca semn al harului de la Dumnezeu, Revelatorul Celei Mai Mărețe Vestiri, Noi am eliminat din Scripturile și Tabletele Sfinte legea ce prevedea distrugerea cărților.

A unsprezecea bună-vestire

Este permis studiul științelor și artelor, dar al acelor științe folositoare, ce contribuie la progresul și dezvoltarea oamenilor. Astfel a fost decretat de Cel Ce este Orânduitorul, Cel Atotînțelept.

A douăsprezecea bună-vestire

Vi se poruncește tuturor să practicați o anumită îndeletnicire, cum ar fi meșteșugurile, meseriile și altele asemenea. Noi am ridicat cu bunăvoință angajamentul vostru în astfel de muncă la rangul de adorație a lui Dumnezeu, Cel Adevărat. Cumpăniți bine în inimile voastre harul și binecuvântările lui Dumnezeu și aduceți-I mulțumiri seara și în zori de ziuă. Nu vă risipiți timpul în lene și trândăvie. Ocupați-vă de ceea ce vă aduce câștig vouă și celorlalți. Astfel s-a poruncit în această Tabletă, de la orizontul căreia luceafărul înțelepciunii și rostirii strălucește sublim.

Cei mai disprețuiți oameni în ochii lui Dumnezeu sunt aceia care stau degeaba și cerșesc. Țineți-vă de mijloacele materiale, punându-vă toată încrederea în Dumnezeu, Furnizorul tuturor mijloacelor. Când cineva exercită un meșteșug sau o meserie, ocupația însăși este privită și apreciată de Dumnezeu ca un act de adorație; acesta nu este decât un semn al mărinimiei Sale infinite și atotcuprinzătoare.

A treisprezecea bună-vestire

Membrii Casei Dreptăţii lui Dumnezeu au fost însărcinaţi să hotărască asupra treburilor oamenilor. Ei, într-adevăr, sunt Împuterniciții lui Dumnezeu printre slujitorii Săi şi zorile autorităţii în ţările Sale.

O, popor al lui Dumnezeu! Dreptatea este aceea care educă lumea, căci ea se sprijină pe doi stâlpi, răsplată şi pedeapsă. Aceşti doi stâlpi sunt sursele vieţii în lume. Dat fiind că pentru fiecare zi există o nouă problemă şi pentru fiecare problemă o soluţie potrivită, asemenea chestiuni ar trebui să fie supuse Casei Dreptăţii, astfel încât membrii ei să acţioneze în funcţie de nevoile şi de cerinţele vremii. Cei care, de dragul lui Dumnezeu, se ridică pentru a sluji Cauza Sa, sunt beneficiarii inspiraţiei divine din Împărăţia nevăzută. Este obligatoriu ca toţi să le dea ascultare. Toate problemele de stat trebuie aduse în faţa Casei Dreptăţii, dar actele de slăvire trebuie să fie respectate conform cu ceea ce Dumnezeu a revelat în Cartea Sa.

O, popor al lui Bahá! Voi sunteţi locurile unde răsare dragostea de Dumnezeu şi zorile bunătăţii Sale pline de iubire. Nu vă întinaţi limbile cu blestemarea şi ponegrirea vreunui suflet şi păziţi-vă ochii împotriva a tot ce este nepotrivit. Arătaţi ceea ce posedaţi. Dacă va fi primit cu bunăvoinţă, scopul vostru a fost atins; dacă nu, a protesta este zadarnic. Lăsaţi acel suflet în seama lui şi întoarceţi-vă spre Domnul, Ocrotitorul, Cel de Sine Stătător. Nu fiţi cauză de suferinţă, şi cu atât mai puţin de discordie şi ceartă. Nutrim speranţa că veţi putea dobândi adevărata educaţie la adăpostul copacului milostivirii Sale duioase şi că veţi acţiona în concordanţă cu ceea ce Dumnezeu a dorit. Sunteţi cu toţii frunzele unui singur copac şi picăturile unui singur ocean.

A paisprezecea bună-vestire

Nu este necesar să întreprindeți călătorii speciale pentru a vizita locurile de odihnă ale celor morți. Dacă oameni prosperi, cu stare materială, oferă plata unor asemenea călătorii Casei Dreptății, va fi pe placul și spre satisfacția prezenței lui Dumnezeu. Fericiți sunt aceia care respectă preceptele Sale.

A cincisprezecea bună-vestire

Cu toate că forma republicană de guvernare este benefică tuturor popoarelor lumii, maiestuozitatea monarhiei este unul dintre însemnele lui Dumnezeu. Nu dorim ca țările lumii să fie lipsite de acest lucru. Dacă înțelepții ar combina cele două forme de guvernământ într-una singură, mare le va fi răsplata în prezența lui Dumnezeu.

În religiile anterioare, porunci precum războiul sfânt, distrugerea cărților, interdicția de asociere și de prietenie cu alți oameni sau de citire a unor cărți au fost stabilite sau enunțate potrivit exigențelor timpului; totuși, în această puternică Revelație, în această memorabilă Vestire, multitudinea darurilor și favorurilor lui Dumnezeu au fost revărsate asupra tuturor oamenilor și, din orizontul Voinței Domnului Cel în veci Dăinuitor, porunca Sa infailibilă a prevăzut ceea ce am prezentat mai sus.

Noi îi aducem laudă lui Dumnezeu – fie El sfințit și slăvit – pentru ceea ce a revelat cu har în această Zi binecuvântată, slăvită și fără egal. Într-adevăr, dacă toți cei de pe pământ ar fi înzestrați cu un mare număr de glasuri și ar fi să-L laude în continuu pe Dumnezeu și să-I preamărească Numele până la sfârșitul cel fără de sfârșit, recunoștința lor nu s-ar dovedi suficientă pentru niciunul dintre privilegiile pline de bunăvoință pe care Noi le-am pomenit în această Tabletă. Aduc mărturie întru aceasta toți oamenii cu judecată și discernământ, cu înțelegere și cunoaștere.

Îl implorăm pe Dumnezeu cu sinceritate – înălțată fie-I gloria – să-i ajute pe conducători și pe suverani, care sunt exponenții puterii și aurorele gloriei, să aplice legile și poruncile Sale. El este cu adevărat, Cel Omnipotent, Cel Preaplin de Forță, Cel Care este obișnuit să răspundă la chemarea oamenilor.

În Numele Meu, ce stă suveran deasupra tuturor numelor

LAUDĂ și slavă se cuvin Domnului Numelor și Creatorului cerurilor, Lui, valurile oceanului Revelației Căruia se ridică în fața privirii popoarelor lumii. Luceafărul Cauzei Sale strălucește prin toate vălurile, iar Cuvântul afirmației Sale rezistă dincolo de orice negație. Nici influența asupritorului, nici tirania celor răi nu au putut să-I zădărnicească Planul. Ce slăvită Îi este domnia, ce înălțată Îi este stăpânirea!

Dumnezeule Mare! Deși semnele Sale au cuprins lumea, iar dovezile și mărturiile Lui strălucesc departe și se manifestă limpede ca lumina zilei, neștiutorii par indiferenți, chiar răzvrătiți. Măcar dacă le-ar fi fost de-ajuns să se împotrivească, dar ei complotează mereu să doboare sfântul Arbore de Lotus. Încă din zorii acestei Revelații, recurgând la cruzime și asuprire, întruchipările egoismului s-au căznit să stingă Lumina manifestării divine. Dumnezeu însă, ținându-le mâinile, a revelat această Lumină prin autoritatea Lui suverană și a protejat-o prin forța puterii Sale, până când pământul și cerul s-au luminat de strălucire și bucurie. Laudă Lui în toate cele.

Slavă Ție, o, Domn al lumii și Dorință a națiunilor, o, Tu, Care ai devenit manifest sub Cel Mai Mare Nume, prin care perlele înțelepciunii și rostirii au apărut din scoicile măreței mări a cunoașterii Tale, iar cerul revelației divine s-a împodobit cu lumina ivirii Soarelui pe chipul Tău.

Te implor pe acest Cuvânt, prin care dovada Ta s-a desăvârșit în rândul făpturilor Tale, iar mărturia Ta s-a împlinit printre slujitorii Tăi, să le dai tărie oamenilor Tăi, astfel încât chipul Cauzei să radieze în stăpânirea Ta, stindardele forței Tale să se răspândească printre slujitorii Tăi, iar drapelele călăuzirii Tale să fie înălțate în toate stăpânirile Tale.

O, Domnul meu! Tu îi privești cum se agață de funia harului Tău și se țin strâns de poala mantiei binefacerii Tale. Orânduiește pentru ei ceea ce îi poate apropia de Tine și ține-i departe de orice altceva în afară de Tine. Te implor pe Tine, o, Rege al existenței și Ocrotitor al celor văzute și nevăzute, să faci pe oricine se ridică să servească a Ta Cauză asemenea unei mări atrase de dorința Ta, asemenea celui aprins de focul Arborelui Tău Sacru, strălucind la orizontul cerului voinței Tale. Cu adevărat, Tu ești Cel puternic, pe Care nici forța lumii întregi, nici tăria națiunilor nu Îl pot slăbi. Nu există un alt Dumnezeu în afară de Tine, Singurul, Cel Incomparabil, Ocrotitorul, Cel de Sine Stătător.

O, tu, cel ce ai sorbit vinul rostirii Mele din potirul cunoașterii Mele! Aceste sublime cuvinte s-au auzit astăzi din foșnetul divinului Arbore de Lotus, pe care Domnul Numelor l-a plantat, cu mâna puterii celeste, în atotpreaînaltul Paradis:

Primul Ṭaráz

și prima strălucire care a răsărit la orizontul Cărții-Mamă este că omul trebuie să-și cunoască sinele și să recunoască ceea ce îl duce la înălțare sau la degradare, la mărire sau la înjosire, la bogăție sau la sărăcie. După ce a atins stadiul de împlinire și a ajuns la maturitate, omul are nevoie de stare materială, iar starea materială obținută prin exercitarea meșteșugurilor sau meseriilor este recomandabilă și vrednică de laudă, după aprecierea oamenilor înțelepți și mai ales în ochii slujitorilor care se dedică educării lumii și formării popoarelor sale. Ei sunt, cu adevărat, paharnicii apei dătătoare de viață a cunoașterii și călăuze spre calea ideală. Ei conduc popoarele lumii pe calea cea dreaptă și le deprind cu ceea ce este propice împlinirii și înălțării umane. Calea cea dreaptă este singura care-l călăuzește pe om spre aurora percepției și spre locul unde răsare înțelegerea adevărată, și-l conduce la ceea ce îi va aduce slavă, onoare și măreție.

Nutrim speranța că, prin bunătatea iubitoare a Celui Atotînțelept, a Celui Atotcunoscător, pulberea ce întunecă vederea va putea fi risipită și puterea de percepție sporită, pentru ca oamenii să poată afla motivul pentru care au fost întrupați. În această Zi, tot ceea ce servește la diminuarea orbirii și la sporirea vederii merită o analiză atentă. Această vedere acționează ca mijloc și călăuză pentru adevărata cunoaștere. Într-adevăr, după aprecierea oamenilor cu înțelepciune, capacitatea de a înțelege este dată de capacitatea de a vedea. Poporul lui Bahá trebuie să respecte în toate privințele ceea ce este potrivit și cuviincios și să-i sfătuiască pe oameni în consecință.

Al doilea Ṭaráz

este să fraternizeze cu adepții tuturor religiilor în spiritul prieteniei și frăției, să proclame ceea ce a vestit Vorbitorul de pe Sinai și să respecte corectitudinea în toate aspectele.

Aceia ce sunt înzestrați cu sinceritate și credință trebuie să se însoțească cu toate popoarele și neamurile pământului cu bucurie și fericire, în măsura în care fraternizarea oamenilor a promovat și continuă să promoveze unitatea și armonia, care la rândul lor duc la menținerea ordinii în lume și la regenerarea națiunilor. Binecuvântați sunt cei ce se țin bine de frânghia bunătății și caldei milostiviri și sunt fără dușmănie și ură.

Acest Nedreptățit îndeamnă popoarele lumii să respecte toleranța și moralitatea, care sunt două lumini în mijlocul întunericului lumii și doi instructori în formarea umanității. Fericiți sunt cei ce au ajuns până acolo și vai de cei nepăsători.

Al treilea Ṭaráz

privește caracterul. Caracterul este cu adevărat cel mai bun veșmânt dat de Dumnezeu oamenilor. Cu el, împodobește templele celor pe care-i iubește. Pe viața Mea! Lumina unui bun caracter întrece lumina și strălucirea soarelui. Cine îl dobândește este asemănat cu un giuvaer printre oameni. Gloria și înălțarea sufletească a lumii depind neapărat de acesta. Un caracter frumos este mijlocul prin care oamenii sunt călăuziți pe Calea cea Dreaptă și conduși către Marea Vestire. Bine de acela care este împodobit cu caracterul și atributele sfinte ale Adunării din Înalturi.

Se cuvine să-ți îndrepți privirea, în orice circumstanță, spre dreptate și corectitudine. În Cuvinte tainice, această nobilă rostire a fost revelată de Pana Noastră Cea Mai Augustă:

„O, Fiu al Duhului! Cel mai drag lucru dintre toate dinaintea Mea este Dreptatea; nu te abate de la ea dacă Mă dorești și nu o neglija, ca să mă pot încrede în tine. Cu ajutorul ei, vei vedea cu propriii tăi ochi și nu prin ochii celorlalți și vei cunoaște prin propria judecată, și nu prin judecata vecinului tău. Cumpănește în inima ta acest lucru, cum se cuvine să fii. Cu adevărat, dreptatea este darul Meu pentru tine și semnul bunătății Mele iubitoare. N-o pierde, aşadar, din ochi.”

Cei ce sunt drepți și corecți în judecata lor ocupă o poziție extraordinară și au un rang nobil. Lumina evlaviei și a dreptății strălucește splendid din aceste suflete. Sperăm sincer ca popoarele și țările lumii să nu fie lipsite de splendorile celor doi aștri.

Al patrulea Ṭaráz

este despre a fi de încredere. Cu adevărat, a fi de încredere este ușa către siguranță pentru toți cei ce trăiesc pe pământ și un simbol al slavei din partea Celui Atotmilostiv. Cel care manifestă încredere este cu adevărat părtaș la comorile bunăstării și prosperității. A fi de încredere este cel mai mare portal care duce la liniștea și securitatea oamenilor. Cu adevărat, stabilitatea tuturor afacerilor a depins și depinde de ea. Toate sferele puterii, măreției și bogăției sunt luminate de lumina sa.

Nu demult, aceste sublime cuvinte au fost revelate de Pana Celui Mai Înalt:

„Vă vom vorbi despre a fi de încredere și rangul acestei calități în aprecierea lui Dumnezeu, Domnul vostru, Domnul Tronului Puternic. Într-una din zile, Noi am revenit la Insula Noastră Verde. La sosire, am văzut râurile curgând, copacii luxurianți și lumina soarelui jucându-se în mijlocul lor. Întorcându-Ne fața spre dreapta, am văzut ceea ce Pana este neputincioasă să descrie și nici nu e în stare să arate la ce a fost martor ochiul Domnului Omenirii în acel Loc prea-sfințit, prea-sublim, prea-binecuvântat și prea-înălțat. Apoi, întorcându-ne spre stânga, am zărit una dintre Frumusețile Celui Mai Sublim Paradis, stând pe un stâlp de lumină și, cu glas tare, spunând: «O, locuitori ai pământului și cerului! Priviți frumusețea Mea, strălucirea Mea, revelația Mea, splendoarea Mea. Pe Dumnezeu, Cel Adevărat! Eu sunt Încrederea, și revelația ei, și frumusețea ei. Voi recompensa pe oricine nu se va lepăda de Mine și îmi va recunoaște rangul și starea și se va ține strâns de poala Mea. Eu sunt cea mai măreață podoabă a poporului lui Bahá și veșmântul de glorie al tuturor celor care sunt în împărăția creației. Eu sunt instrumentul suprem pentru prosperitatea lumii și orizontul de încredere al tuturor ființelor.» Astfel Noi v-am transmis ceea ce îi va apropia pe oameni de Domnul creației.”

O, popor al lui Bahá! A fi de încredere este cu adevărat cel mai bun veșmânt pentru templele voastre și cea mai mândră coroană pe creștetul vostru. Țineți-vă bine de ea, la porunca Celui Care este Orânduitorul, Cel Atotinformat.

Al cincilea Ṭaráz

privește protejarea și păstrarea poziției slujitorilor lui Dumnezeu. Nu trebuie să se nesocotească adevărul în nicio problemă, ci să se spună ce este bine și adevărat. Poporul lui Bahá nu trebuie să-i nege nimănui răsplata, trebuie să-și trateze meșteșugarii cu deferență și, spre deosebire de oamenii de odinioară, nu trebuie să-și pângărească limba cu insulte.

În această Zi, soarele măiestriei strălucește deasupra orizontului apusului, iar râul artelor se revarsă din marea acelei regiuni. Trebuie să se vorbească cu justețe și să se aprecieze un asemenea dar. Pe ființa lui Dumnezeu! Cuvântul „Echitate” strălucește luminos și aprins, aproape ca soarele. Ne rugăm la Dumnezeu să-și reverse cu grație strălucirea asupra fiecăruia. El are, cu adevărat, forță asupra tuturor lucrurilor, El, Cel Care este obișnuit să răspundă rugăciunilor tuturor oamenilor.

În zilele acestea, dragostea de adevăr și sinceritatea sunt afectate sever, prinse în ghearele falsității, iar dreptatea este chinuită de flagelul nedreptății. Fumul corupției a învăluit întreaga lume, încât nu se mai vede nimic în nicio direcție în afară de regimentele soldaților și nu se mai aude nimic de nicăieri, doar zăngănit de săbii. Îl rugăm fierbinte pe Dumnezeu, Cel Adevărat, să-i întărească pe mânuitorii puterii Sale pentru ca lumea să se refacă și să aducă liniște națiunilor.

Al șaselea Ṭaráz

Cunoașterea este unul dintre darurile minunate ale lui Dumnezeu. Este de datoria fiecăruia s-o dobândească. Artele și mijloacele materiale care sunt manifestate acum au fost realizate grație cunoștințelor și înțelepciunii Sale, ce au fost revelate în Epistole și Tablete prin Pana Lui Cea Mai Înălțată – o Pană din a cărei bogății perlele de înțelepciune și elocvență, dar și artele și meșteșugurile lumii sunt aduse la lumină.

În această Zi, tainele pământului sunt dezvăluite vederii oamenilor. Paginile tipărite cu iuțeală ale ziarelor sunt într-adevăr oglinda lumii. Ele reflectă faptele și preocupările diferitelor popoare și neamuri. Le ilustrează și le fac cunoscute, precum o oglindă înzestrată cu auz, vedere și vorbire. Este un fenomen uimitor și puternic. Cu toate acestea, se cuvine ca cei ce le scriu să se elibereze de imboldurile pasiunilor și dorințelor negative și să îmbrace veșmintele dreptății și echității. Trebuie să cerceteze circumstanțele cât pot de bine și să verifice faptele, apoi să le transpună în scris.

În privința Acestui Nedreptățit, lucrurile prezentate în ziare sunt în cea mai mare parte lipsite de adevăr. Discursul corect și dragostea de adevăr, datorită rangului și poziției înalte, sunt privite ca un soare ce strălucește la orizontul cunoașterii. Valurile ce se ridică din acest Ocean sunt vizibile popoarelor lumii, iar efuziunile Penei înțelepciunii și elocvenței se manifestă oriunde.

Se relatează în presă că acest Slujitor a fugit din ținutul Ṭá (Ṭihrán), plecând în ‘Iráq. Bunule Dumnezeu! Nici măcar o clipă Acest Nedreptățit nu S-a ascuns. Dimpotrivă, a rămas mereu neclintit și S-a făcut vizibil tuturor oamenilor. Nu ne-am retras niciodată și nici n-am căutat să fugim. De fapt, oamenii fără minte fug de prezența Noastră. Am plecat din țara Noastră natală însoțiți de două escorte călare, reprezentând cele două onorabile guverne ale Persiei și Rusiei, până când am ajuns în ‘Iráq, în culmea puterii și slavei. Lăudat fie Dumnezeu! Cauza al cărei Purtător este Acest Nedreptățit este la fel de înaltă ca cerul și strălucește splendid ca soarele. Tăinuirea nu-i poate atinge rangul și nu e nici momentul pentru teamă sau tăcere.

Tainele Învierii și evenimentele Ceasului din urmă sunt manifestate deschis, dar oamenii sunt cuprinși de nepăsare și tolerează să fie acoperiți de văluri. „Iar când mările vor fierbe… Și când Scripturile vor fi desfășurate.”5 Pe dreptatea lui Dumnezeu! Zorii au luminat cu adevărat și lumina a strălucit, iar noaptea s-a retras. Ferice de cei ce pricep. Fericiți cei ce au ajuns până aici.

Slăvit fie Dumnezeu! Pana este nedumerită, nu știe ce să scrie, iar Limba se întreabă ce să exprime. În ciuda greutăților nemaipomenite și după ce am îndurat ani de temniță, captivitate și încercări amarnice, simțim că văluri mai groase decât acelea pe care deja le-am dat la o parte au survenit, obstrucționând vederea și umbrind lumina înțelegerii. Mai mult, observăm că noile calomnii, acum mai frecvente, sunt mult mai răutăcioase decât cele din zilele de mai înainte.

O, oameni ai Bayán-ului! Să vă fie teamă de Domnul cel milostiv. Reflectați la cei de odinioară. Care le-au fost faptele și ce roade au cules? Tot ce au rostit nu a fost decât impostură și toate cele săvârșite s-au dovedit fără valoare, cu excepția celor pe care Dumnezeu le-a protejat cu grație prin forța Sa.

Jur pe viața Celui Care este Dorința lumii! Dacă un om ar cumpăni în inima lui, detașându-se total de ceea ce este lumesc, el s-ar grăbi spre Cea Mai Măreață Lumină și s-ar elibera și curăța de colbul fanteziilor vane și de fumul închipuirii deșarte. Ce i-o fi îndemnat pe oamenii din trecut să greșească și de către cine au fost induși în eroare? Ei refuză încă adevărul și se ocupă de propriile lor dorințe egoiste. Acest Nedreptățit a făcut un apel în auzul tuturor în favoarea lui Dumnezeu. Cine dorește să să se întoarcă spre El, să o facă; cine nu, să plece. Cu adevărat, Dumnezeu își poate permite să Se lipsească de orice lucru, fie din trecut, fie din viitor.

O, popor al Bayán-ului! Este vorba despre oameni precum Hádí Dawlat-Ábádí6 care, cu turban și toiag7, au fost la originea rezistenței și împotrivirii și au copleșit populația cu superstiții în asemenea măsură încât, până în prezent, mai așteaptă apariția unei persoane închipuite dintr-un loc imaginar. Să fiți în gardă, o, oameni cu judecată.

O, Hádí! Apleacă urechea la Glasul acestui Sfetnic de încredere, îndreaptă-ți pașii de la stânga la dreapta, adică întoarce-te de la închipuirea vană la certitudine. Nu îți conduce oamenii spre greșeală. Astrul divin strălucește, Cauza Lui este manifestată, iar semnele Lui sunt atotcuprinzătoare. Îndreaptă-ți fața către Dumnezeu, Ajutorul în Primejdie, Cel de Sine Stătător. Renunță la rolul de cârmuitor de dragul lui Dumnezeu și lasă-i pe oameni în pace. Tu nu cunoști adevărul esențial, tu nu ești deprins cu el.

O, Hádí! Nu fi cu două fețe pe calea lui Dumnezeu. Când te însoțești cu cei infideli, ești și tu infidel, iar față de cei evlavioși, ești și tu evlavios. Reflectează la sufletele care și-au oferit viața și averea pe acest pământ, că poate acest lucru te va mustra și trezi din somn. Socotește: cine va fi favorizat, cel ce-și păstrează trupul, viața și proprietățile sau cel care cedează totul pe calea lui Dumnezeu? Judecă acum corect și nu te alătura celor nedrepți. Îmbrățișează dreptatea și aderă la echitate că poate nu vei folosi religia ca pe o capcană, din motive egoiste, și nu vei disprețui adevărul de dragul aurului. Într-adevăr, inechitatea ta și inechitatea unor oameni ca tine au îndurerat amarnic, încât au determinat Pana Gloriei să facă asemenea observații. Ai frică de Dumnezeu. Cel Care a vestit această Revelație a afirmat: „El va vesti în toate împrejurările: «Cu adevărat, cu adevărat Eu sunt Dumnezeu, nu există un alt Dumnezeu în afară de Mine, Ajutorul în Primejdie, Cel de Sine Stătător.»”

O, popor al Bayán-ului! Ți s-a interzis să iei legătura cu cei iubiți de Dumnezeu. De ce ți s-a impus această interdicție și în ce scop? Te conjur pe Dumnezeu, fii drept, nu fi dintre cei nepăsători. Celor care sunt înzestrați cu minte și în ochii Celei Mai Mărețe Frumuseți, obiectul acestei interdicții este cunoscut și evident: pentru ca nimeni să nu poată afla tainele și faptele sale (lui Hádí).

O, Hádí! Tu nu ai fost în compania Noastră, de aceea nu ai cunoștință despre Cauză. Nu acționa după închipuirile tale vane. Pe lângă aceste lucruri, cercetează Scrierile cu propriii tăi ochi și meditează la ceea ce s-a întâmplat. Ai milă de tine și de slujitorii lui Dumnezeu și nu fi cauza neascultării, așa cum s-a întâmplat cu oamenii de odinioară. Calea este evidentă și dovezile sunt clare. Transformă nedreptatea în dreptate și inechitatea în echitate. Nutrim speranța că suflarea inspirației divine îți va da putere și că urechea ta interioară va fi capabilă să audă cuvintele binecuvântate: „Spune: Dumnezeu [le-a trimis]! Și apoi lasă-i să se joace cu rătăcirea lor.”8 Ai fost acolo (Cipru) și l-ai văzut (Mírzá Yaḥyá). Acum vorbește în mod cinstit. Nu denatura lucrurile, nici față de tine, nici față de oameni. Ești neștiutor și neinformat. Apleacă-ți urechea spre Glasul Acestui Nedreptățit și grăbește-te spre oceanul cunoașterii divine, ca să poți să primești podoaba înțelegerii și să poți renunța la toate în afară de Dumnezeu. Ascultă Glasul acestui Sfetnic binevoitor, chemând cu tărie, descoperit și manifest, înaintea regilor și a supușilor lor și cheamă-i pe toți oamenii din lume, fără excepție, la Cel Care este Domnul Veșniciei. Acesta este Cuvântul, din al Cărui orizont luceafărul harului fără de greș luminează strălucitor.

O, Hádí! Acest Nedreptățit, eliberat de orice legătură lumească, s-a luptat cu cea mai mare străduință să stingă focul dușmăniei și urii care arde necruțător în pieptul oamenilor de pe pământ. Este de datoria oricărei persoane corecte și cinstite să aducă mulțumiri lui Dumnezeu – înălțată fie-I gloria! – și să se ridice să promoveze această Cauză remarcabilă, pentru ca focul să se convertească în lumină, iar ura să-i cedeze locul tovărășiei și dragostei. Jur pe justețea lui Dumnezeu! Este singurul scop al Acestui Nedreptățit. Într-adevăr, vestind această Cauză de mare importanță și demonstrându-i Adevărul, Noi am îndurat multiple suferințe, greutăți și tribulații. Tu însuți ai putea aduce mărturie despre ceea ce am relatat de ar fi să vorbești cu justețe. Cu adevărat, Dumnezeu spune numai adevărul și arată Calea. El este Cel Plin de Forță, Cel Puternic, Cel Plin de Har.

Fie Slava Noastră cu poporul lui Bahá, pe care nici tirania asupritorului, nici influența agresorului n-au putut să-l țină departe de Dumnezeu, Domnul lumilor.

Aceasta este Epistola lui Dumnezeu, Ajutorul în Primejdie, Cel de Sine Stătător

El este Cel Care aude de pe Tărâmul Slavei Sale.

Dumnezeu adeverește că nu există un alt Dumnezeu în afară de El și că Cel Care a apărut este Taina Ascunsă, Simbolul Prețuit, Cea Mai Măreață Carte pentru toate popoarele și Cerul mărinimiei pentru întreaga lume. El este Cel Mai Puternic Semn printre oameni și Aurora celor mai auguste atribute de pe tărâmul creației. Prin El a apărut ceea ce a fost tăinuit din timpuri imemoriale și ascuns privirii oamenilor. El este Cel a Cărui Manifestare a fost vestită de Scripturile cerești în vremuri străvechi, dar și de dată recentă. Acela care își recunoaște credința în El, ca și în semnele și mărturiile Sale, recunoaște de fapt ceea ce Limba Grandorii a rostit înainte de crearea pământului și a cerului, și înainte de revelația Împărăției Numelor. Prin El, oceanul cunoașterii și-a ridicat talazurile printre oameni, iar râul înțelepciunii divine a țâșnit la porunca lui Dumnezeu, Domnul Zilelor.

Bine este de omul cu discernământ care recunoaște și simte Adevărul; de cel ce are auz și a auzit Glasul Lui dulce; de mâna ce a primit Cartea Sa cu o asemenea hotărâre, ce este născută din Dumnezeu, Domnul acestei lumi și a celei viitoare; de cel mai cinstit drumeț ce s-a grăbit spre Orizontul Lui Glorios și de cel înzestrat cu tăria pe care nici puterea copleșitoare a conducătorilor, nici tumultul provocat de liderii religioși nu au fost în stare să o clatine. Vai de acela care a respins harul lui Dumnezeu și darurile Sale, refuzând milostivirea și autoritatea Lui blândă; un astfel de om face parte dintre aceia care au repudiat de-a lungul veșniciei mărturia și dovezile despre Dumnezeu.

Mare este binecuvântarea celui care în această Zi a renunțat la lucrurile obișnuite printre oameni și a rămas credincios celor poruncite de Dumnezeu, Domnul Numelor și Făuritorul tuturor lucrurilor create, Cel Care a venit din cerul veșniciei prin puterea Celui Mai Mare Nume, învestit cu o asemenea autoritate invincibilă, încât toate puterile pământului sunt incapabile să-I reziste. Pentru toate acestea aduce mărturie Cartea-Mamă, chemând din Cel Mai Sublim Rang.

O, ‘Alí-Akbar!9 Am auzit vocea ta în mod repetat și ți-am răspuns cu ceea ce lauda întregii omeniri nu poate nicicând rivaliza; din ea cei credincioși inhalează plăcutele miresme ale spuselor Celui Atotmilostiv, cei ce-L iubesc cu adevărat percep aroma reuniunii cerești, iar cei însetați descoperă murmurul apei care este într-adevăr viața. Binecuvântat este omul care a ajuns până acolo și a recunoscut ceea ce în această clipă se propagă prin Pana lui Dumnezeu, Ajutorul în Primejdie, Cel Atotputernic, Cel Atotdarnic.

Adeverim că tu ți-ai îndreptat fața spre Dumnezeu și ai călătorit departe, până ai ajuns în prezența Lui și ai dat ascultare Acestui Nedreptățit, Care a fost aruncat în temniță prin uneltirile acelora care au nesocotit semnele și mărturiile lui Dumnezeu și au negat acest har ceresc prin care întreaga lume a fost făcută să strălucească. Binecuvântat chipul tău, pentru că s-a întors spre El, și urechea ta, pentru că a auzit Glasul Lui, și glasul tău, pentru că I-a cântat laude lui Dumnezeu, Domnul domnilor. Ne rugăm lui Dumnezeu să-ți ajute cu bunăvoință să devii un stindard pentru promovarea Cauzei Sale și să-ți îngăduie să te apropii de El oricând și în orice împrejurare.

Cei aleși de Dumnezeu și cei iubiți de El în acea țară sunt pomeniți de Noi și le dăm veștile pline de bucurie a ceea ce a fost trimis în onoarea lor din Împărăția rostirii Domnului lor, Domnitorul suveran al Zilei Judecății. Pomeniți-Mă lor și luminați-i cu gloria strălucitoare a rostirii Mele. Cu adevărat, Domnul tău este Cel Plin de Har, Cel Darnic.

O, tu, care preamărești lauda Mea! Apleacă-ți urechea la ceea ce oamenii tiraniei Îmi atribuie în zilele Mele. Unii dintre ei zic: „El își arogă divinitatea;” alții spun: „El a ticluit o minciună împotriva lui Dumnezeu;” iar alții mai spun: „A venit să instige la răzvrătire.” Josnici și nenorociți sunt ei. Privește! Ei sunt cu adevărat sclavii unor închipuiri vane.

Vom înceta să mai folosim acum limba elocventă.10 Cu adevărat, Domnul tău este Cel Potent, Cel Neconstrâns. Vom fi gata să vorbim în limba persană pentru ca oamenii din Persia, absolut toți, să conștientizeze rostirile Domnului milostiv și să vină să descopere Adevărul.

Primul Tajallí

care a răsărit din Luceafărul Adevărului este cunoașterea lui Dumnezeu – înălțată fie-I gloria. Cunoașterea Regelui zilelor veșnice nu poate fi realizată altfel, decât prin recunoașterea Celui Care este Purtătorul Celui Mai Mare Nume. El este, cu adevărat, Vorbitorul de pe Sinai, Care șade acum pe tronul Revelației. El este Taina Ascunsă și Simbolul Prețuit. Toate Cărțile lui Dumnezeu, primele și ultimele, sunt împodobite cu lauda Lui și Îi preamăresc gloria. Prin El, stindardul cunoașterii a fost sădit în lume și drapelul unicității lui Dumnezeu a fost desfășurat în mijlocul tuturor popoarelor. Ajungerea la Prezența Divină se poate obține numai prin ajungerea la prezența Lui. Prin puterea Sa, tot ce a fost învăluit și tăinuit, din timpuri imemoriale, este acum revelat. El s-a manifestat prin forța Adevărului și a rostit un Cuvânt prin care tot ce este în cer și pe pământ a rămas încremenit, mai puțin cele pe care Cel Atotputernic s-a mulțumit să le scutească. Credința adevărată în Dumnezeu și recunoașterea Lui nu pot fi depline decât acceptând ceea ce El a revelat și respectând ceea ce El a decretat și înscris în Carte prin Pana Gloriei.

Cei care se adâncesc în oceanul rostirilor Sale trebuie să privească întotdeauna cu cea mai mare atenție poruncile și interdicțiile revelate divin. Într-adevăr, poruncile constituie cea mai puternică fortăreață pentru protejarea lumii și salvarea popoarelor sale – o lumină pentru cei ce confirmă și recunosc adevărul și un foc pentru cei care-i întorc spatele și-l neagă.

Al doilea Tajallí

este să rămâi neabătut în Cauza lui Dumnezeu – înălțată fie-I gloria! – și să fii nestrămutat în dragostea de El. Aceasta nu se poate obține altfel decât prin deplina Lui recunoaștere; iar deplina recunoaștere nu poate fi obținută decât prin credința în cuvintele binecuvântate: „El face orișice voiește.” Cine se ține cu tenacitate de acest cuvânt sublim și soarbe adânc din apele vii ale rostirii dinlăuntrul lui va fi pătruns de o asemenea credință, încât nici toate cărțile lumii nu îl vor putea reține de la Cartea-Mamă. O, ce glorioasă este această poziție sublimă, acest rang înălțat, acest scop absolut!

O, ‘Alí-Akbar! Gândește-te cât este de jalnică situația celor necredincioși. Cu toții dau glas cuvintelor: „Cu adevărat, El trebuie prețuit pentru faptele Lui și trebuie să I se asculte porunca.” Totuși, dacă Noi le dezvăluim un lucru, oricât de mic, cât vârful de ac, însă contrar dorințelor lor egoiste și felului lor de a fi, ei îl vor respinge cu batjocură. Spune: Nimeni nu poate vreodată pătrunde multiplele exigențe ale înțelepciunii desăvârșite a lui Dumnezeu. Într-adevăr, dacă El ar declara pământul ca fiind cer, nimeni nu ar avea dreptul să-I pună la îndoială autoritatea. Despre aceasta Punctul Bayán-ului a mărturisit în toate cele ce I-au fost trimise Lui cu adevăr, la porunca lui Dumnezeu, Cel Care a făcut Zorile să răsară.

Al treilea Tajallí

se referă la arte, meșteșuguri și științe. Cunoașterea este asemenea aripilor pentru viața omului și o scară pentru înălțarea lui. Dobândirea ei este necesară tuturor. Trebuie dobândită cunoașterea acelor științe ce sunt în beneficiul popoarelor lumii, iar nu al celor care încep cu cuvinte și sfârșesc cu cuvinte. Într-adevăr, măreață este pretenția învățaților și a meșteșugarilor față de popoarele lumii. Pentru aceasta aduce mărturie Cartea-Mamă în ziua întoarcerii Lui. Fericiți aceia ce sunt înzestrați cu urechi care știu să asculte. Cu adevărat, cunoașterea este o adevărată comoară pentru om, dar și izvorul slavei, al mărinimiei, al bucuriei, al înălțării, al încurajării și veseliei sale. Astfel grăit-a Limba Grandorii aici, în Cea Mai Măreață Închisoare.

Al patrulea Tajallí

se referă la Divinitate, Dumnezeire și la cele de acest fel. Dacă un om cu înțelegere și-ar îndrepta privirea către binecuvântatul Arbore de Lotus manifestat și poamele sale, el ar fi îmbogățit în asemenea măsură, încât nu ar mai avea nevoie de nimic altceva și ar recunoaște credința lui în ceea ce Vorbitorul de pe Sinai a rostit de pe tronul Revelației.

O, ‘Alí-Akbar! Deprinde oamenii cu versetele sfinte ale Domnului Tău și fă-le lor cunoscute Calea Lui cea dreaptă, Vestirea Sa puternică.

Spune: O, oameni, dacă judecați corect și cinstit, voi veți adeveri adevărul care a țâșnit din Cea Mai Înălțată Pană. Dacă faceți parte din poporul Bayán-ului, Bayán-ul Persan vă va fi călăuză dreaptă și se va dovedi o mărturie suficientă pentru voi; dacă însă voi veți fi dintre oamenii Qur’án-ului, cugetați asupra Revelației de pe Sinai și a Glasului din Rug ce i-a apărut Fiului ‘Imrán-ului [Moise].

Bunule Dumnezeu! Se dorea ca în momentul manifestării Singurului Dumnezeu adevărat, capacitatea de a-L recunoaște pe El să fie dezvoltată și realizată complet și să atingă cel mai înalt nivel. Acum este însă limpede demonstrat că această facultate a stagnat, ba chiar a degenerat în rândul necredincioșilor.

O, ‘Alí! Acum, ceea ce au acceptat ei să primească din partea Rugului refuză să accepte din partea Aceluia Care este Arborele lumii existenței. Spune: O, popor al Bayán-ului, nu vorbi după cum îți poruncesc patima și dorința egoistă. Majoritatea popoarelor lumii confirmă adevărul Cuvântului binecuvântat ce a venit din Rug.

Pe dreptatea lui Dumnezeu! De nu ar fi fost imnul de laudă căruia i-a dat glas Cel Care a vestit Revelația divină, Acest Nedreptățit nu ar fi suflat un cuvânt care ar fi adus spaimă în rândul neștiutorilor și i-ar fi făcut să piară. Ocupându-se de slăvirea Celui pe Care Dumnezeu Îl va manifesta – slăvită fie Manifestarea Lui! – Báb spune la începutul Bayán-ului: „El este Cel Care va vesti, mai presus de orice «Cu adevărat, cu adevărat, Eu sunt Dumnezeu, nu există un alt Dumnezeu în afară de Mine, Domnul tuturor lucrurilor create. Într-adevăr, toate celelalte, cu excepția Mea, sunt făpturile Mele. O, făpturi ale Mele! Numai pe Mine să mă venerați.»” Tot așa, cu o altă ocazie, preamărind Numele Celui Care se va manifesta, El spune: „Voi fi primul care Îl va adora.” Acum se cuvine să reflectați la semnificația „Adoratorului” și a „Celui Adorat”, pentru ca oamenii pământului să poată căpăta o picătură din oceanul cunoașterii divine și să fie capabili să simtă măreția acestei Revelații. Cu adevărat, El a apărut și Și-a dezlegat limba să vestească Adevărul. Bine este de cel care admite și recunoaște adevărul și vai de cel cârcotaș și nestatornic.

O, neamuri ale pământului! Aplecați-vă urechea la Glasul din Arborele de Lotus divin, care adumbrește lumea și nu fiți precum acei despoți pe pământ – oameni care au repudiat Manifestarea lui Dumnezeu și autoritatea Lui de nebiruit și au renunțat la privilegiile Sale – ei sunt cu adevărat considerați vrednici de dispreț în Cartea lui Dumnezeu, Domnul întregii omeniri.

Slava care a răsărit la orizontul milostivirii Mele blânde fie cu voi și cu cei ce sunt cu voi și ascultă cuvintele voastre despre Cauza lui Dumnezeu, Cel Atotputernic, Cel Atotlăudat.

El este Cel Care vorbește prin forța Adevărului în Împărăția Rostirii

O, voi, întruchipări ale dreptății și echității și manifestări ale probității și darurilor celeste! Cu lacrimi și jale, Acest Nedreptățit strigă tare și spune: O, Dumnezeule, Dumnezeul meu! Împodobește creștetul celor iubiți de Tine cu coroana detașării și înveșmântează-le templele cu veșmântul moralității.

Este de datoria poporului lui Bahá să-L facă pe Domnul victorios prin forța rostirii sale și să povățuiască oamenii prin faptele și caracterul lui bune, căci faptele exercită o mai mare influență decât vorbele.

O, Ḥaydar-‘Alí!11 Fie cu tine lauda lui Dumnezeu și slava Lui. Spune: Onestitatea, virtutea, înțelepciunea și un caracter curat contribuie la înălțarea omului, în vreme ce necinstea, impostura, ignoranța și ipocrizia duc la decăderea lui. Pe viața Mea! Natura distinsă a omului nu stă în podoabe sau bogăție, ci mai degrabă în comportament virtuos și înțelegere adevărată. Majoritatea oamenilor din Persia este cuprinsă de iluzie și închipuire vană. Ce mare diferență între condiția acestor oameni și rangul acelor spirite curajoase ce au trecut dincolo de marea numelor și și-au înălțat corturile pe țărmurile oceanului detașării. Într-adevăr, numai câțiva din prezenta generație au meritat să asculte trilurile porumbeilor din atotpreaînaltul Paradis. „Dar puțini dintre robii mei sunt cu adevărat recunoscători.”12 În cea mai mare parte a lor oamenii se complac în superstiții. Ei preferă fie și numai o picătură din marea iluziei unui ocean de certitudine. Ținându-se cu tărie de nume, ei se privează de realitatea interioară și, fiind adepții fanteziilor fără substanță, rămân departe de Aurora semnelor celeste. Să dea Dumnezeu să fiți cu bunăvoință ajutați în orice situație, să zdrobiți idolii superstiției și să sfâșiați vălurile închipuirilor omenești. Puterea stă în strânsoarea lui Dumnezeu, Izvorul revelației și inspirației și Domnul Zilei Învierii.

Noi am auzit ceea ce persoana în cauză a menționat referitor la unii propovăduitori ai Credinței. Cu adevărat, El a vorbit drept. Unele suflete nepăsătoare cutreieră ținuturile în numele lui Dumnezeu, contribuind activ la distrugerea Cauzei Lui și numesc acest lucru promovare și propovăduire a Cuvântului lui Dumnezeu; iar acestea, în pofida faptului că însușirile propovăduitorilor Credinței strălucesc splendid, asemenea stelelor, pe tot cuprinsul cerului Tabletelor divine. Orice persoană nepărtinitoare adeverește și orice om dotat cu inteligență este pe deplin conștient că Singurul Dumnezeu adevărat – înălțată fie-I gloria! – prezintă și expune fără încetare tot ce va înnobila condiția și va înălța rangul copiilor oamenilor.

Poporul lui Bahá arde cu strălucirea lumânărilor în adunări și urmează cu tenacitate ceea ce Dumnezeu a plănuit. Această condiție este condiția supremă, mai presus de toate celelalte. Ferice de cel care a înlăturat lucrurile pe care oamenii de lume le posedă, tânjind după ceea ce-I aparține lui Dumnezeu, Domnul Suveran al veșniciei.

Spune: O, Dumnezeule, Dumnezeul meu! Mă vezi făcând înconjurul Voinței Tale, cu ochii ațintiți spre orizontul mărinimiei Tale, așteptând cu nerăbdare revelația splendorilor ce strălucesc dinspre soarele favorurilor Tale. Te implor, o, Îndrăgitul tuturor inimilor înțelegătoare și Dorință a acelora care ajung aproape de Tine, să le permiți celor iubiți de Tine să poată fi complet detașați de propriile înclinații ținându-se strâns de ceea ce este pe placul Tău. Îmbracă-i, o, Doamne, cu mantia moralității și luminează-i cu splendoarea luminii detașării. Cheamă apoi în ajutorul lor oștirile înțelepciunii și rostirii, spre a putea să înalțe Cuvântul Tău tuturor făpturilor Tale și să anunțe Cauza Ta tuturor slujitoriilor Tăi. Cu adevărat, Tu ai puterea să faci ceea ce voiești și în mâna Ta stau frâiele tuturor lucrurilor. Nu există un alt Dumnezeu în afară de Tine, Cel Puternic, Cel în Veci Iertător.

O, tu, care ți-ai întors privirea înspre chipul Meu! În aceste zile a survenit ceva care M-a azvârlit într-o tristețe teribilă. Anumiți răufăcători care pretind credință Cauzei lui Dumnezeu au comis niște fapte care au făcut să se clatine membrele sincerității, onestității, dreptății și echității. Un individ cunoscut, căruia i s-au acordat bunătatea supremă și protecție, a comis acte care au adus lacrimi ochiului lui Dumnezeu. Mai înainte Noi am rostit cuvinte de avertizare și de prevenire, apoi, timp de mai mulți ani, am păstrat secretul despre această situație, nutrind speranța că poate, în cele din urmă, el va lua aminte și se va pocăi. Dar totul a fost zadarnic. În final, el și-a canalizat toată energia pentru defăimarea Cauzei lui Dumnezeu în ochii tuturor oamenilor. El a sfâșiat vălul cinstei și nu a încercat vreo compasiune nici față de el însuși, nici față de Cauza lui Dumnezeu. Acum, însă, faptele anumitor indivizi au adus suferințe mult mai amarnice decât a provocat cel de mai înainte. Implorați-l pe Dumnezeu, Cel Adevărat, să le permită cu bunăvoință acelor nepăsători să tăgăduiască cele spuse și să se pocăiască. Cu adevărat, El este Cel Iertător, Cel Darnic, Cel Mai Generos.

În aceste zile, se impune ca fiecare să adere tenace la unitate și înțelegere și să lucreze cu sârguință la promovarea Cauzei lui Dumnezeu, astfel încât sufletele nestatornice să obțină ceea ce le-ar putea duce la menținerea prosperității.

Pe scurt, disensiunile dintre diversele secte au deschis drumul spre slăbiciune. Fiecare sectă a ales o cale pentru sine și se agață de un anumit fir. În ciuda orbirii vădite și a ignoranței, acestea se mândresc cu capacitatea lor de analiză și de înțelegere. Aici se regăsesc și mistici adepți ai Credinței Islám-ului, iar unele dintre secte încurajează trândăvia și izolarea. Jur pe Dumnezeu! Aceasta degradează condiția omului, făcându-l să se împăuneze cu mândrie. Omul trebuie să aducă roade. Cine n-a legat rod este, în cuvintele Duhului13, ca un arbore sterp, iar un arbore sterp este potrivit numai pentru foc.

Ceea ce persoanele de mai sus au menționat cu privire la condiția Unității Divine va duce în mare măsură la lenevie și închipuire vană. În mod evident, acești muritori au dat deoparte diferențele de condiție, ajungând să se privească pe ei înșiși ca pe Dumnezeu, pe când Dumnezeu se înalță incomensurabil deasupra tuturor lucrurilor. Toate ființele create revelează semnele Lui, care sunt numai emanații dinspre El, și nu Propriul Său Sine. Toate semnele sunt reflectate și pot fi văzute în cartea existenței, iar pergamentele care descriu forma și modelul universului fac parte din cea mai măreață carte. Prin aceasta, orice om inteligent poate înțelege ce îl poate duce pe Calea Cea Dreaptă și îi permite să ajungă la Marea Vestire. Gândiți-vă la razele soarelui, a căror lumină a cuprins lumea. Razele emană de la soare dezvăluindu-i natura, dar nu sunt chiar soarele. Orice poate fi observat pe pământ demonstrează pe larg forța lui Dumnezeu, cunoașterea Lui și efuziunile mărinimiei Sale, în vreme ce El Însuși se înalță incomensurabil deasupra tuturor făpturilor create.

Christos spune: „Le-ai dat copiilor ceva de care învățații și înțelepții sunt lipsiți.” Înțeleptul din Sabzívar14 a spus: „Vai! Urechile ciulite lipsesc, altminteri, șoaptele Rugului Sinaic s-ar auzi din orice arbore.” Într-o Tabletă către un erudit care făcuse cercetări despre înțelesul Realității Primare, Ne-am adresat acestui înțelept faimos astfel: „Dacă enunțul îți aparține cu adevărat, cum se face că n-ai reușit să auzi Chemarea pe care Arborele Omului a înălțat-o de pe cele mai semețe culmi ale lumii? Dacă totuși ai auzit Chemarea, dar teama și dorința de a-ți păstra viața te-au îndemnat să rămâi nepăsător la ea, ești o persoană care n-a fost și nu va fi vreodată demnă de pomenire; dacă nu ai auzit-o, atunci ești lipsit de simțul auzului.” Pe scurt, așa sunt oamenii ale căror cuvinte sunt mândria lumii, dar ale căror fapte sunt rușinea națiunilor.

Cu adevărat, Noi am sunat din Trâmbița ce nu este altceva decât Pana Mea de Glorie și, iată, omenirea s-a dat la o parte din fața ei, cu excepția celor pe care Dumnezeu voiește să-i mântuiască ca semn al harului Său. El este Domnul mărinimiei, Cel Străvechi.

Spune: O, adunare de teologi! Voi declarați cenzură Penei pe care, de îndată ce și-a ridicat glasul ascuțit, împărăția rostirii s-a pregătit să-l audă și în fața subiectului căreia, puternic și glorios, orice alt subiect a pălit în semnificație? Temeți-vă de Dumnezeu și nu vă urmați fanteziile voastre fără rost și închipuirile depravate, ci mai bine urmați-L pe Cel Care a venit la voi învestit cu cunoaștere de netăgăduit și certitudine de nezdruncinat.

Slăvit fie Dumnezeu! Comoara omului este rostirea Sa, însă Acest Nedreptățit și-a reținut Limba, căci necredincioșii stau la pândă; totuși, protecția este oferită de Dumnezeu, Domnul tuturor lumilor. Cu adevărat, în El Ne-am pus încrederea și Lui i-am încredințat toate problemele. El este pentru Noi și pentru toate lucrurile create Cel Tuturor de Ajuns. El este Cel cu permisiunea Căruia și prin puterea poruncii Căruia, Luceafărul puterii suverane a strălucit splendid deasupra orizontului lumii. Ferice de cel care percepe și recunoaște Adevărul și vai de cârcotași și de necredincioși.

Acest Nedreptățit i-a tratat pe cei înțelepți cu afecțiune, fără excepție. Prin înțelepți înțelegem oameni a căror cunoaștere nu se limitează doar la cuvinte și ale căror vieți au fost roditoare și au produs rezultate durabile. Este de datoria fiecăruia să cinstească aceste suflete binecuvântate. Fericiți sunt aceia ce respectă preceptele lui Dumnezeu; fericiți sunt aceia care recunosc Adevărul; fericiți sunt aceia ce judecă corect în toate privințele și se țin strâns de Frânghia Dreptății Mele inviolabile.

Poporul Persiei s-a îndepărtat de Cel Care este Ocrotitorul și Ajutorul. Ei se agață și s-au trezit prinși în închipuirile vane ale celor naivi. Atât de tare aderă ei la superstiții, încât nimic nu-i poate rupe de ele, cu excepția brațului puternic al lui Dumnezeu – înălțată fie-I gloria. Rugați-vă Celui Atotputernic să poată înlătura cu degetele puterii divine vălurile care au împiedicat diversele popoare și neamuri ca ele să poată obține lucrurile ce duc la securitate, progres și dezvoltare și să se poată grăbi spre Prietenul de necomparat.

Cuvântul lui Dumnezeu, pe care Pana Abhá l-a revelat și înregistrat pe

prima frunză

a Celui Mai Înălțat Paradis este acesta: Cu adevărat Eu spun: Frica de Dumnezeu a fost întotdeauna o pavăză fermă și o fortăreață sigură pentru toate popoarele lumii. Este motivul principal al protejării omenirii și instrumentul suprem pentru conservarea sa. Într-adevăr, există în om o însușire care îl oprește și îl păzește de tot ce este nedemn și indecent, care este cunoscută ca simțul rușinii. Cu toate acestea, se limitează numai la unii; nu toți l-au avut și nu îl au.

Cuvântul lui Dumnezeu, pe care Pana Supremă l-a înregistrat pe

a doua frunză

a Celui Mai Înălțat Paradis este următorul: Pana Celui Mai Înalt încurajează în această clipă manifestările autorității și sursele puterii, adică pe regi, suverani, președinți, conducători, clerici și erudiți și îi îndeamnă să susțină cauza religiei și să i se alăture. Religia este cu adevărat instrumentul principal în stabilirea ordinii în lume și a calmului în țările sale. Slăbirea pilonilor religiei i-a întărit pe cei nesăbuiți, i-a încurajat și i-a făcut mai aroganți. Cu adevărat, Eu spun: Cu cât este mai mare declinul religiei, cu atât e mai severă îndărătnicia celor fără de Dumnezeu. Acest lucru nu poate duce în final decât la haos și confuzie. Ascultați la Mine, o, oameni dotați cu înțelegere, și fiți preveniți, voi oameni înzestrați cu discernământ!

Cuvântul lui Dumnezeu, pe care Pana Supremă l-a înregistrat pe

a treia frunză

a Celui Mai Înălțat Paradis este acesta: O, fiu al omului! Dacă îți vei întoarce ochii spre milostivire, renunță la lucrurile care-ți aduc ție câștig și apleacă-te spre lucrurile din care va câștiga omenirea. Iar dacă îți vei întoarce ochii spre dreptate, nutrește pentru aproapele tău ceea ce nutrești pentru tine. Smerenia îl înalță pe om la cerul gloriei și puterii, în timp ce mândria îl coboară până în adâncimile josniciei și degradării.

O, popor al lui Dumnezeu! Măreață este Ziua și puternică-i Chemarea! Într-una dintre Tabletele Noastre am revelat aceste înălțătoare cuvinte: „Dacă lumea spirituală s-ar preface pe de-a-ntregul în simțul auzului, ar putea pretinde atunci că este demnă să audă Glasul ce cheamă din Orizontul Suprem; altminteri, aceste urechi, care sunt pângărite de povești mincinoase, nu au fost și nu sunt potrivite nici acum să le audă.” Bine este de cei care ascultă și vai de cei neascultători.

Cuvântul lui Dumnezeu pe care Pana Supremă l-a înregistrat pe

a patra frunză

a Celui Mai Înălțat Paradis este următorul: O, popor al lui Dumnezeu! Rugați-vă fierbinte Celui Adevărat – lăudat fie Numele Lui – ca El să protejeze cu bunăvoință manifestările de stăpânire și putere de înclinațiile sinelui și ale dorinței și să împrăștie lumina dreptății și călăuzirii asupra lor.

Maiestatea Sa Muḥammad Sháh, în ciuda superiorității rangului său, a comis două fapte haine. Una a fost porunca de a-L surghiuni pe Domnul Tărâmurilor Harului și Mărinimiei, Punctul Primordial; cealaltă, uciderea Prințului Cetății Guvernării și Aptitudinilor Literare.15

Greșelile regilor, ca și favorurile lor pot fi imense. Un rege pe care nu-l împiedică trufia puterii și autorității să respecte dreptatea și nu este privat nici de splendorile luceafărului echității prin lux, bogății, glorie sau de dispunerea de oștiri și legiuni, va ocupa un rang înalt și o poziție sublimă în Adunarea din înalturi. Este de datoria fiecăruia să extindă ajutorul și să manifeste bunătate față de un suflet atât de nobil. Bine este de regele care își înfrânează patima, își reține mânia și preferă dreptatea și corectitudinea nedreptății și tiraniei.

Cuvântul lui Dumnezeu pe care Pana Supremă l-a înregistrat pe

a cincea frunză

a Celui Mai Înălțat Paradis este acesta: Peste toate celelalte, cel mai măreț dar și cea mai minunată binecuvântare a fost întotdeauna și va continua să fie Înțelepciunea. Este Ocrotitorul de nădejde al omului. Îl ajută și îl întărește. Înțelepciunea este Emisarul lui Dumnezeu și Revelatorul Numelui Său, Cel Omniscient. Prin intermediul ei, noblețea condiției umane este manifestată și evidentă. Este atotștiutoare și cel mai de seamă Învățător din școala existenței. Este Călăuza și este învestită cu distincție înaltă. Grație influenței sale asupra educației, ființele pământești au fost pătrunse de un spirit de nestemată care eclipsează cerul. În cetatea dreptății, în anul nouă, Vorbitorul neasemuit a fost Cel Care a luminat lumea cu veștile aducătoare de bucurie ale acestei Revelații. Și a fost această inegalabilă Sursă de înțelepciune care, la începutul întemeierii lumii, a urcat pe scara semnificației tainice, iar când s-a instalat în amvonul rostirii, prin acțiunea Voinței divine, a anunțat două cuvinte. Primul a vestit promisiunea răsplății, iar cel de al doilea a dat glas înștiințării amenințătoare a pedepsei. Promisiunea a dat naștere speranței, iar avertismentul a născut teamă. Astfel s-a întemeiat statornic baza ordinii lumii pe aceste două principii îngemănate. Înălțat fie Domnul Înțelepciunii, Posesorul Marii Mărinimii.

Cuvântul lui Dumnezeu pe care Pana Supremă l-a înregistrat pe

a șasea frunză

a Celui Mai Înălțat Paradis este următorul: Lumina oamenilor este Dreptatea. Nu o stingeți cu curenții potrivnici ai asupririi și tiraniei. Scopul dreptății este apariția unității printre oameni. Oceanul înțelepciunii divine se revarsă în acest cuvânt înălțat, în timp ce cărțile lumii nu-i pot conține înțelesul tainic. Dacă omenirea ar fi împodobită cu acest veșmânt, ea ar distinge luceafărul acestei rostiri: „În ziua aceea, Dumnezeu le va acorda răsplată tuturor din belșugul Său,”16 strălucind plin de splendoare peste orizontul lumii. Apreciați voi valoarea acestei rostiri; este un fruct nobil, pe care Arborele Penei Gloriei l-a oferit. Ferice de omul care ascultă și respectă preceptele sale. Cu adevărat Eu vă spun, tot ce este trimis din cerul Voinței lui Dumnezeu reprezintă resurse pentru întemeierea ordinii lumii și un instrument de promovare a unității și frăției între popoarele sale. Astfel grăit-a Limba Acestui Nedreptățit din Cea Mai Măreață Închisoare.

Cuvântul lui Dumnezeu, pe care Pana Supremă l-a înregistrat pe

a șaptea frunză

a Celui Mai Înălțat Paradis este acesta: O, voi, erudiți ai națiunilor! Închideți ochii înstrăinării, fixați-vă privirea asupra unității. Aderați cu sârguință la ceea ce va duce la bunăstarea și liniștea întregii omeniri. Această întindere de pământ este o singură țară și un singur cămin. Se cuvine să abandonați trufia care provoacă înstrăinare și să vă fixați inimile de tot ce asigură armonie. În aprecierea poporului lui Bahá, gloria omului stă în cunoștințele sale, în conduita corectă, în caracterul său demn de laudă, în înțelepciunea sa, și nu în naționalitate sau rang. O, popor al pământului! Apreciați valoarea acestui cuvânt celest. Într-adevăr, el poate fi comparat cu o corabie pe oceanul cunoașterii și cu un astru strălucitor pe tărâmul simțurilor.

Cuvântul lui Dumnezeu pe care Pana Supremă l-a înregistrat pe

a opta frunză

a Celui Mai Înălțat Paradis este următorul: Școlile trebuie să-și îndrume mai întâi copiii după principiile religiei, astfel încât Promisiunea și Avertismentul menționate în Cărțile lui Dumnezeu să-i poată opri de la lucrurile interzise și să-i împodobească cu mantia poruncilor, însă în așa fel încât să nu-i lezeze pe copii și să-i ducă la fanatism sau dogmatism.

Este necesar ca Împuterniciții Casei Dreptății să se adune la sfat cu privire la acele lucruri ce n-au fost revelate în Carte în mod direct și să pună în aplicare ceea ce consideră convenabil. Dumnezeu îi va inspira cu adevărat în ceea ce voiește, căci El este cu adevărat, Furnizorul, Cel Omniscient.

Am decretat mai înainte că oamenii trebuie să vorbească două limbi, însă trebuie depuse eforturi să se rezume la una singură, la fel și pentru scrierile lumii, pentru ca viețile oamenilor să nu fie împărțite și risipite cu învățarea diverselor limbi. Astfel, întregul pământ va putea fi privit ca un singur oraș și o singură țară.

Cuvântul lui Dumnezeu, pe care Pana Supremă l-a înregistrat pe

a noua frunză

a Celui Mai Înălțat Paradis, este acesta: Moderația este de dorit în toate privințele. Dacă un lucru este împins la extrem, el se va dovedi o sursă a răului. Reflectați la civilizația occidentală, la felul în care a agitat și tulburat popoarele lumii. A fost conceput un motor infernal, care s-a dovedit o armă de distrugere atât de crudă, cum nimeni n-a mai văzut sau auzit. Curățarea corupției atât de adânc înrădăcinate și atât de copleșitoare nu se poate realiza dacă popoarele lumii nu se unesc în căutarea unui țel comun și dacă nu îmbrățișează o singură credință universală. Aplecați-vă urechile la Chemarea Acestui Nedreptățit și aderați cu fermitate la Pacea Mică.

Există în pământ lucruri ciudate și uimitoare, dar ele sunt ascunse minții și înțelegerii omenești. Aceste lucruri sunt în stare să schimbe întreaga atmosferă de pe pământ, iar contaminarea cu ele s-ar putea dovedi letală. Dumnezeule Mare! Noi am văzut un lucru uimitor. Fulgerul sau o forță similară lui este controlat de un operator și se mișcă la comanda lui. Incomensurabil de înălțat este Domnul Forței Care a dezvăluit ceea ce El a plănuit prin puterea poruncii Sale pline de greutate și invincibile.

O, popor al lui Bahá! Fiecare decret pe care Noi l-am revelat este o puternică fortăreață pentru păstrarea lumii ființei. Cu adevărat, Acest Nedreptățit nu dorește altceva decât securitatea și înălțarea voastră spirituală.

Îi îndemnăm pe oamenii Casei Dreptății și le cerem să asigure protecția și salvgardarea bărbaților, femeilor și copiilor. Este de datoria lor să aibă grijă absolută de interesele oamenilor în orice clipă și în orice împrejurare. Binecuvântat este conducătorul care-l ajută pe prizonier și bogatul căruia îi pasă de sărac, ca și cel drept care procură de la răufăcători drepturile celor asupriți, și ferice de împuternicitul care respectă ceea ce Orânduitorul, Cel Străvechi i-a recomandat.

O, Ḥaydar-‘Alí! Cu tine fie gloria și lauda Mea. Sfaturile și îndemnurile Mele au cuprins lumea. Cu toate acestea, în loc să răspândească veselie și bucurie, ele au produs întristare, pentru că unii dintre aceia care pretind că Mă iubesc au crescut în trufie și Mi-au provocat atâtea necazuri, cum niciunul dintre adepții religiilor anterioare, nici clericii Persiei nu au provocat vreodată.

Noi am spus: „Întemnițarea Mea nu Îmi face vreun rău, nici lucrurile care Mi s-au întâmplat, fiind în mâinile dușmanilor Mei. Ceea ce Mă afectează este comportamentul celor îndrăgiți de Mine care, deși Îmi rostesc numele, comit totuși lucruri ce fac inima și pana Mea să plângă.” Astfel de rostiri au fost revelate iar și iar, dar cei indiferenți n-au putut să profite de aceasta, câtă vreme ei sunt prizonierii propriilor lor patimi și dorințe imorale. Rugați-L fierbinte pe Singurul Dumnezeu adevărat pentru ca El să le poată permite tuturor să se pocăiască și să se reîntoarcă la El. Atâta timp cât natura cuiva cedează unor patimi rele, vor prevala criminalitatea și încălcarea legii. Noi nutrim speranța că mâna puterii divine și revărsarea binecuvântărilor cerești îi vor susține pe toți, îi vor înveșmânta cu veșmântul iertării și mărinimiei și îi vor păzi de ceea ce i-ar face rău Cauzei Sale printre supușii Săi. El este cu adevărat, Cel Potent, Cel Atotputernic și El este Cel în Veci Iertător, Cel Milostiv.

Cuvântul lui Dumnezeu, pe care Pana Supremă l-a înregistrat pe

a zecea frunză

a Celui Mai Înălțat Paradis este următorul: O, popor al pământului! Traiul retras și practicarea ascetismului nu sunt acceptate în prezența lui Dumnezeu. Se cuvine ca cei care sunt înzestrați cu discernământ și înțelegere să respecte ceea ce aduce bucurie și fericire. Acele practici, izvorâte din măruntaiele închipuirii vane sau zămislite în matca superstiției nu li se potrivesc oamenilor informați. În timpuri străvechi și mai de curând, unii oameni și-au făcut sălaș în peșterile din munți, alții s-au întors noaptea în cimitire. Spune: Ascultați sfaturile Acestui Nedreptățit. Lepădați-vă de lucrurile răspândite printre voi și adoptați-le pe acelea pe care vi le poruncește Sfetnicul credincios. Nu vă lipsiți de darurile create pentru voi.

Caritatea este plăcută și prețuită vederii lui Dumnezeu și este privită ca un rege al faptelor bune. Aveți în vedere și amintiți-vă de ceea ce a revelat Cel Atotmilostiv în Qur’án: „Ci i-au preferat pe ei lor înșiși, chiar dacă ei erau în nevoie. Iar aceia care se feresc de zgârcenia propriilor suflete, aceia sunt cei care izbândesc.”17 Privită în această lumină, rostirea binecuvântată de mai sus este în fapt luceafărul rostirilor. Binecuvântat este cel care îi dă întâietate fratelui față de el. Cu adevărat, grație Voinței lui Dumnezeu, Cel Atotștiutor, Cel Atotînțelept, un astfel de om este prețuit la fel cu poporul lui Bahá care locuiește pe Arca Purpurie.

Cuvântul lui Dumnezeu, pe care Pana Supremă l-a înregistrat pe

a unsprezecea frunză

a Celui Mai Înălțat Paradis este acesta: Noi le poruncim celor ce sunt blazoanele numelor și atributelor Sale să adere ferm de acum încolo la ceea ce a fost vestit aici, în Cea Mai Măreață Revelație, să nu-și permită să devină motiv de vrajbă și, până la sfârșitul ce nu cunoaște sfârșit, să țină ochii îndreptați către luceafărul cuvintelor splendide ce au fost înregistrate în această Tabletă. Vrajba duce la vărsare de sânge și provoacă tulburare printre oameni. Ascultați Glasul Acestui Nedreptățit și nu vă abateți de la el.

Dacă vreunul ar cântări în inima sa ceea ce, în această Revelație, a izvorât din Pana Gloriei, el ar fi sigur că în tot ce a afirmat Acest Nedreptățit, El nu a avut nicio intenție de a-Și consolida un loc sau o distincție pentru Sine Însuși. Scopul a fost să atragă sufletele, prin caracterul sublim al cuvintelor Sale, pe culmea gloriei transcendente și să le înzestreze cu capacitatea de a percepe ceea ce va curăța și purifica popoarele lumii de vrajba și disensiunile pe care diferențele dintre religii le provoacă. La acestea Îmi sunt martore inima Mea, pana Mea, Ființa Mea interioară și exterioară. Să dea Dumnezeu ca oamenii să se transforme în comorile ascunse în propriile lor ființe.

O, popor al lui Bahá! Sursa meșteșugurilor, științelor și artelor este puterea de reflecție. Nu precupețiți niciun efort ca din această mină ideală să poată străluci perlele de înțelepciune și rostire care vor promova bunăstarea și armonia pentru toate neamurile pământului.

În toate situațiile, fie în nenorocire sau în tihnă, fie venerat sau chinuit, Acest Nedreptățit i-a îndrumat pe toți oamenii să arate dragoste, afecțiune, compasiune și să fie în armonie. Totuși, la cea mai mică urmă de progres și de succes, cei ascunși în spatele vălurilor au ieșit la atac și au rostit calomnii mai ascuțite decât sabia. Ei se agață de cuvintele înșelătoare și reprobabile și se privează de oceanul versetelor revelate de Dumnezeu.

Dacă n-ar fi intervenit aceste văluri ce întunecă vederea, în vreo doi ani Persia ar fi fost cucerită prin puterea rostirii, nivelul guvernării și poporului s-ar fi ridicat, iar Țelul Suprem, dezvăluit și neascuns ar fi apărut în plenitudinea gloriei. Pe scurt, uneori în limbaj explicit, alteori aluziv, Noi am spus ceea ce era de spus. Astfel, de îndată ce Persia va fi fost vindecată, dulcile miresme ale Cuvântului lui Dumnezeu vor fi plutit deasupra tuturor țărilor, întrucât ceea ce a izvorât din Cea Mai Înălțată Pană determină gloria, progresul și educația tuturor popoarelor și neamurilor pământului. Într-adevăr, este remediul suveran al oricărei boli, numai de ar putea ei înțelege și simți.

De curând, Afnán și Amín – fie cu ei slava și bunătatea Mea iubitoare – au ajuns în prezența Noastră și Ne-au privit chipul; la fel, Nabíl, fiul lui Nabíl și fiul lui Samandar – fie cu ei slava lui Dumnezeu și bunătatea Lui iubitoare – sunt prezenți și au băut cupa reuniunii. Îl implorăm pe Dumnezeu ca El, cu bunăvoință, să orânduiască pentru ei binele acestei lumi și a celei viitoare și ca revărsarea binecuvântărilor și harului Său să poată coborî asupra lor din cerul generozității Sale și din norii blândei compasiuni. Cu adevărat, dintre cei ce arată milostivire, El este Cel Mai Milostiv și este Cel Plin de Har, Binefăcătorul.

O, Ḥaydar-‘Alí! Cealaltă scrisoare a ta pe care Ne-ai înmânat-o prin el, cel care poartă titlul de Júd18 (Mărinimia) a ajuns la curtea Noastră sfântă. Dumnezeu fie lăudat! A fost împodobită cu lumina unității divine și a detașării și a fost aprinsă de focul dragostei și al afecțiunii. Roagă-te lui Dumnezeu ca El să le confere pătrundere ochilor și să-i lumineze cu o lumină nouă spre a putea percepe ceea ce nu are egal sau corespondent.

În această zi, versetele Cărții-Mamă sunt scânteietoare și limpezi precum soarele. Ele nu pot fi nicicum confundate cu alte rostiri trecute sau mai recente. Cu adevărat, Acest Nedreptățit nu dorește să Își demonstreze Propria Lui Cauză cu dovezile altora. El este Cel Care cuprinde toate lucrurile, în timp ce toate celelalte, cu excepția Lui, îi sunt circumscrise. Spune: O, oameni, citiți ce vă este comun vouă, iar Noi vom citi ce ține de Noi. Jur pe Dumnezeu! Nici lauda popoarelor lumii, nici tot ceea ce posedă semințiile pământului nu sunt demne de menționat în fața memoriei Numelui Său. Pentru aceasta mărturisește Cel Care declară în orice împrejurare: „Cu adevărat, El este Dumnezeu, Domnitorul suveran al Zilei Judecății și Domnul Tronului puternic.”

Lăudat fie Dumnezeu! Lumea se întreabă care este dovada sau temeiul pentru care necredincioșii din rândul poporului Bayán-ului L-au părăsit pe Domnul ființei. Într-adevăr, rangul acestei Revelații depășește rangul oricărei revelații manifestate în trecut sau care se va manifesta pe viitor.

Dacă Punctul Bayán-ului prezent în această zi ar ezita să recunoască această Cauză, Doamne ferește, atunci chiar cuvintele binecuvântate care au izvorât din fântâna Propriului Său Bayán, s-ar referi la El. El spune, iar cuvântul Său este adevărul: „Îndreptățit este Cel pe Care îl va manifesta Dumnezeu să-l respingă pe cel care este cel mai măreț pe pământ.” Spune: O, voi ce sunteți lipsiți de înțelegere! Astăzi, Cea Mai Înălțată Ființă proclamă: „Cu adevărat, cu adevărat, Eu sunt primul care Îl adoră.” Cât de subțire este fondul cunoștințelor la oameni și cât de slabă este puterea lor de percepție. A Noastră Pană a Gloriei aduce mărturie despre sărăcia lor lucie și despre bogăția lui Dumnezeu, Domnul tuturor lumilor.

Lăudat și slăvit este El, Cel Care a chemat creația la viață. El este Adevărul suveran, Cunoscătorul lucrurilor nevăzute. Cartea-Mamă este revelată, iar Domnul Mărinimiei este așezat pe cel mai binecuvântat jilț al gloriei. Zorile au răsărit, însă oamenii nu înțeleg. Semnele au fost vestite, dar Cel Care le-a revelat este copleșit de tristețe vădită. Într-adevăr am îndurat ceea ce a făcut lumea existenței să plângă.

Spune: O, Yaḥyá (Azal), scrie măcar un verset, dacă tu chiar deții cunoștințe inspirate divin. Aceste cuvinte au fost înainte rostite de Heraldul Meu Care declară în acest ceas: „Cu adevărat, cu adevărat, Eu sunt primul care Îl adoră.” Fii cinstit, o, fratele Meu. Ești oare în stare să te exprimi când ești adus în fața oceanului plin de talazuri al rostirii Mele? Poți să-ți dezlegi limba când te confrunți cu glasul ascuțit al Penei Mele? Ai tu vreo putere înaintea revelațiilor omnipotenței Mele? Judecă acum cinstit, te conjur pe Dumnezeu, și amintește-ți când ai stat în picioare în prezența Acestui Nedreptățit și când Noi ți-am dictat versetele lui Dumnezeu, Ajutorul în Primejdie, Cel de Sine Stătător. Ai grijă ca izvorul minciunii să nu te țină departe de Adevărul manifest.

O, tu cel ce ți-ai fixat privirea asupra chipului Meu! Spune: O, voi nepăsătorilor! Pentru o picătură, voi v-ați lipsit de oceanul versetelor celeste, iar de dragul unui atom insignifiant, voi ați rămas în afara splendorilor Luceafărului Adevărului. Cine altul decât Bahá are puterea să vorbească în fața omenirii? Judecați voi onest și nu fiți dintre cei nedrepți. Prin El au tălăzuit oceanele, tainele au fost dezvăluite, iar arborii și-au ridicat glasul exclamând: Împărăția pământului și cea a cerului sunt ale lui Dumnezeu, Revelatorul semnelor, Fântâna dovezilor clare. Citiți voi Bayán-ul Persan revelat de Cel Care a vestit această Revelație și priviți-l cu ochiul justeței. Cu adevărat, El vă va călăuzi drept pe Calea Sa. În această clipă, El proclamă ceea ce limba Sa a rostit mai înainte, când S-a așezat pe tronul celui mai înălțat Nume al Său.

Ai făcut referire la cei iubiți din acele regiuni. Lăudat fie Dumnezeu, fiecare dintre ei a câștigat cinstea de a fi pomenit de Cel Adevărat – înălțată este gloria Sa – iar numele lor, absolut toate, au curs din Limba Grandorii în regatul rostirii. Cu adevărat, mărețe sunt binecuvântarea și fericirea lor, întrucât ei au băut vinul ales al revelației și inspirației din mâna Domnului lor, Cel Plin de Compasiune, Cel Milostiv. Noi îl rugăm fierbinte pe Dumnezeu să-i întărească, astfel încât să manifeste statornicie neclintită și să cheme în ajutorul lor oștirile înțelepciunii și rostirii. El este cu adevărat Cel Puternic, Cel Omnipotent. Transmite-le salutul meu și dă veștile pline de bucurie că a răsărit Luceafărul pomenirii, revărsându-și strălucirea de sus, deasupra orizontului favorurilor pline de dărnicie ale Domnului lor, Cel în Veci Iertător, Cel Atotmilostiv.

L-ai pomenit pe Ḥusayn. Noi i-am îmbrăcat templul cu roba iertării și i-am pus pe creștet drept podoabă coroana milostivirii. Se cuvine să se mândrească față de toți cu acest dar splendid, strălucitor și manifest. Spune: Nu fi deznădăjduit. După revelația acestui verset binecuvântat, este ca și cum te-ai fi născut din nou din pântecele mamei tale. Spune: Ești mântuit de păcat și de greșeală. Cu adevărat Dumnezeu te-a curățat cu apele vii ale rostirii Sale din Cea Mai Măreață Închisoare a Lui. Noi Îl implorăm – binecuvântat și înălțat este El – să te consolideze în proslăvirea Lui și în preamărirea slavei Sale, și să te întărească prin puterea oștirilor Sale invizibile. Cu adevărat, El este Cel Atotputernic, Cel Omnipotent.

Tu ai pomenit și poporul din Tár.19 Noi ne-am îndreptat fața către slujitorii lui Dumnezeu de aici și i-am sfătuit mai întâi să ia în considerare ceea ce Punctul Bayán-ului a dezvăluit în legătură cu această Revelație prin care toate numele și titlurile au fost zdruncinate, idolii fanteziilor vane s-au sfărâmat, iar Limba Grandorii, de pe tărâmul gloriei, a anunțat: Pe dreptatea lui Dumnezeu! Comoara Ascunsă, Taina de Nepătruns, a fost dezvăluită ochilor oamenilor, făcând ca toate lucrurile, fie din trecut sau din viitor, să se bucure. El a spus, iar cuvântul Său este adevărul: „Din toate tributurile pe care I le-am plătit Celui Care va veni după Mine, cel mai măreț este acesta, confesiunea Mea scrisă, căci niciunul dintre cuvintele Mele nu-L poate descrie cum trebuie, nici vreo altă referire la El în Cartea Mea, Bayán-ul, nu poate face dreptate Cauzei Sale.”

Mai mult, Noi îi sfătuim să respecte dreptatea, echitatea, onestitatea, evlavia și tot ceea ce va contribui la înălțarea Cuvântului lui Dumnezeu, cât și a propriei lor condiții printre oameni. Cu adevărat, Eu sunt Cel Care îndeamnă cu dreptate. La acestea aduce mărturie Cel din a Cărui Pană au curs râuri de milostivire și din a Cărui rostire au izvorât fântâni de apă vie către toate lucrurile create. Incomensurabil de înălțat este acest har fără de margini; extrem de binecuvântată este această splendidă favoare.

O, oameni din Tár! Dați ascultare Chemării Celui Care face orișice voiește. Cu adevărat, El vă reamintește ceea ce vă va apropia de Dumnezeu, Domnul lumilor. El și-a întors fața către voi din Închisoarea de la ‘Akká și a revelat de dragul vostru ceea ce va înscrie amintirea și numele voastre în Cartea ce nu poate fi ștearsă și rămâne neatinsă de îndoielile cârcotașilor. Lepădați-vă de lucrurile obișnuite printre oameni și respectați ce vi se poruncește, grație Voinței Orânduitorului, Celui Străvechi. Aceasta este Ziua în care Arborele de Lotus divin cheamă cu glas tare, spunând: O, oameni! Priviți roadele și frunzele Mele, aplecați-vă urechea la foșnetul Meu. Aveți grijă ca îndoielile oamenilor să nu vă refuze accesul la lumina certitudinii. Oceanul rostirii exclamă și spune: „O, voi, locuitori ai pământului! Priviți apele Mele învolburate și perlele de înțelepciune și rostire pe care le-am revărsat. Fiți dintre aceia cu frica lui Dumnezeu, și nu dintre cei necredincioși.”

În această Zi, o mare sărbătoare are loc pe Tărâmul de sus; căci tot ce a fost promis în Scripturile sfinte s-a împlinit. Aceasta este Ziua marii bucurii. Se cuvine ca fiecare să se grăbească la curtea apropierii Sale cu extremă bucurie, veselie, jubilație și încântare și să se elibereze pe sine de focul depărtării.

O, oameni din Tár! Prin forța plină de tărie a Numelui Meu, prindeți potirul cunoașterii, beți apoi pe săturate în pofida oamenilor lumii care au rupt Legământul lui Dumnezeu și Testamentul Său, au respins dovezile și simbolurile Sale clare, cârcotind față de semnele Sale care au cuprins tot ce se află în cer și pe pământ.

Necredincioșii din poporul Bayán-ului sunt precum adepții sectei Shí‘ih și le calcă pe urme. Lăsați-i cu fanteziile fără rost și închipuirile lor vane. Ei se numără cu adevărat printre cei pierduți în Cartea lui Dumnezeu, Cel Atotcunoscător, Cel Atotînțelept. Preoții Shí‘ih, absolut toți, sunt acum angajați să-L hulească și să-L denunțe pe Cel Adevărat din amvoanele lor. Bunule Dumnezeu! Dawlat-Ábádí20 de asemenea le-a urmat exemplul. El a urcat în amvon și spusele lui au făcut ca Tableta să strige de durere, iar Pana să jelească. Meditați asupra purtării sale și a comportamentului lui Ashraf21 – cu el fie gloria Mea și milostivirea Mea blândă – și tot așa, gândiți-vă la cei iubiți care au zorit spre locul martiriului în Numele Meu, dându-și viața pe calea Celui Care este Dorința lumii.

Cauza este manifestă, strălucește splendid ca soarele, dar oamenii s-au transformat ei înșiși în văluri. Îl implorăm pe Dumnezeu să îi ajute cu bunăvoință să se întoarcă la El, căci este cu adevărat Cel Iertător, Cel Milostiv.

O, oameni din Tár! Vă trimitem salutări din acest Loc și Îl rugăm fierbinte pe Dumnezeu – binecuvântat și înălțat este El – să vă dea să beți vinul ales al fidelității din mâna favorii Sale. Cu adevărat El este Domnul Mărinimiei, Cel Plin de Har, Cel Atotlăudat. Lăsați-i în pace pe imaturii lumii – ei sunt mânați de dorințe egoiste și sunt partizanii exponenților închipuirilor deșarte. Cu adevărat, El este Ajutorul și Sprijinul vostru. El este într-adevăr capabil să facă orișice voiește. Nu există alt Dumnezeu în afară de El, Singurul, Cel Neasemuit, Cel Puternic, Cel Mai Măreț.

Fie slava prezenței Noastre cu aceia care și-au îndreptat fața spre Aurora Revelației Sale, au recunoscut și acceptat ceea ce Limba rostirii a vestit în regatul cunoașterii în această Zi binecuvântată, slăvită, incomparabilă.

În Numele Meu, chemând cu voce tare în Împărăția Rostirii,

Laudă și recunoștință se cuvin Domnului stăpânirii manifeste Care a împodobit puternica închisoare cu prezența onoraților ‘Alí-Akbar și Amín, iluminând-o cu lumina certitudinii, statorniciei și încrederii.22 Gloria lui Dumnezeu și gloria tuturor celor ce se află în cer și pe pământ fie cu ei.

Lumină și glorie, salutări și laudă Mâinilor Cauzei Sale, prin intermediul cărora lumina tăriei morale strălucește mai departe și s-a întemeiat adevărul că autoritatea de a alege îi revine lui Dumnezeu, Cel Plin de Forță, Cel Puternic, Cel Neconstrâns, prin care oceanul mărinimiei s-a revărsat, iar mireasma favorurilor pline de harul lui Dumnezeu, Domnul omenirii, s-a răspândit. Îl rugăm fierbinte – înălțat este El – să-i apere prin forța oștirilor Sale, să-i protejeze prin autoritatea stăpânirii Sale și să-i ajute prin tăria Lui durabilă care triumfă peste toate lucrurile create. Suveranitatea este a lui Dumnezeu, Creatorul cerurilor și Domnul Împărăției Numelor.

Măreața Vestire proclamă: O, oameni ai Persiei! Odinioară voi ați fost simbolul milostivirii și întruchiparea afecțiunii și a bunătății. Regiunile lumii au fost luminate și înfrumusețate de strălucirea luminii cunoașterii voastre și de flacăra erudiției voastre. Cum ați ajuns să vă distrugeți pe voi și pe prietenii voștri cu propriile mâini?

O, Afnán, o, tu care ai odrăslit din Trunchiul Meu străvechi! Gloria și bunătatea Mea iubitoare fie cu tine. Cât de întins este tabernacolul Cauzei lui Dumnezeu! El a acoperit toate popoarele și neamurile pământului și în scurtă vreme va aduna întreaga omenire la adăpostul său. Ziua ta de slujire a sosit. Tabletele fără număr aduc mărturie despre darurile oferite ție. Ridică-te pentru triumful Cauzei Mele și, prin puterea rostirii tale, subjugă inimile oamenilor. Tu trebuie să dai dovadă de ceea ce va asigura pacea și bunăstarea celor nefericiți și asupriți. Încinge-ți brâul pentru acest efort, că poate îl vei elibera pe prizonier din lanțurile lui spre a-și câștiga libertatea adevărată.

În această Zi, Dreptatea își deplânge starea, iar Echitatea geme sub jugul asupririi. Norii grei ai tiraniei au întunecat fața pământului, acoperind popoarele. Mânuind Pana gloriei la porunca Orânduitorului omnipotent, Noi am insuflat o nouă viață în fiecare trup omenesc și am picurat în fiecare cuvânt o nouă energie. Toate lucrurile create proclamă dovezile despre regenerarea lumii întregi. Aceasta este cea mai măreață, cea mai plină de bucurie vestire împărtășită de Pana Acestui Nedreptățit omenirii. Pentru ce vă temeți, o, preaîndrăgiții Mei? Cine poate să vă înspăimânte? O undă de umezeală ajunge să dizolve lutul uscat din care este modelată această perversă generație. Numai acțiunea de a vă aduna este de ajuns să împrăștie forțele acestor oameni trufași și de nimic.

Vrajba și confruntarea se potrivesc fiarelor sălbatice. Prin harul lui Dumnezeu și cu ajutorul cuvintelor potrivite și al faptelor demne de laudă a fost posibil ca săbiile scoase ale comunității bábíilor să se întoarcă în teacă. Într-adevăr, prin forța cuvintelor bune, cei drepți au reușit întotdeauna să preia comanda asupra domeniilor inimilor omenești. Spune: O, îndrăgiții Mei! Nu abandonați judecata. Aplecați-vă inimile la sfaturile date de Cea Mai Înălțată Pană și păziți-vă ca mâinile și vorbele voastre să nu facă rău printre oameni.

Referindu-ne la ținutul Tá [Ṭihrán], Noi am revelat în Kitáb-i-Aqdas ceea ce dojenește omenirea. Aceia care sunt adepții tiraniei în lume au uzurpat drepturile popoarelor și neamurilor de pe pământ și își urmează asiduu înclinațiile egoiste. Faptele săvârșite de tiranul23 ținutului Yá [Yazd] au făcut Adunarea din Înalturi să verse lacrimi de sânge.

O, tu, care ai sorbit din vinul rostirii Mele și ți-ai fixat privirea spre orizontul Revelației Mele! Ce ciudat că poporul Persiei, care a fost neîntrecut în știință și artă, a trebuit să decadă până la cel mai de jos nivel de degradare între neamurile pământului. O, oameni! În această Zi binecuvântată și glorioasă, nu vă lepădați de manifestările generoase de mărinimie, pe care Domnul harului îmbelșugat a încuviințat să vi le ofere. În această Zi, ploile înțelepciunii și rostirii curg din norii milostivirii divine. Bine este de aceia care judecă cu justețe Cauza Lui și vai de cei nedrepți.

În această Zi, orice om rezonabil este gata să admită că sfaturile pe care Pana Acestui Nedreptățit le-a revelat constituie forța însuflețitoare supremă pentru progresul lumii și înălțarea popoarelor sale. Ridicați-vă, o, oameni, și prin forța puterii lui Dumnezeu, fiți hotărâți să câștigați victoria asupra vouă înșivă, că poate întreg pământul va fi eliberat și purificat de înrobirea față de zeii închipuirilor vane – zei ce au provocat atâtea pierderi, fiind responsabili de nefericirea bieților credincioși. Acești idoli creează un obstacol ce-l împiedică pe om să înainteze pe calea perfecțiunii. Nutrim speranța că Mâna forței divine va putea să ajute omenirea pentru a o scăpa de starea de înjosire cumplită.

Într-una dintre Tablete au fost revelate aceste cuvinte: O, oameni ai lui Dumnezeu! Nu vă adânciți în propriile voastre probleme; îndreptați-vă gândurile spre ceea ce va îmbunătăți soarta omenirii și va purifica inima și sufletul omenesc. Lucrul acesta se poate realiza cel mai bine prin fapte pure și pline de evlavie, printr-o viață virtuoasă și un comportament plăcut. Acțiunile curajoase vor asigura triumful acestei Cauze, iar caracterul pios îi va reîntări forța. O, popor al lui Bahá, rămâi credincios moralității! Cu adevărat, aceasta este porunca dată de Acest Nedreptățit și prima opțiune a Voinței Sale neîncătușate pentru fiecare dintre voi.

O, prieteni! Se cuvine să vă reînnoiți și să vă reînsuflețiți spiritul, grație favorurilor pline de bunăvoință ce sunt revărsate asupra voastră în această primăvară Divină care înflăcărează sufletul. Luceafărul măreței Sale glorii și-a răspândit strălucirea asupra voastră, iar norii harului Său nemărginit v-au acoperit. Mare este recompensa celui care nu a renunțat la un asemenea dar și a știut să recunoască frumusețea Prea-Îndrăgitului lui în acest veșmânt nou al Său. Aveți grijă de voi, căci Cel Rău stă la pândă, gata să vă prindă în capcană. Înarmați-vă împotriva mijloacelor lui răutăcioase și, conduși de lumina lui Dumnezeu Atotvăzător, evadați din întunericul ce vă înconjoară. Fie-vă vederea atotcuprinzătoare, și nu mărginită la propria persoană. Cel Rău împiedică înălțarea și obstrucționează progresul spiritual al copiilor oamenilor.

Se impune ca, în această Zi, fiecare om să susțină cu tărie ceea ce va promova interesele și va înălța condiția tuturor națiunilor și guvernărilor drepte. Prin absolut toate versetele pe care Pana Celui Mai Înalt le-a revelat, ușile dragostei și unității au fost descuiate și deschise în fața oamenilor. Am anunțat cu puțin timp în urmă, – iar Cuvântul Nostru este adevărul – „Trăiți împreună cu adepții tuturor religiilor într-un spirit de prietenie și tovărășie.” Tot ce i-a făcut pe copiii oamenilor să se ocolească unii pe alții, cauzând disensiuni și rupturi între ei, prin revelația acestor cuvinte, a fost anulat și desființat. Din cerul Voinței lui Dumnezeu și în scopul de a înnobila lumea ființei și de a eleva mintea și sufletul omenesc a fost trimis instrumentul cel mai eficient pentru educația întregii rase umane. Esența cea mai înaltă și expresia cea mai sublimă a ceea ce popoarele de odinioară au spus sau au scris, prin intermediul celei mai puternice Revelații, a fost trimisă din cerul Voinței lui Dumnezeu, Atotposesorul, Cel în Veci Dăinuitor. Din vechime s-a revelat: „Dragostea de țară este un element al Credinței în Dumnezeu.” Totuși, Limba Grandorii a vestit în ziua manifestării Sale: „Să nu se mândrească cel care își iubește țara, ci acela care iubește întreaga lume.” Prin forța eliberată de aceste cuvinte înălțate, El a dat un impuls revigorant și a trasat o orientare nouă înaripatei inimi a omului, ștergând orice urmă de restricție sau de limitare din Cartea sfântă a lui Dumnezeu.

Acest Nedreptățit a interzis poporului lui Dumnezeu să se angajeze în dispute sau conflicte, îndemnând la fapte pline de virtute și la un caracter vrednic de laudă. În această zi, oștirile ce pot asigura victoria Cauzei sunt cei care au o comportare frumoasă și un caracater curat. Binecuvântați sunt aceia ce li se alătură statornic și vai de aceia care le întorc spatele.

O, popor al lui Dumnezeu! Te îndemn la respectarea politeții, căci mai presus de toate cele este regele virtuților. Bine este de cel luminat de lumina politeții și îmbrăcat în veșmântul dreptății. Acela care este înzestrat cu politețe a atins într-adevăr o condiție sublimă. Există speranța ca Acest Nedreptățit și oricare altcineva să fie capabil să o obțină, să se țină de ea, să o respecte și să își îndrepte privirea asupra ei. Această poruncă este obligatorie și a izvorât din Pana Celui Mai Mare Nume.

Aceasta este ziua când nestematele statorniciei ce stau ascunse în mina sinelui interior al oamenilor trebuie să fie manifestate. O, popor al Dreptății! Fii la fel de strălucitor ca lumina și la fel de splendid ca focul ce a ars în Rugul Aprins. Strălucirea focului dragostei tale va fuziona și va unifica fără îndoială popoarele și neamurile beligerante ale pământului, în vreme ce înverșunarea flăcării dușmăniei și urii nu poate decât să dea naștere vrajbei și distrugerii. Îl implorăm pe Dumnezeu să-Și protejeze făpturile de uneltirile răutăcioase ale dușmanilor Săi. El are într-adevăr putere asupra tuturor lucrurilor.

Lăudat fie singurul Dumnezeu adevărat – înălțată fie-I gloria – Care, prin Pana Celui Mai Înalt, a descuiat ușile spre inimile omenești. Fiecare verset pe care această Pană l-a revelat este o poartă senină și strălucitoare care dezvăluie gloria unei vieți sfinte și pioase cu fapte pure și fără de pată. Chemarea și mesajul pe care l-am dat nu au fost menite niciodată să ajungă doar în beneficiul unei țări sau doar în beneficiul unui popor. Omenirea, în integritatea ei, trebuie să adere la ceea ce i-a fost revelat și oferit. Atunci și numai atunci va ajunge ea la adevărata libertate. Întregul pământ este luminat de gloria splendidă a Revelației lui Dumnezeu. În anul șaizeci, Cel Care a vestit lumina Călăuzirii Divine – fie toată creația un sacrificiu în cinstea Lui – s-a ridicat să anunțe o nouă revelație a Duhului Divin, fiind urmat, douăzeci de ani mai târziu, de Cel prin a Cărui venire lumea a devenit destinatara acestei glorii promise, acestui minunat privilegiu. Priviți cum majoritatea oamenilor a fost înzestrată cu capacitatea de a auzi Cuvântul cel mai înălțat al lui Dumnezeu – Cuvântul de care trebuie să depindă adunarea laolaltă și renașterea spirituală a tuturor oamenilor.

Fiind în Închisoarea de la ‘Akká, Noi am revelat în Cartea Purpurie ceea ce contribuie la progresul omenirii și la reconstrucția lumii. Rostirile vestite aici de Pana Domnului creației includ următoarele, constituind principiile fundamentale de administrare a problemelor oamenilor:

Primul: Este de datoria miniștrilor Casei Dreptății să promoveze Pacea Mică, astfel încât oamenii pământului să fie eliberați de povara cheltuielilor exorbitante. Această chestiune este imperativă și absolut esențială, atâta timp cât ostilitățile și conflictul sunt la rădăcina dezastrelor și calamităților.

Al doilea: Limbile trebuie restrânse la o singură limbă comună ce va fi predată în toate școlile lumii.

Al treilea: Se cuvine ca omul să adere cu perseverență la ceea ce va promova prietenia, bunătatea și unitatea.

Al patrulea: Fiecare bărbat sau femeie trebuie să ofere unei persoane de încredere o parte din ceea ce câștigă prin meșteșug, agricultură sau dintr-o altă ocupație, în vederea formării și educației copiilor, spre a fi cheltuită în acest scop cu știința Împuterniciților Casei Dreptății.

Al cincilea: O atenție specială trebuie acordată agriculturii. Deși a fost menționată în al cincilea rând, cu siguranță le precede pe celelalte. Agricultura este extrem de bine dezvoltată în țări străine, în timp ce în Persia a fost serios neglijată până acum. Sperăm că Maiestatea Sa Sháh-ul – Dumnezeu să-l ajute prin harul Lui – își va îndrepta atenția către această problemă vitală ca importanță.

Dacă oamenii ar respecta cu strictețe ceea ce Pana Celui Mai Înalt a revelat în Cartea Purpurie, atunci poate că n-ar avea nevoie de regulile ce prevalează în lume. Anumite îndemnuri au curs în mod repetat din Pana Celui Mai Înalt, pentru ca la un moment dat, manifestările forței și locurile unde răsare puterea să le pună în aplicare. Într-adevăr, de s-ar găsi căutători sinceri, fiecare emanație a Voinței cuprinzătoare și irezistibile a lui Dumnezeu ar fi revelată de dragul iubirii de El. Dar unde pot fi găsiți căutători onești și minți scrutătoare? Încotro s-au dus cei nepărtinitori, imparțiali? Acum nu trece nicio zi fără focul unei noi oprimări ce arde cu înverșunare sau fără sabia scoasă din teacă a unei alte agresiuni. Bunule Dumnezeu! Cei măreți și nobili din Persia găsesc motiv de glorie în acte de asemenea sălbăticie, încât lumea rămâne uimită la poveștile lor.

Zi și noapte Acest Nedreptățit a adus mulțumire și laudă Domnului oamenilor, căci se adeverește că sfaturile și îndemnurile pe care Noi le-am rostit s-au dovedit de folos și că acest popor a demonstrat un caracter și un comportament plăcute văzului Nostru. Afirmația se bazează pe evenimentul care a bucurat cu adevărat ochii lumii, și anume intervenția prietenilor la înaltele autorități în favoarea dușmanilor lor. Într-adevăr, faptele morale sunt mărturii ale adevărului acestor spuse. Nutrim speranța că oamenii evlavioși vor putea aduce lumină lumii prin lumina strălucitoare a comportamentului lor și Îl rugăm pe Cel Atotputernic – slăvit și înălțat este El – să îngăduie în această Zi ca fiecare să rămână neclintit în dragostea sa și să reziste cu fermitate pentru Cauza Lui. El este cu adevărat Ocrotitorul celor ce sunt pe de-a-ntregul devotați Lui și respectă preceptele Sale.

O, popor al lui Dumnezeu! Nenumărate sunt tărâmurile pe care Pana Gloriei Noastre le-a revelat și mulți sunt ochii cărora le-a împărțit adevărata iluminare. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor din Persia continuă să fie lipsiți de beneficiile unor sfaturi profitabile și rămân serios văduviți de folositoarele științe și arte. Odinioară, aceste cuvinte sublime au fost revelate special de Pana Gloriei în cinstea unuia dintre credincioși, pentru ca unii dintre cei plecați pe căi greșite să poată îmbrățișa Adevărul și să cunoască subtilitățile Legii lui Dumnezeu.

Necredincioșii și ateii au pus la cale patru lucruri: mai întâi, vărsarea de sânge; în al doilea rând, incendierea cărților; în al treilea, respingerea adepților celorlalte religii; în al patrulea, exterminarea altor comunități sau grupuri. Acum însă, prin harul întăritor și puterea Cuvântului lui Dumnezeu, aceste patru bariere au fost dărâmate, aceste interdicții clare au fost șterse din Tabletă, iar dispozițiile aspre au fost transformate în atribute spirituale. Înălțat este scopul Său; slăvită este forța Sa; mărită-I este stăpânirea! Acum să-L rugăm fierbinte pe Dumnezeu – lăudată fie-I gloria – să-i călăuzească cu bunăvoință pe drumul drept pe cei din secta Shí‘ih și să-i purifice de comportamentul nepotrivit. De pe buzele membrilor acestei secte imprecațiile murdare curg fără oprire, în timp ce invocă cuvântul „Mal‘ún” (blestemat) – rostit cu un sunet gutural al literei ‘ayn – ca desfătare zilnică.

O, Dumnezeule, Dumnezeul meu! Tu auzi oftatul Celui Care este Lumina Ta (Bahá), auzi tânguirile Lui și zi, și noapte și știi că nu dorește nimic pentru Sine, ci caută să purifice sufletele slujitorilor Tăi și să-i elibereze din focul care îi copleșește mereu. O, Doamne! Mâinile slujitorilor Tăi preferați se ridică spre cerul mărinimiei Tale, iar cele ale celor ce Te iubesc sincer urcă spre înălțimile sublime ale generozității Tale. Să nu-i dezamăgești, Te rog, în cele ce caută la oceanul favorii Tale și din cerul harului Tău și la luceafărul mărinimiei Tale. Ajută-i, o, Doamne, să dobândească acele virtuți care le vor înălța condiția între popoarele lumii. Cu adevărat, Tu ești Cel Plin de Forță, Cel Puternic, Cel Mai Generos.

O, popor al lui Dumnezeu! Apleacă-ți urechea la lucrul pe care, dacă-l iei în seamă, va asigura libertatea, bunăstarea, liniștea, elevarea și progresul tuturor oamenilor. Anumite legi și principii sunt necesare și indispensabile Persiei. Totuși, este potrivit ca aceste măsuri să fie adoptate în conformitate cu considerentele avute în vedere de Maiestatea Sa – fie ca Dumnezeu să-l ajute prin harul Său – de clericii învățați și de conducătorii de rang înalt. Cu acordul lor trebuie stabilit un loc de întâlnire. Acolo, ei trebuie să apeleze cu strășnicie la consultare, să adopte și să pună în aplicare ceea ce este favorabil securității, prosperității, bunăstării și liniștii oamenilor, căci, de ar fi să fie adoptate alte măsuri, se va ajunge la dezordine și tulburare.

În conformitate cu legile fundamentale pe care Noi le-am revelat mai înainte în Kitáb-i-Aqdas și în alte Tablete, toate problemele se încredințează regilor și președinților drepți, precum și Împuterniciților Casei Dreptății. Meditând asupra celor enunțate de Noi, fiecare om cu nepărtinire și discernământ va percepe îndată, cu privirea și cu ochii minții, strălucirea ce emană de la luceafărul dreptății.

Sistemul guvernamental adoptat de britanici la Londra pare să fie bun, căci are drept podoabe atât lumina regalității, cât și consultarea poporului.

În formularea principiilor și legilor s-a acordat un rol și sancțiunilor, care constituie un instrument eficient pentru securitatea și protecția oamenilor. Totuși, spaima de sancțiuni îi face pe oameni să se abțină de a comite fapte rele și vrednice de dispreț numai la nivel superficial, întrucât, ceea ce îl călăuzește și-l oprește pe om, atât din interior, cât și din exterior este și va fi frica de Dumnezeu. Ea este adevăratul ocrotitor și păzitor spiritual al omului. Este de datoria lui să-și croiască drum tenace spre ceea ce-l va conduce la apariția acestui dar suprem. Ferice de acela care își apleacă urechea la tot ce a vestit Pana Mea de Glorie și respectă ceea ce îi poruncește Orânduitorul, Cel Străvechi.

Aplecați-vă inimile, o, oameni ai lui Dumnezeu, la povețele Prietenului vostru adevărat, incomparabil. Cuvântul lui Dumnezeu este asemenea unui vlăstar cu rădăcinile înfipte în inimile oamenilor. Este de datoria voastră să vă îngrijiți de creșterea lui în apele vii ale înțelepciunii, ale cuvintelor pure și pioase, în așa fel încât rădăcina lui să se fixeze bine, iar ramurile sale să crească până la cer și dincolo de el.

O, voi ce locuiți pământul! Trăsătura distinctivă care marchează superioritatea acestei Revelații Supreme constă în faptul că Noi am șters, pe de o parte, din paginile Cărții sfinte a lui Dumnezeu tot ce a provocat vrajbă, răutate și intrigă printre copiii omului și, pe de altă parte, am formulat cerințele preliminare esențiale ale armoniei, înțelegerii, ale unității complete și durabile. Ferice de aceia care țin legea Mea.

De câte ori nu i-am prevenit pe cei îndrăgiți de Noi să evite, ba chiar să fugă de orice urmă de răutate pe care o pot percepe. Lumea este în mare agitație, iar mintea oamenilor într-o stare de confuzie accentuată. Îl rugăm pe Cel Atotputernic să-i lumineze cu bunăvoință cu gloria dreptății Sale și să le permită să descopere ceea ce va fi benefic pentru ei mereu și în orice ocazie. El este cu adevărat Atotposesorul, Cel Mai Înalt.

Mai înainte, am rostit aceste sublime cuvinte: Fie ca aceia ce dau ascultare Acestui Nedreptățit să fie asemenea norului de ploaie în clipele de binefacere și bunăvoință și asemenea focului aprins în înfrânarea impulsurilor josnice și a poftelor lor.

Bunule Dumnezeu! Un lucru ce s-a petrecut de curând a provocat o mare uimire. S-a raportat că o anumită persoană24 s-a dus la sediul tronului imperial al Persiei, reușind să câștige bunăvoința unor membri ai nobilimii prin comportamentul său lingușitor. Ce demn de milă, ce deplorabil! Unii se întreabă de ce aceia care au fost simboluri ale celei mai înalte glorii trebuie să decadă acum până la o astfel de ocară fără de margini. Ce s-a ales de înalta lor tărie de caracter? Încotro a plecat simțul demnității și al onoarei? Soarele gloriei și înțelepciunii a strălucit fără încetare deasupra orizontului Persiei, dar în zilele noastre a coborât la un nivel atât de jos, încât anumiți demnitari și-au permis să fie tratați ca niște jucării în mâinile nerozilor. Persoana mai sus menționată a scris astfel de lucruri despre acest popor în presa egipteană și în Enciclopedia Beirutului care i-au uluit pe cei bine-informați și erudiți. El a pornit apoi spre Paris, unde a scos un ziar cu numele ‘Urvatu’l-Vuthqá [Mânerul cel sigur] și a trimis exemplarele acestuia în toate părțile lumii. De asemenea, a trimis un exemplar și la Închisoarea din ‘Akká, încercând în acest fel să arate afecțiune și să-și corecteze acțiunile din trecut. Pe scurt, Acest Nedreptățit a păstrat tăcerea în ceea ce-l privea. Îl rugăm pe Dumnezeu Cel Adevărat să-l protejeze și să reverse asupra lui lumina dreptății și justeței. Se cuvine ca el să spună:

O, Dumnezeule, Dumnezeul meu! Tu mă vezi stând în fața ușii iertării și bunăvoinței Tale, întorcându-mi privirea spre orizontul favorurilor Tale pline de mărinimie și nenumăratelor Tale binecuvântări. Te implor pe dulcile Tale accente și pe vocea ascuțită a Penei Tale, o, Domn al întregii omeniri, cu bunăvoință să-i ajuți pe slujitorii Tăi, potrivit zilelor Tale și cum se cade gloriei manifestării Tale și maiestății Tale. Cu adevărat, Tu ești capabil să faci orice voiești. Toți cei ce locuiesc în cer și pe pământ aduc mărturie despre forța și puterea Ta, despre gloria și dărnicia Ta. Laudă Ție, o, Domn al lumilor și Mult-Îndrăgitul inimii oricărui om cu înțelegere!

Tu privești, o, Dumnezeul meu, esența sărăciei căutând oceanul abundenței Tale și substanța inechității tânjind după apele iertării și milostivirii Tale duioase. Dă-ne Tu, o, Dumnezeul meu, ceea ce se potrivește măreței Tale glorii și potrivit semeției harului Tău nemărginit. Tu ești cu adevărat Cel Atotdarnic, Domnul harului revărsat, Orânduitorul, Cel Atotînțelept. Nu există un alt Dumnezeu în afară de Tine, Cel Mai Plin de Forță, Cel Atotimpunător, Cel Omnipotent.

O, popor al lui Dumnezeu! În această zi, fiecare trebuie să-și îndrepte ochii spre orizontul acestor cuvinte binecuvântate: „Singur și fără ajutor El face orișice voiește.” Oricine a atins această condiție a ajuns cu adevărat la lumina unității esențiale a lui Dumnezeu și este luminat de aceasta, iar toți ceilalți se numără în Cartea lui Dumnezeu printre adepții imaginației nefolositoare și închipuirii vane. Aplecați-vă urechea la Glasul Acestui Nedreptățit și păziți integritatea rangului vostru. Este absolut necesar și imperativ ca toți să respecte această chestiune.

Descoperit și neascuns, Acest Nedreptățit a vestit în permanență, în fața tuturor popoarelor lumii, ceea ce va sluji drept cheie la descuierea ușilor științei, artei, cunoașterii, bunăstării, prosperității și abundenței. Nici nelegiuirile pricinuite de asupritori n-au putut să reducă la tăcere vocea ascuțită a Celei Mai Înălțate Pene, dar nici îndoielile celor potrivnici sau rebeli nu au fost în stare să-L împiedice să reveleze Cuvântul Cel Mai Sublim. Cu sinceritate Îl rog pe Dumnezeu să protejeze și să purifice poporul lui Bahá de imaginația nefolositoare și de închipuirile perverse ale adepților Credinței de odinioară.

O, popor al lui Dumnezeu! Oamenii învățați și drepți, care se dedică călăuzirii celorlalți și care sunt eliberați și bine-păziți de ispitele unei naturi josnice și păcătoase, sunt în ochii Celui Care este Dorința lumii, stele ale cerului cunoașterii adevărate. Este esențial să îi tratați cu deferență. Ei sunt într-adevăr fântâni cu apă duios-curgătoare, stele ce strălucesc în toată splendoarea, poame ale Arborelui binecuvântat, exponenți ai forței celeste și oceane de înțelepciune cerească. Ferice de acela care-i urmează. Într-adevăr, un asemenea suflet este socotit în Cartea lui Dumnezeu, Domnul Tronului puternic, printre aceia cărora le va fi bine.

Gloria care vine de la Dumnezeu, Domnul Tronului din Înalturi și al pământului de jos fie cu voi, o, oameni ai lui Bahá, o, voi, însoțitori pe Arca Purpurie, și cu toți cei care și-au aplecat urechea la dulcile voastre voci și respectă ceea ce li se poruncește în această puternică și minunată Tabletă.

Aceasta este Epistola lui Dumnezeu, Ajutorul în Primejdie, Cel de Sine Stătător

El este Dumnezeu, înălțat este El, Domnul înțelepciunii și rostirii.

Lăudat fie Dumnezeu, incomparabil în măreție, forță și frumusețe, fără pereche în glorie, putere și grandoare; prea sus este El să fie înțeles sau să aibă corespondent sau egal în imaginația omenească. El și-a făcut limpede cunoscută Calea Lui dreaptă în cuvinte și rostiri de o deosebită elocvență. Cu adevărat El este Atotposesorul, Cel Mai Înălțat. Când El și-a propus să dea viață noii Sale creații, a emanat Punctul Manifest și Luminos din orizontul Voinței Sale; acesta a trecut prin fiecare semn și s-a manifestat sub toate formele, până când a atins zenitul, după cum a poruncit Dumnezeu, Domnul tuturor oamenilor.

Acest Punct este punctul focal al cercului Numelor și marchează punctul culminant al manifestării Slovelor în lumea creației. Prin el au apărut indicațiile Tainei de nepătruns ale Simbolului împodobit, Cel Care stă revelat în Cel Mai Mare Nume – un Nume ce este înregistrat în Tableta luminoasă și este înscris în Pergamentul sfânt, binecuvântat și alb ca zăpada. Iar când Punctul s-a alăturat celei de a doua Slove25 ce a apărut la începutul lui Mathání26, el a traversat cerul expunerii și rostirii. Apoi, Lumina veșnică a lui Dumnezeu și-a revărsat strălucirea, a pâlpâit chiar în inima cerului mărturiei și a produs doi Aștri. Slăvit fie Cel Milostiv, la Care nu se poate face nicio trimitere, pe Care nicio exprimare nu-L poate defini, nicio afirmație nu-L poate revela, nicio mărturie nu-L poate descrie. El este, într-adevăr, Orânduitorul, Cel Atotdarnic, atât la început, cât și la sfârșit. El le-a asigurat protectori și apărători din rândul oștirilor de forță și putere. Cu adevărat, El este Ajutorul în Primejdie, Cel Puternic, Cel Neconstrâns.

Preambulul acestei Epistole este revelat de două ori, precum a fost Mathání27

Lăudat fie Dumnezeu, Care a manifestat Punctul, a dezlegat de acolo cunoașterea tuturor lucrurilor, fie din trecut sau din viitor – un Punct pe care El L-a ales să fie Heraldul Numelui Său și Crainicul Măreței Sale Revelații, ce a făcut ca toată omenirea să tremure din toate încheieturile, iar splendoarea luminii Sale să strălucească departe, deasupra orizontului lumii. Cu adevărat, acesta este Punctul pe care Dumnezeu L-a menit să fie un ocean de lumină pentru cei sinceri dintre slujitorii Săi și o văpaie de foc celor refractari dintre făpturile Sale și celor hulitori din rândul poporului Său – ei, care au schimbat darul lui Dumnezeu pe necredință și hrana celestă pe ipocrizie și și-au condus tovarășii spre un trai jalnic. Aceștia sunt oamenii care au manifestat revoltă în întreaga lume, violând Legământul Său în Ziua când Ființa nemuritoare a urcat pe tronul Său și Solul și-a ridicat Glasul din cerul securității și păcii din sfânta Vale.

O, discipoli ai Bayán-ului! Temeți-vă de Cel Atotmilostiv. Acesta este Cel Care a fost glorificat de Muḥammad, Apostolul lui Dumnezeu și, înainte de El, de Duh28 și mai înainte de El de Cel Care a vorbit cu Dumnezeu.29 Acesta este Punctul Bayán-ului ce strigă tare, înaintea Tronului, spunând: „Pe dreptatea lui Dumnezeu, voi ați fost creați să glorificați Cea Mai Măreață Vestire, această Cale Perfectă care a fost ascunsă în sufletul Profeților, care a fost prețuită în inimile celor aleși de Dumnezeu, a fost scrisă de Pana glorioasă a Domnului vostru, Posesorul Numelor.”

Spune: Pieriți în mânia voastră, o, voi, răuvoitorilor! Cu adevărat, s-a ivit Cel a Cărui cunoaștere nu scapă nimic. Cel Care a făcut chipul cunoașterii divine să fie încununat de zâmbete a venit. Prin El, regatul rostirii este înfrumusețat, fiecare suflet receptiv și-a îndreptat fața spre Domnul Revelațiilor, toți cei ce stăteau în genunchi s-au ridicat și fiecare nepăsător s-a grăbit să ajungă la Sinaiul încredințării. Aceasta este Ziua pe care Dumnezeu a menit-o să fie o binecuvântare pentru cei drepți, o pedeapsă pentru cei răi, un dar pentru credincioși și furia mâniei Sale pentru necredincioși și cârcotași. Cu adevărat, El a fost manifestat, învestit de Dumnezeu cu suveranitate de nebiruit. El a revelat ceva care nu are comparație cu nimic de pe pământ sau din ceruri.

Temeți-vă de Cel Atotmilostiv, o, popor al Bayán-ului, și nu săvârșiți ceea ce adepții Qur’án-ului au săvârșit – ei, care zi și noapte își declarau convingerea în Credința lui Dumnezeu, dar la apariția Domnului oamenilor, L-au părăsit și au pronunțat o atât de crudă sentință împotriva Lui, încât, în Ziua Întoarcerii, Cel Care este Cartea-Mamă a plâns amarnic starea Sa. Amintiți-vă și meditați asupra faptelor și vorbelor lor, condiției și meritelor lor și lucrurilor săvârșite de ei, când Cel Care a vorbit pe Sinai și-a dezlegat limba, când a răsunat sunetul de Trâmbiță, la care toți cei din cer și de pe pământ au leșinat, în afară de cei care se numără între slovele adeveririi.

O, popor al Bayán-ului! Abandonează-ți iluziile goale și închipuirile vane, apoi, privește cu ochiul justeții la Aurora Revelației Sale și socotește lucrurile pe care El le-a manifestat, cuvintele pe care le-a revelat divin și suferințele îndurate de El din partea dușmanilor Săi. El este Cel Care și-a asumat de bună-voie orice supliciu pentru proclamarea Cauzei Sale și înălțarea Cuvântului Său. El a suportat la un moment dat întemnițarea în ținutul Tá (Ṭihrán), altă dată în ținutul Mím (Mázindarán), apoi, din nou în primul ținut, de dragul Cauzei lui Dumnezeu, Făuritorul cerului. În dragostea Lui pentru Cauza lui Dumnezeu Cel Atotputernic, Cel Atotdarnic, El a fost pus acolo în lanțuri și cătușe.

O, popor al Bayán-ului! Ai uitat îndemnurile Mele, pe care Pana Mea le-a revelat și vocea Mea le-a rostit? Tu ai cedat certitudinea Mea în schimbul plăsmuirilor goale și Calea Mea pentru dorințele tale egoiste? Ai lepădat preceptele lui Dumnezeu și memoria Lui și ai renunțat la legile și ordinele Sale? Temeți-vă de Dumnezeu și abandonați închipuirile vane autorilor lor și lăsați superstițiile născocitorilor lor, iar îndoielile, celor ce le cultivă. Înaintați atunci cu chipurile radioase și inimile fără pată spre orizontul deasupra căruia Luceafărul certitudinii strălucește în toată splendoarea Sa la porunca lui Dumnezeu, Domnul Revelațiilor.

Laudă lui Dumnezeu, Cel Care a făcut Cea Mai Măreață Infailibilitate scut pentru templul Cauzei Sale în ținutul creației și nu a atribuit nimănui o parte din această poziție semeață și sublimă – o poziție ce este un veșmânt pe care degetele forței transcendente au țesut-o pentru Sinele Său august. Nu i se potrivește decât Lui, Cel Care este așezat pe tronul puternic al lui „El face orișice voiește.” Oricine acceptă și recunoaște ceea ce este notat în această clipă de Pana Gloriei este într-adevăr socotit în Cartea lui Dumnezeu, Domnul începutului și sfârșitului, printre exponenții unității divine, cei care sprijină conceptul unui singur Dumnezeu.

Când izvorul cuvintelor a atins acest nivel, miresmele dulci ale adevăratei cunoașteri s-au răspândit în zări străine, iar luceafărul unității divine a strălucit mai departe, deasupra orizontului rostirii Sale sfinte. Binecuvântat este acela pe care Chemarea Sa l-a atras spre culmea gloriei, care s-a apropiat de Obiectivul final și care a recunoscut prin vocea ascuțită a Penei Mele de Glorie ceea ce Domnul lumii acesteia și al celei viitoare a voit. Cine nu reușește să soarbă din vinul ales pe care l-am despecetluit prin autoritatea Numelui Nostru, Cel Atotimpunător, nu va putea distinge splendorile luminii unității divine sau înțelege scopul esențial care stă la baza Scripturilor lui Dumnezeu, Domnul cerului și pământului, Domnitorul suveran al acestei lumi și al celei ce va urma. Un astfel de om se va număra printre cei necredincioși în Cartea lui Dumnezeu, Cel Atotcunoscător, Cel Atotinformat.

O, tu, cinstit iscoditor!30 Mărturisim că ai dovedit cu tărie răbdarea cuvenită în zilele când Pana a fost împiedicată să se miște și Limba a ezitat să ofere o explicație privind minunatul semn, Cea Mai Măreață Infailibilitate. I-ai cerut Acestui Nedreptățit să înlăture pentru tine vălurile și acoperămintele sale, să elucideze taina și natura sa, rangul și poziția, excelența, sublimul și înălțarea. Pe viața lui Dumnezeu! Dacă dezvăluiam perlele mărturiei ce zac ascunse în scoicile oceanului cunoașterii și încredințării sau dacă lăsam frumusețile tainei divine ce stau ascunse în încăperile rostirii din Paradisul înțelegerii adevărate să iasă din locașul lor, atunci, din toate direcțiile, o mare tulburare s-ar fi iscat printre liderii religiei și i-ai fi văzut pe oamenii lui Dumnezeu prinși în strânsoarea dinților acelor lupi care L-au renegat pe Dumnezeu și la început, și la sfârșit. De aceea, am înfrânat Pana pentru o lungă bucată de vreme, în acord cu înțelepciunea divină și pentru a-i proteja pe credincioși de aceia care au schimbat binecuvântările cerești cu necredința și au ales pentru oamenii lor locașul pierzaniei.31

O, tu, căutător înzestrat cu inteligență pătrunzătoare. Jur pe Cel Care a atras Adunarea din Înalturi prin autoritatea Cuvântului Său cel mai sublim! Cu adevărat, păsările ce locuiesc pe domeniile Împărăției Mele și porumbeii ce sălășluiesc în grădina de trandafiri a înțelepciunii Mele cântă melodii și triluri ce nu sunt înțelese de nimeni în afară de Dumnezeu, Domnul împărăției pământului și a cerului; dar dacă acele melodii ar fi revelate chiar și într-o măsură mai mică decât un vârf de ac, cei samavolnici ar cleveti atât de mult, cum niciuna din generațiile de odinioară n-a făcut-o și ar săvârși asemenea fapte, cum nimeni din epocile și secolele trecute n-a săvârșit. Ei au respins mărinimia lui Dumnezeu și dovezile Sale și au refuzat mărturia lui Dumnezeu și semnele Lui. Ei au luat-o pe un drum greșit și i-au făcut pe oameni să o ia pe un drum greșit, dar nu-și dau seama. Ei se roagă închipuirilor vane, dar nu știu. Ei au luat plăsmuirile goale drept domni ai lor și L-au neglijat pe Dumnezeu, dar nu pricep. Ei au abandonat cel mai măreț Ocean și se grăbesc spre mlaștină, dar nu înțeleg. Ei își urmează propriile lor plăsmuiri goale, părăsindu-L pe Dumnezeu, Ajutorul în Primejdie, Cel de Sine Stătător.

Spune: Pe dreptatea lui Dumnezeu! Cel Atotmilostiv a venit învestit cu forță și suveranitate. Prin puterea Lui, religiile s-au clătinat din temelii, iar Privighetoarea Rostirii și-a ciripit melodia de pe cea mai înaltă ramură a înțelegerii adevărate. Cu adevărat, Cel Care a fost tăinuit în cunoașterea lui Dumnezeu și este pomenit în Sfintele Scripturi a apărut. Spune: Aceasta este Ziua când Vorbitorul de pe Sinai a urcat pe tronul Revelației și oamenii s-au înfățișat dinaintea Domnului lumilor. Aceasta este Ziua în care pământul a rostit veștile sale aducătoare de bucurie și și-a arătat comorile; când oceanele și-au produs perlele și divinul Arbore de Lotus și-a dăruit poamele; când Soarele și-a revărsat strălucirea, Lunile și-au difuzat lumina lor, Cerul și-a revelat stelele, Ceasul, semnele sale și Învierea, cumplita-i măreție; când penele și-au eliberat efuziunile și duhurile și-au dezvăluit tainele. Binecuvântat este omul care-L recunoaște și ajunge în prezența Lui și vai de aceia care se leapădă de El și-L părăsesc. Îl implor pe Dumnezeu să-i ajute pe slujitorii Săi să se întoarcă la El. Cu adevărat, El este Cel Îngăduitor, Cel Iertător, Cel Milostiv.

O, tu care ți-ai îndreptat fața către Tărâmul din Înalturi și ai sorbit vinul Meu pecetluit din mâinile mărinimiei! Tu știi că termenul „Infailibilitate” are înțelesuri multe și diverse trepte. Într-un sens, se aplică Celui pe Care Dumnezeu l-a făcut imun la greșeală. În mod similar, se aplică oricărui suflet pe care Dumnezeu l-a păzit de păcat, încălcare a legii, împotrivire, impietate, necredință și de altele asemenea. Cu toate acestea, Cea Mai Măreață Infailibilitate este rezervată Celui al Cărui rang este nemăsurat de înălțat mai presus de hotărâri sau interdicții și este de neatins de erori și de lipsuri. Într-adevăr, El este o Lumină care nu este urmată de întuneric și un Adevăr nestăpânit de eroare. Dacă El ar declara că apa este vin, că cerul este pământ sau că lumina este foc, El ar spune adevărul și n-ar fi nicio îndoială în legătură cu aceasta; nimănui nu-i este îngăduit să pună la îndoială autoritatea Lui sau să se întrebe de ce sau pentru ce. Oricine ridică obiecții va fi socotit cu cei cârtitori în Cartea lui Dumnezeu, Domnul lumilor. „Cu adevărat, El nu este întrebat despre ceea ce face, pe când ei vor fi întrebați.”32 El s-a ivit din cerul nevăzut, purtând drapelul: „El face după cum îi este voia” și este însoțit de oștirile forței și autorității; este de datoria tuturor, cu excepția Lui, să respecte cu strictețe orice legi și hotărâri le-au fost poruncite, iar dacă cineva ar devia de la ele câtuși de puțin, chiar și cât un fir de păr, efortul lui ar fi egal cu zero.

Socotește acum și amintește-ți de vremurile când a apărut Muḥammad. El a spus, iar cuvântul Său este adevărul: „Este o datorie față de Dumnezeu Pelerinajul la această Casă33.”34 La fel sunt și rugăciunea zilnică, postul și legile care au strălucit departe deasupra orizontului Cărții lui Dumnezeu, Domnul Lumii și adevăratul Educator al popoarelor și neamurilor pământului. Se cuvine ca toți să I se supună Lui în tot ce a poruncit Dumnezeu; și oricine Îl tăgăduiește nu a crezut în Dumnezeu, în versetele Sale, în Mesagerii Săi, în Cărțile Sale. Dacă El ar afirma că ce este bine este rău și ar socoti tăgada drept credință, El ar spune adevărul, după cum a rânduit Dumnezeu. Acesta este rangul unde păcatele și greșelile nici nu există, nici nu sunt pomenite. Meditează asupra versetului binecuvântat, revelat divin, în care pelerinajul la Casă este poruncit tuturor. A fost transmis celor învestiți cu autoritate după El35 să respecte tot ce li s-a hotărât în Carte. Nimănui nu îi este îngăduit să devieze de la legile și hotărârile lui Dumnezeu. Oricine deviază de la ele este socotit între păcătoși în Cartea lui Dumnezeu, Domnul Tronului Puternic.

O, tu cel care ți-ai îndreptat privirea către Locul de unde răsare Cauza lui Dumnezeu! Să știi sigur că Voința lui Dumnezeu nu se limitează la standardele oamenilor și că Dumnezeu nu pășește pe căile lor. Dimpotrivă, este de datoria fiecăruia să respecte cu hotărâre Calea Dreaptă a lui Dumnezeu. Dacă El ar declara că dreapta este stânga sau că miazăzi e miazănoapte, El ar spune adevărul și nu este nicio îndoială în acest sens. Cu adevărat, El trebuie lăudat în acțiunile Sale, iar poruncile Sale trebuie să fie ascultate. El nu are partener în judecata Sa, nici ajutor în suveranitatea Sa. El face după cum Îi este voia și poruncește orișice dorește. Să mai știi că toate celelalte, în afară de El, au fost create prin puterea unui cuvânt din partea Lui, iar acestea nici nu se mișcă de la sine, nici nu stau decât la porunca și cu îngăduința Lui.

O, tu, ce te înalți în atmosfera dragostei și camaraderiei și ți-ai îndreptat privirea spre lumina chipului Domnului tău, Regele creației! Adu-I mulțumiri lui Dumnezeu, întrucât El a dezvăluit pentru tine ceea ce era tăinuit și păstrat cu evlavie în cunoașterea Sa, astfel încât oricine poate deveni conștient că pe tărâmul Său de infailibilitate supremă, El nu și-a luat nici tovarăș, nici sfetnic pentru Sine. El este cu adevărat Aurora preceptelor și poruncilor divine și Izvorul cunoașterii și înțelepciunii, iar toți ceilalți de lângă El nu sunt decât supuși, sub domnia Sa, iar El este Domnitorul suprem, Orânduitorul, Cel Atotcunoscător, Cel Atotinformat.

În ceea ce te privește, de câte ori ești fermecat de suflarea vitalizantă a versetelor revelate și ești captivat de apa pură, dătătoare de viață oferită din mâna mărinimiei Domnului tău, Domnitorul suveran al Zilei Învierii, înalță-ți glasul și spune:

O, Dumnezeul meu! O, Dumnezeul meu! Îți aduc mulțumiri pentru că Tu m-ai îndreptat către Tine, m-ai călăuzit spre orizontul Tău, mi-ai stabilit definitiv drumul pe Calea Ta, mi-ai revelat mărturia Ta și m-ai ajutat să-mi îndrept fața către Tine, în timp ce majoritatea doctorilor și teologilor dintre slujitorii Tăi, împreună cu toți cei care-i urmează, fără nici cea mai mică dovadă sau mărturie din partea Ta, s-au lepădat de Tine. Binecuvântat fii Tu, o, Domn al Numelor și slăvit să fii, o, Creator al cerurilor, căci prin forța Numelui Tău, Cel de Sine Stătător, mi-ai dat să beau din vinul Tău pecetluit, m-ai făcut să mă apropii de Tine și m-ai ajutat să recunosc Aurora rostirii Tale, Manifestarea semnelor Tale, Izvorul legilor și poruncilor Tale și Sursa înțelepciunii și darurilor Tale. Binecuvântată-i țara înnobilată de pașii Tăi, unde e stabilit tronul suveranității Tale și care răspândește mireasma veșmântului Tău. Pe gloria și maiestatea Ta, pe forța și puterea Ta, nu-mi doresc vederea, decât ca să privesc la frumusețea Ta, nici auzul, decât ca să aud chemarea și versetele Tale.

O, Dumnezeul meu! O, Dumnezeul meu! Nu le interzice ochilor cele pentru care i-ai creat, nici chipurilor noastre să caute spre orizontul Tău sau de a aduce omagii la porțile maiestății Tale ori de a apărea în prezența tronului Tău sau de a ne pleca în fața splendorilor Luceafărului mărinimiei Tale.

Eu sunt acela, o, Doamne, ale cărui inimă și suflet, ale cărui mădulare, a cărui voce interioară și din afară mărturisește unitatea și unicitatea Ta și aduce mărturie că Tu ești Dumnezeu și că nu există un alt Dumnezeu în afară de Tine. Tu ai dat viață omenirii ca să Te cunoască și să servească a Ta Cauză, rangul oamenilor să se ridice pe pământul Tău, iar sufletele lor să fie înălțate, grație lucrurilor pe care Tu le-ai revelat în Scripturile, Cărțile și Tabletele Tale. Cu toate acestea, de îndată ce Te-ai manifestat și ai revelat semnele Tale, ei s-au lepădat de Tine, Te-au repudiat și au respins ceea ce le-ai dezvăluit în fața ochilor prin autoritatea puterii și forței Tale. Ei s-au ridicat să Îți facă rău, să stingă lumina Ta și să înăbușe flacăra ce arde în Rugul Tău Aprins. Ticăloșia lor a crescut în asemenea măsură, încât ei au conspirat să-Ți verse sângele și să-Ți încalce onoarea. Și la fel s-a purtat el36, pe care Tu l-ai hrănit cu mâna bunătății Tale iubitoare, l-ai protejat de răutatea răzvrătiților dintre făpturile Tale și a cârcotașilor din mijlocul slujitorilor Tăi și căruia Tu i-ai încredințat sarcina de a scrie versetele Tale sfinte dinaintea tronului Tău.

Vai! Vai! pentru lucrurile pe care el le-a săvârșit în zilele Tale, prin care a încălcat Legământul și Testamentul Tău, s-a lepădat de Scrierea Ta sfântă, s-a ridicat la revoltă și a comis ceea ce i-a făcut pe viețuitorii Împărăției Tale să jelească. Apoi, imediat ce și-a văzut speranțele spulberate și a simțit mirosul eșecului total, el și-a ridicat vocea și a dat glas la ceea ce i-a făcut pe aleșii Tăi care sunt aproape de Tine, dar și pe locuitorii pavilionului gloriei să se piardă în uluire.

Tu mă vezi, o, Dumnezeul meu, zbătându-mă în suferință ca peștele pe uscat. Eliberează-mă, ai milă de mine, o, Tu, al Cărui ajutor e invocat de toți oamenii, o, Tu, Cel Ce ții în mână frâiele puterii asupra tuturor bărbaților și femeilor. Ori de câte ori cântăresc cumplitele mele lipsuri și gravele mele greșeli, disperarea mă asaltează din toate părțile și ori de câte ori meditez asupra oceanului mărinimiei Tale, la cerul harului Tău, și la luceafărul duioasei Tale compasiuni, inspir mireasma speranței răspândită de la dreapta la stânga, de la nord la sud, de parcă fiecare lucru creat îmi împărtășește veștile aducătoare de bucurie că norii din cerul milostivirii Tale vor revărsa asupra mea ploaia lor. Pe puterea Ta, o, Tu, Care ești Ancora celor sinceri și Dorința celor care se bucură de apropierea de Tine! Nenumăratele Tale favoruri și binecuvântări și revelațiile harului Tău și a bunătății Tale iubitoare m-au încurajat cu adevărat. Cum altfel poate pura nimicnicie să preamărească Numele Celui Care a insuflat viață creației cu un cuvânt și cum poate o făptură efemeră să-L preamărească pe Cel Care a demonstrat că nicio descriere nu-L poate exprima vreodată și niciun cuvânt de laudă nu-I poate amplifica gloria? El a fost preamărit la infinit din veșnicie, depășind înțelegerea făpturilor Sale și eliberat de concepțiile robilor Săi.

O, Doamne! Tu vezi această făptură lipsită de viață înaintea feței Tale; ajut-o prin generozitatea și bunăvoința Ta mărinimoasă să nu fie lipsită de cupa vieții veșnice. Tu îl vezi pe acest suferind stând în fața tronului Tău; nu-l îndepărta de oceanul vindecării Tale. Mă rog Ție să îmi permiți ca oricând și în orice condiții să Te pomenesc, să preamăresc Numele Tău și să servesc a Ta Cauză, deși îmi dau seama bine că orice vine de la un slujitor nu poate depăși limitele sufletului său, nu se potrivește Domniei Tale și nici nu este demn de curtea gloriei și maiestății Tale.

Puterea Ta îmi stă mărturie! De nu ar fi să Te cinstesc aducându-Ți laudă, limba nu mi-ar fi de vreun folos și de n-ar fi de dragul servirii Tale, existența mea nu mi-ar servi la nimic. De ce să mă bucur de vedere, dacă nu pentru plăcerea de a privi splendorile tărâmului Tău de glorie? Și la ce bun este auzul, dacă nu pentru bucuria de a asculta al Tău cel mai dulce glas?

Vai! Vai! Eu nu știu, o, Dumnezeul meu, Ancora mea, Dorința inimii mele, dacă Tu ai rânduit pentru mine ceea ce va aduce mângâiere ochilor mei, îmi va înveseli sufletul și îmi va bucura inima sau dacă hotărârea Ta irevocabilă, o, Rege al veșniciei și Domn suveran al tuturor națiunilor, mă va opri de a mă prezenta în fața tronului Tău. Jur pe gloria și maiestatea Ta, pe stăpânirea și pe forța Ta, negura depărtării de Tine m-a distrus. Ce s-a întâmplat cu lumina apropierii Tale, o, Dorință a tuturor inimilor înțelegătoare? Agonia chinuitoare a despărțirii de Tine m-a mistuit. Unde este lumina strălucitoare a reuniunii Tale, o, Tu Mult-Îndrăgit de aceia care-ți sunt pe deplin devotați?

Tu vezi, o, Dumnezeul meu, ce mi s-a întâmplat pe Calea Ta, prins în mâinile celor ce au negat Adevărul Tău, au încălcat Legământul Tău, au criticat semnele Tale, au respins binecuvântările pe care Tu le-ai oferit, au tăgăduit versetele pe care Tu le-ai trimis și au refuzat să recunoască mărturia pe care Tu ai împlinit-o.

O, Doamne! Vocea vocii mele, inima inimii mele, spiritul spiritului meu, precum și ființa mea exterioară și interioară adeveresc unitatea și unicitatea Ta, forța și omnipotența Ta, grandoarea și suveranitatea Ta și confirmă gloria, semeția și autoritatea Ta. Mărturisesc că Tu ești Dumnezeu și că nu există un alt Dumnezeu în afară de Tine. Din veșnicie Tu ai fost o comoară ascunsă vederii și minții oamenilor și vei continua să rămâi același pentru totdeauna. Forțele pământului nu Te pot niciodată distruge, cum nici puterea națiunilor nu Te poate îngrijora. Tu ești Cel Care ai descuiat ușa cunoașterii în fața slujitorilor Tăi, astfel încât ei să-L poată recunoaște pe Cel Care este Luceafărul Revelației Tale, Locul unde răsar semnele Tale, Cerul manifestării Tale și Soarele frumuseții Tale divine. În Cărțile Tale sfinte, în Scripturile și în Pergamentele Tale ai promis tuturor popoarelor lumii că vei apărea Tu Însuți și vei da la o parte vălurile gloriei de pe chipul Tău, așa cum ai vestit în cuvintele Tale către Prietenul Tău37, prin care Luceafărul Revelației a strălucit luminos deasupra orizontului din Ḥijáz, iar lumina unde răsare Adevărul divin și-a revărsat strălucirea peste toți oamenii, vestind: „O Zi în care oamenii vor sta înaintea Stăpânului lumilor.”38 Și înainte de Muḥammad Tu I-ai împărtășit această veste aducătoare de bucurie Celui Care a vorbit cu Tine39, spunând: „Scoate neamul tău din întuneric la lumină și adu-le lor aminte de zilele lui Dumnezeu.”40 Mai mult, Tu ai vestit acest adevăr Duhului41, precum și Profeților și Mesagerilor Tăi din trecutul îndepărtat sau din cel mai recent. Dacă toate cele pe care ni le-ai trimis întru glorificarea Celei Mai Mărețe Pomeniri, a acestei Mărețe Vestiri, ar izvorî din fântâna Penei Tale prea auguste, locuitorii cetăților cunoașterii și înțelegerii ar rămâne împietriți, cu excepția celor pe care Tu îi vei mântui prin autoritatea puterii Tale și îi vei proteja ca simbol al bunăvoinței Tale mărinimoase și al harului Tău. Mărturisesc că Tu, cu adevărat, Ți-ai împlinit promisiunea și L-ai manifestat pe Cel a Cărui venire a fost prezisă de Profeții Tăi, aleșii Tăi și de cei care Te slujesc. El s-a ivit din cerul gloriei și forței, purtând drapelele semnelor Tale și stindardele mărturiilor Tale. Prin autoritatea forței și tăriei Tale de neînvins, El s-a ridicat în fața tuturor oamenilor și a chemat omenirea pe culmea gloriei transcendente și la Orizontul atotpreaînalt, astfel încât nici tirania clericilor, nici atacul conducătorilor nu au putut să-L împiedice. El s-a ridicat cu hotărâre neclintită și, dând drumul la glas, a vestit răsunător: „Cel Care este Atotdarnic a venit, călare pe nori. Înaintați, o, oameni ai pământului, cu chipuri strălucitoare și inimi radioase!”

Măreață cu adevărat este binecuvântarea celui ce ajunge în prezența Ta, bea vinul reuniunii oferit din mâna mărinimiei Tale, inspiră mireasma semnelor Tale, glăsuiește celebrând lauda Ta, plutește pe sus, în cerul Tău, este purtat de dulceața Glasului Tău, capătă acces la cel mai înălțat Paradis și atinge rangul revelației și viziunii înaintea tronului maiestății Tale.

Te implor, pe Cea Mai Măreață Infailibilitate, pe care Tu ai ales-o să fie aurora Revelației Tale și pe Cuvântul Tău cel mai sublim, prin a cărui autoritate Tu ai dat viață creației și ai revelat Cauza Ta, și pe acest Nume care a făcut ca celelalte nume să suspine tare și încheieturile înțelepților să se clatine, Te implor să mă detașezi de toate cele în afară de Tine, în așa fel încât să nu pot face nicio mișcare decât cu binecuvântarea Voinței Tale, să nu vorbesc decât după cum îmi cere Scopul Tău și să nu aud nimic în afară de cuvintele întru lauda și glorificarea Ta.

Eu preamăresc Numele Tău, o, Dumnezeul meu și Îți ofer recunoștință Ție, o, Dorința mea, fiindcă Tu mi-ai permis să văd limpede Calea Ta dreaptă, mi-ai dezvăluit Măreața Vestire în fața ochilor mei și m-ai ajutat să-mi îndrept fața către Aurora Revelației Tale și Izvorul Cauzei Tale, când slujitorii și poporul Tău te-au părăsit. Te conjur pe Tine, o, Domn al Regatului veșniciei, pe vocea ascuțită a Penei Gloriei și pe Focul Aprins care a chemat cu glas tare din Arborele înverzit, și pe Arca pe care Tu ai ales-o special pentru poporul lui Bahá, să îmi îngădui să rămân neclintit în dragostea mea pentru Tine, să fiu mulțumit cu orice ai hotărât Tu pentru mine în Cartea Ta și să pot rămâne tare în slujba Ta și în slujba celor iubiți de Tine. Ajută-i apoi cu bunăvoință pe slujitorii Tăi, o, Dumnezeul meu, să facă ceea ce va servi înălțării Cauzei Tale și le va permite să respecte tot ce Tu ai revelat în Cartea Ta.

Cu adevărat, Tu ești Domnul tăriei, Tu ai autoritatea să ordoni orișice voiești și ții în mâna Ta frâiele tuturor lucrurilor create. Nu există un alt Dumnezeu în afară de Tine, Cel Plin de Forță, Cel Atotcunoscător, Cel Atotînțelept.

O, Jalíl! Noi le-am dezvăluit ochilor tăi marea și valurile ei, soarele și strălucirea lui, cerul și stelele lui, scoicile și perlele ei. Adu-i mulțumiri Domnului tău pentru asemenea mărinimie, un privilegiu atât de plin de har, ce a cuprins întreaga lume.

O, tu, care ți-ai îndreptat fața către splendorile Chipului Meu! Iluziile goale i-au cuprins pe locuitorii pământului și i-au oprit să se îndrepte spre Orizontul Certitudinii, strălucirea lui, manifestările și luminile lui. Închipuirile vane i-au ținut departe de Cel Care este de Sine Stătător. Ei vorbesc după cum le dictează propriile lor capricii și nu înțeleg. Printre ei sunt aceia ce au spus: „Versetele au fost revelate?” Spune: „Da, pe Cel Care este Domnul cerului!” „A sosit Ceasul?” „Ba mai mult, a trecut, pe Cel Care este Revelatorul simbolurilor clare! Cu adevărat, Cel Inevitabil a sosit, iar El, Cel Adevărat, a apărut cu dovezi și mărturii. Câmpia este dezvăluită, omenirea este năucită și înfricoșată grozav. S-au declanșat cutremure, triburile s-au jelit de frica lui Dumnezeu, Domnul Tăriei, Cel Atotimpunător.” Spune: „Sunetul uimitor de Trâmbiță a răsunat cu putere și Ziua este a lui Dumnezeu, Singurul, Cel Neconstrâns.” Și ei spun: „Nenorocirea s-a petrecut?” Spune: „Da, pe Domnul Domnilor!” „A venit Învierea?” „Ba mai mult; Cel Care este de Sine Stătător a apărut cu Împărăția semnelor Sale.” „Vezi oameni trântiți pe jos?” „Da, pe Domnul meu, Cel Mai Înalt, Cel Mai Glorios!” „Au fost cioatele scoase din rădăcină?” „Da, și mai mult; munții au fost făcuți fărâme; pe Domnul atributelor!” Ei spun: „Unde este Paradisul și unde este Iadul?” Spune: „Unul este reuniunea cu Mine; celălalt, propriul tău sine, o, tu care îl iei tovarăș pe Dumnezeu și te îndoiești.” Ei spun: „Nu vedem Balanța.” Spune: „Desigur, pe Domnul meu, Dumnezeul Milostivirii! Nimeni nu o vede, în afară de cei înzestrați cu putere de pătrundere.” Ei spun: „Au căzut stelele?” Spune: „Da, când El, Care este Cel de Sine Stătător locuia în Ținutul Tainei.42 Luați aminte, voi care sunteți înzestrați cu discernământ!” Toate semnele au apărut când Noi am scos Mâna Forței din pieptul maiestății și puterii. Cu adevărat, Solul a strigat, la timpul făgăduit, iar cei care au recunoscut splendorile Sinaiului s-au stins în sălbăticia ezitării, în fața maiestății cumplite a Domnului vostru, Domnul creației. Trâmbița a întrebat: „A sunat din Goarnă?” Spune: „Da, pe Regele Revelației, când El a urcat pe tronul Numelui Său, Cel Atotmilostiv.” Întunericul a fost risipit de zorii luminoși ai milostivirii Domnului vostru, Sursa tuturor luminilor. Briza Celui Atotmilostiv a adiat, iar sufletele au fost aduse la viață în mormintele trupurilor. Astfel legea a fost împlinită de Dumnezeu, Cel Puternic, Binefăcătorul. Aceia care resping adevărul au spus: „Când s-au deschis cerurile?” Spune: „În timp ce voi zăceați în mormintele neascultării și erorii.” Printre necredincioși se numără acela care se freacă la ochi și privește în stânga și-n dreapta. Spune: „Orbit ești tu. Nu ai niciun refugiu unde să fugi.” Și tot printre necredincioși se numără și cel ce spune: „Oamenii au fost adunați laolaltă?” Spune: „Da, pe Domnul meu! În vreme ce tu ședeai în leagănul plăsmuirilor goale.” Și dintre ei este și acela care spune: „Cartea a fost trimisă prin puterea Credinței adevărate?” Spune: „Însăși adevărata Credință este uluită. Fie-vă teamă, o, voi oameni cu inima înțelegătoare!” Și dintre ei este și acela care spune: „Am fost adunat cu ceilalți, orb?” Spune: „Da, pe Cel care călărește pe nori!” Paradisul este pavat cu trandafiri mistici, iar iadul a fost făcut să ardă cu focul neevlavioșilor. Spune: „Lumina a strălucit departe de la orizontul Revelației și întregul pământ s-a luminat la venirea Celui Care este Domnul Zilei Legământului!” Șovăitorii au pierit, în vreme ce acela care s-a întors spre Luceafărul Certitudinii, călăuzit de lumina încredințării, a prosperat. Binecuvântat ești tu, care ți-ai îndreptat privirea spre Mine, căci această Tabletă a fost trimisă pentru tine – o Tabletă ce face sufletele omenești să plutească. Păstreaz-o în memorie, recit-o. Pe viața Mea! Este o ușă spre milostivirea Domnului tău. Bine este de cel ce-o recită pe înserat și în zori. Cu adevărat, Noi am auzit lauda pe care ai adus-o acestei Cauze, prin care a fost zdrobit muntele cunoașterii și oamenilor le-au alunecat picioarele. Fie gloria Mea cu tine și cu oricine se întoarce spre Cel Atotputernic, Cel Atotdarnic. Tableta se încheie, dar tema este inepuizabilă. Fii răbdător, căci Domnul tău e răbdător.

Acestea sunt versetele pe care Noi le-am trimis înainte și ți le-am trimis ție, pentru a putea cunoaște ce au spus gurile lor mincinoase, când Dumnezeu a venit la ei, cu putere și suveranitate. Plăsmuirile goale au tremurat din temelii, iar cerul închipuirilor vane s-a despicat, dar oamenii încă se mai îndoiesc și I se opun. Ei au respins mărturiile lui Dumnezeu și dovezile Sale, după venirea Lui din cerul forței cu împărăția semnelor Sale. Ei au aruncat ce le-a fost prescris și au săvârșit mai departe ceea ce le fusese interzis în Carte. Ei și-au abandonat Dumnezeul lor și au rămas credincioși dorințelor lor. Într-adevăr ei au pornit pe căi greșite și sunt în eroare. Ei citesc versetele și le resping. Ei privesc simbolurile clare și se leapădă de ele. Ei sunt cuprinși într-adevăr de îndoieli grozave.

I-am prevenit pe cei iubiți de Noi să se teamă de Dumnezeu, o teamă ce este locul de unde izvorăsc toate faptele bune și virtuțile. Este comandantul oștirilor dreptății în cetatea lui Bahá. Ferice de omul care a intrat la umbra stindardului său luminos și s-a prins cu putere de el. Cu adevărat, El este unul dintre Însoțitorii de pe Arca Purpurie care a fost pomenit în Qayyúm-i-Asmá.

Spune: O, oamenii lui Dumnezeu! Împodobiți-vă templele cu podoabele încrederii și evlaviei. Ajutați-L apoi pe Domnul vostru cu oștile faptelor bune și un caracter vrednic de laudă. V-am interzis vrajba și conflictele în Cărțile Mele, în Scripturile Mele, în Pergamentele Mele, în Tabletele Mele și n-am dorit altceva decât înălțarea și dezvoltarea voastră. Despre aceasta aduc mărturie cerul și stelele lui, soarele și lumina lui, arborii și frunzele lor, mările și valurile lor, pământul și comorile lui. Îl rugăm pe Dumnezeu să-i asiste pe cei iubiți de El, să-i ajute cu ceea ce este demn de ei în această condiție slăvită, puternică și minunată. De asemenea, Îl implorăm pe El să-i ajute cu bunăvoință pe cei care Mă înconjoară să respecte ceea ce Pana Mea de glorie le-a poruncit.

O, Jalíl! Cu tine fie gloria Mea și providența Mea iubitoare. Cu adevărat, Noi le-am poruncit oamenilor să facă ce se cuvine și este potrivit, însă ei au săvârșit lucruri ce au făcut ca inima și Pana Mea să plângă. Apleacă-ți urechea la cele ce au fost trimise din cerul Voinței Mele și din ținutul dorinței Mele. Nu regret prizonieratul Meu, nici lucrurile pe care le-am suferit din mâna inamicilor Mei. Nu, suferințele Mele sunt provocate de aceia care pretind că se înrudesc cu Mine, dar săvârșesc lucruri ce fac să se înalțe glasul lamentării Mele și lacrimile să-Mi curgă. Noi i-am îndemnat în amănunt în diverse Tablete și L-am rugat fierbinte pe Dumnezeu să-i ajute cu bunăvoință, să le permită să se apropie de El și să-i întărească în ceea ce le-ar aduce pace inimilor lor și liniște sufletească și i-ar opri să-I amărască zilele.

Spune: O, iubiții Mei din țările Mele! Ascultați sfaturile Celui Care vă sfătuiește de dragul lui Dumnezeu. El v-a creat cu adevărat, a revelat în fața ochilor voștri ce vă înalță și vă urmărește interesele. El v-a făcut cunoscută Calea Lui Dreaptă și v-a înștiințat despre Măreața Lui Vestire.

O, Jalíl! Sfătuiește-i pe oameni să se teamă de Dumnezeu! Pe Dumnezeu! Această teamă este comandantul suprem al oștirii Domnului tău. Oștile ei sunt caracterul demn de laudă și faptele bune. Prin ea cetățile din inimile oamenilor s-au deschis de-a lungul erelor și veacurilor, iar stindardele autorității și biruinței s-au ridicat deasupra tuturor celorlalte stindarde.

Îți vom menționa acum calitatea de a fi demn de Încredere și rangul ei în aprecierea lui Dumnezeu, Domnul tău, Domnul Tronului Puternic. Într-una din zile, Noi am revenit la Insula Noastră Verde. La sosire, am văzut râurile curgând, copacii luxurianți și lumina soarelui jucându-se în mijlocul lor. Întorcându-Ne fața spre dreapta, am văzut ceea ce Pana este neputincioasă să descrie și nici nu e în stare să arate la ce a fost martor ochiul Domnului Omenirii în acel Loc prea-sfințit, prea-sublim, prea-binecuvântat și prea-înălțat. Apoi, întorcându-ne spre stânga, am zărit una dintre Frumusețile Celui Mai Sublim Paradis, stând pe un stâlp de lumină și, cu glas tare, spunând: „O, locuitori ai pământului și cerului! Priviți frumusețea Mea, strălucirea Mea, revelația Mea, splendoarea Mea. Pe Dumnezeu, Cel Adevărat! Eu sunt Încrederea, și revelația ei, și frumusețea ei. Voi recompensa pe oricine nu se va lepăda de Mine și îmi va recunoaște rangul și condiția și se va ține strâns de poala Mea. Eu sunt cea mai măreață podoabă a poporului lui Bahá și veșmântul de glorie al tuturor celor care sunt în împărăția creației. Eu sunt instrumentul suprem pentru prosperitatea lumii și orizontul încredințării pentru toate ființele.” Astfel ți-am trimis ție cele ce îi vor apropia pe oameni de Domnul creației.

Pana Celui Mai Înalt a trecut de la limba elocventă43 la cea luminoasă44, astfel încât tu, o, Jalíl, să poți aprecia milostivirea duioasă a Domnului tău, Cel Incomparabil și să poți fi dintre aceia cu adevărat recunoscători.

O, tu care ți-ai îndreptat privirea spre Orizontul atotglorios! Chemarea s-a înălțat, dar urechile care aud sunt puține, ba chiar inexistente. Acest Nedreptățit se găsește în colții șarpelui, dar El nu ezită să-i pomenească pe cei iubiți de Dumnezeu. Suferințele Noastre au fost atât de cumplite în aceste zile, încât Adunarea din Înalturi este mișcată până la lacrimi și jale. Nici nenorocirile lumii, nici răul pricinuit de semințiile sale nu L-au putut împiedica pe Cel Care este Regele Veșniciei să dea glas chemării Sale sau să-I zădărnicească scopul. Când aceia ce s-au ascuns ani de zile în spatele vălurilor au observat orizontul Cauzei strălucind și Cuvântul lui Dumnezeu pătrunzând pretutindeni, ei s-au repezit înainte și, cu sabia răutății, au provocat atâta durere, cum nicio pană nu poate prezenta și nicio voce nu poate descrie.

Cei ce judecă cinstit mărturisesc că, din primele zile ale Cauzei, Acest Nedreptățit s-a ridicat vădit și strălucitor înaintea regilor și cetățenilor de rând, înaintea conducătorilor și preoților, chemându-i răspicat pe toți oamenii pe Calea dreaptă. N-a avut alt ajutor decât Pana Lui și nici alt sprijin în afară de El Însuși.

Cei neștiutori sau nepăsători față de scopul care animă Cauza lui Dumnezeu s-au ridicat împotriva Lui. Astfel de oameni sunt prevestitorii răului, pomeniți de Dumnezeu în Cartea și Tabletele Lui și despre a căror influență, revoltă și înșelăciune El și-a avertizat poporul. Bine este de aceia care, cu gândul la Domnul Veșniciei, consideră popoarele lumii o pură nimicnicie, ceva care se uită, și se țin cu tărie de mânerul puternic al lui Dumnezeu, astfel încât nici îndoielile, nici insinuările, nici săbiile și nici tunurile nu-i pot îndepărta sau priva de prezența Lui. Binecuvântați sunt credincioșii; binecuvântați sunt cei statornici în Credința Lui.

Drept răspuns la solicitarea ta, Pana Gloriei a descris cu bunăvoință rangurile și treptele Celei Mai Mărețe Infailibilități. Scopul este ca toți să știe cu certitudine că Pecetea Profeților45 – sufletele tuturor, mai puțin al Său, fie ofrandă pentru El – nu are asemănare, corespondent sau egal al Propriului Său rang. Cei Sfinți46 – fie ei binecuvântați de Dumnezeu – au fost creați prin puterea Cuvântului Său, fiind, după El, cei mai învățați și mai distinși dintre oameni și stăruiesc în cel mai mare grad de servire. Esența divină, purificată de orice comparație și asemănare, sălășluiește în Profet, iar Realitatea cea mai adâncă a lui Dumnezeu, înălțată deasupra oricărui corespondent sau egal, se manifestă în El. Aceasta este poziția unității adevărate și a unicității absolute. Adepții Dispensației anterioare au eșuat amarnic în dobândirea unei înțelegeri adecvate a acestei poziții. Punctul Primordial47 – viața tuturor, mai puțin a Sa, fie ofrandă pentru El – spune: „Dacă Pecetea Profeților nu ar fi rostit cuvântul «Succesiune», un asemenea rang nu ar fi fost creat.”

Oamenii de odinioară s-au pus pe aceeași treaptă cu Dumnezeu, chiar dacă își proclamaseră credința în unitatea Lui; cu toate că erau cei mai neștiutori dintre oameni, ei se socoteau cei mai împliniți. Ca simbol al pedepsei divine față de cei nepăsători, credințele și țintele lor false, în această Zi a Judecății, au devenit clare și evidente pentru orice om cu judecată și înțelegere.

Roagă-L pe Dumnezeu, Cel Adevărat să-i protejeze cu bunăvoință pe discipolii acestei Revelații de plăsmuirile goale și închipuirile perverse ale celor ce aparțin Credinței trecute și să nu-i lipsească de splendorile strălucitoare ale luceafărului unității adevărate.

O, Jalíl! Cel pe Care lumea L-a nedreptățit declară acum: Lumina Dreptății abia se zărește, iar soarele Echității este acoperit vederii. Tâlharul ocupă locul apărătorului și paznicului, iar trădătorul este în postură de credincios. Cu un an înainte, un tiran a condus acest oraș și în fiecare moment provoca un nou rău. Pe dreptatea Domnului! El n-a făcut decât să aducă teroare în inimile oamenilor. Dar pentru Pana Gloriei, tirania lumii n-a fost și nu va fi vreodată un obstacol. Din abundența harului și bunătății Noastre iubitoare Noi am revelat special pentru conducătorii și oficialii lumii ceea ce contribuie la siguranță și protecție, liniște și pace; astfel, copiii oamenilor ar putea fi feriți de răul oprimării. El este cu adevărat Ocrotitorul, Ajutorul, Dăruitorul victoriei. Se cuvine ca oamenii Casei Dreptății lui Dumnezeu să-și îndrepte privirea zi și noapte asupra strălucirii pe care o lasă Pana Gloriei în vederea educării popoarelor, edificării națiunilor, protejării omului și salvgardării onoarei sale.

Primul Ishráq

Când Luceafărul Înțelepciunii s-a ridicat deasupra orizontului Dispensației Sfinte a lui Dumnezeu, a glăsuit această atotglorioasă rostire: Cei care au bogății și sunt învestiți cu autoritate și forță trebuie să acorde cea mai profundă atenție religiei. Cu adevărat, religia este o lumină strălucitoare și o fortăreață de neînvins pentru protecția și bunăstarea popoarelor lumii, căci teama de Dumnezeu îl impulsionează pe om să adere la ceea ce este bun și să ocolească toate cele rele. Dacă lampa religiei s-ar stinge, ar urma haos și confuzie, iar luminile justeței și dreptății, ale liniștii și păcii ar înceta să strălucească. Întru acestea aduce mărturie orice om al adevăratei înțelegeri.

Al doilea Ishráq

Am sfătuit întreaga omenire să înfăptuiască Pacea Cea Mare – cel mai sigur dintre toate mijloacele de protecție a umanității. Suveranii lumii trebuie să adere la aceasta printr-un acord, căci reprezintă instrumentul suprem ce poate asigura securitatea și bunăstarea tuturor popoarelor și națiunilor. Ei sunt cu adevărat manifestările forței lui Dumnezeu și zorile autorității Sale. Îl rugăm fierbinte pe Cel Atotputernic să-i asiste cu bunăvoință în tot ce contribuie la binele supușilor lor. O explicație completă privind această problemă a fost oferită mai înainte de Pana Gloriei; bine este de aceia care acționează în acest sens.

Al treilea Ishráq

Se cuvine ca fiecare să respecte poruncile sfinte ale lui Dumnezeu, întrucât ele sunt izvorul nesecat de viață al lumii. Cerul înțelepciunii divine este luminat de cei doi aștri, ai consultării și compasiunii, iar acoperișul ordinii lumii se ridică pe cei doi stâlpi, ai răsplății și pedepsei.

Al patrulea Ishráq

În această Revelație, oștirile care-i pot aduce victoria sunt oștirile faptelor demne de laudă și caracterului integru. Liderul și comandantul acestor oștiri a fost întotdeauna teama de Dumnezeu, o teamă ce cuprinde toate făpturile și domnește deasupra tuturor.

Al cincilea Ishráq

Guvernele trebuie să se familiarizeze pe deplin cu situația celor pe care-i guvernează și să acorde slujbe în funcție de calități și merite. Se impune ca fiecare conducător și suveran să ia în considerare această chestiune cu cea mai mare grijă, astfel încât trădătorul să nu poată uzurpa poziția celui fidel și nici spoliatorul să nu poată conduce în locul celui demn de încredere. Printre oficialitățile care au condus în trecut Cea Mai Măreață Închisoare, unii, lăudat fie Dumnezeu, au îmbrăcat veșmântul dreptății, dar în privința celorlalți, Noi ne-am găsit refugiu în Dumnezeu. Îl implorăm pe Singurul Dumnezeu adevărat să-i călăuzească pe toți, spre a nu fi lipsiți de a avea credință și de a fi demni de încredere și să nu le fie refuzată lumina echității și dreptății.

Al șaselea Ishráq

este uniunea și concordia dintre copiii oamenilor. De la începutul timpului, lumina unității și-a revărsat strălucirea divină asupra lumii, iar mijlocul cel mai măreț de promovare a acestei unități este ca popoarele lumii să-și înțeleagă unul altuia scrierea și vorbirea. În Epistolele trecute, Noi am dispus Împuterniciților Casei Dreptății fie să aleagă o limbă dintre cele existente în prezent, fie să adopte una nouă și în același fel să aleagă o scriere comună, iar aceeași limbă și scriere să se predea în școlile lumii. Astfel, pământul va putea fi considerat o singură țară, un singur cămin. Fructul cel mai glorios al copacului cunoașterii este acest cuvânt înălțat: Sunteți cu toții fructele unui singur copac și frunzele unei singure ramuri. Omul să nu se laude că-și iubește țara, mai bine să se laude că-și iubește semenii. În legătură cu acest lucru, Noi am revelat mai înainte care este mijlocul de reconstrucție al lumii și al unității națiunilor. Binecuvântați sunt cei care ajung acolo. Binecuvântați sunt cei care acționează în acest sens.

Al șaptelea Ishráq

Pana Gloriei îi sfătuiește pe toți în legătură cu instruirea și educația copiilor. Priviți ce a revelat Voința lui Dumnezeu la sosirea Noastră în Orașul-Închisoare și a consemnat în Cartea Cea Mai Sfântă48. Fiecărui tată i s-a ordonat instruirea fiului și fiicei sale în arta cititului și a scrisului și în tot ceea ce a fost enunțat în Tableta Sfântă. Dacă cineva abdică de la ceea ce i s-a poruncit, Împuterniciții trebuie să ia apoi de la el ceea ce este necesar pentru instruirea lor, în cazul când este bogat, iar dacă nu, chestiunea cade în sarcina Casei Dreptății. Cu adevărat, Noi am făcut un adăpost pentru cei săraci și nevoiași. Cel care îl educă pe fiul său sau pe fiul altuia este ca și cum a educat un fiu al Meu; cu el fie Gloria Mea, Bunătatea Mea Iubitoare, Milostivirea Mea, care au cuprins lumea.

Al optulea Ishráq

Acest pasaj, scris acum de Pana Gloriei, este considerat o parte din Cartea Cea Mai Sfântă: Membrii Casei Dreptăţii lui Dumnezeu au fost însărcinaţi să hotărască asupra treburilor oamenilor. Ei, într-adevăr, sunt Împuterniciții lui Dumnezeu printre slujitorii Săi şi zorile autorităţii în ţările Sale.

O, popor al lui Dumnezeu! Dreptatea este aceea care educă lumea, căci ea se sprijină pe doi stâlpi, răsplată şi pedeapsă. Aceşti doi stâlpi sunt sursele vieţii în lume. Dat fiind că pentru fiecare zi există o nouă problemă şi pentru fiecare problemă o soluţie potrivită, asemenea chestiuni ar trebui să fie supuse Casei Dreptăţii, astfel încât membrii ei să acţioneze în funcţie de nevoile şi de cerinţele vremii. Cei care, de dragul lui Dumnezeu, se ridică pentru a sluji Cauza Sa, sunt beneficiarii inspiraţiei divine din Împărăţia nevăzută. Este obligatoriu ca toţi să le dea ascultare. Toate problemele de stat trebuie aduse în faţa Casei Dreptăţii, dar actele de slăvire trebuie să fie respectate conform cu ceea ce Dumnezeu a revelat în Cartea Sa.

O, popor al lui Bahá! Voi sunteţi locurile unde răsar dragostea de Dumnezeu şi zorile bunătăţii Sale pline de iubire. Nu vă întinaţi limbile cu blestemarea şi ponegrirea vreunui suflet şi păziţi-vă ochii împotriva a tot ce este nepotrivit. Arătaţi ceea ce posedaţi. Dacă va fi primit cu bunăvoinţă, scopul vostru a fost atins; dacă nu, a protesta este zadarnic. Lăsaţi acel suflet în seama lui şi întoarceţi-vă spre Domnul, Ocrotitorul, Cel de Sine Stătător. Nu fiţi cauză de suferinţă, şi cu atât mai puţin de discordie şi ceartă. Nutrim speranţa că veţi putea dobândi adevărata educaţie la adăpostul copacului milostivirii Sale duioase şi că veţi acţiona în concordanţă cu ceea ce Dumnezeu a dorit. Sunteţi cu toţii frunzele unui singur copac şi picăturile unui singur ocean.

Al nouălea Ishráq

Scopul religiei, după cum este revelat din cerul Voinței sfinte a lui Dumnezeu este să întemeieze unitatea și concordia între popoarele lumii; nu o faceți motiv de ceartă și de disensiune. Religia lui Dumnezeu și legea Lui divină sunt cele mai potente instrumente și cele mai sigure dintre toate mijloacele pentru a face să răsară lumina unității între oameni. Progresul acestei lumi, dezvoltarea națiunilor, liniștea popoarelor și pacea tuturor celor care locuiesc pe pământ se numără printre principiile și hotărârile lui Dumnezeu. Religia îi dăruiește omului cel mai prețios dintre daruri, îi oferă cupa prosperității, îi împărtășește viața veșnică și trimite o ploaie de beneficii nepieritoare omenirii. Este de datoria căpeteniilor și a conducătorilor lumii și îndeosebi a Împuterniciților Casei Dreptății lui Dumnezeu, să se străduiască din toate puterile lor să-i protejeze poziția, să-i promoveze interesele și să-i înalțe condiția în ochii lumii. În aceeași manieră, se impune ca ei să cerceteze situația supușilor lor și să cunoască problemele și activitățile diverselor comunități aflate în stăpânirea lor. Noi chemăm manifestările forței lui Dumnezeu – suveranii și cârmuitorii de pe pământ – să se grăbească și să facă tot ce este în puterea lor spre a putea alunga dezbinarea din această lume, pe care s-o lumineze cu lumina concordiei.

Este de datoria tuturor să respecte și să adere ferm la ceea ce a izvorât din Pana Noastră Cea Mai Înălțată. Dumnezeu Cel Adevărat Mă ia ca martor și orice atom al existenței se mișcă să adeverească faptul că mijloacele care duc la elevarea, progresul, educația, protecția și regenerarea popoarelor pământului au fost în mod clar stabilite de Noi și revelate în Cărțile Sfinte și în Tablete de Pana Gloriei.

Îl rugăm pe Dumnezeu să-Și ajute slujitorii cu bunăvoință. Acest Nedreptățit așteaptă de la fiecare doar dreptate și corectitudine. Nimeni să nu se mulțumească doar cu ce aude, ci se cuvine ca toți să mediteze la ceea ce a revelat Acest Nedreptățit. Jur pe luceafărul rostirii, care strălucește deasupra orizontului Împărăției Celui Atotmilostiv, că de-ar fi fost vreun exponent sau vestitor disponibil, nu am fi făcut din Noi obiect de cenzură, ridiculizare și de calomnie al oamenilor.

La sosirea Noastră în ‘Iráq am găsit Cauza lui Dumnezeu cufundată în apatie adâncă și briza revelației divine oprită. Majoritatea credincioșilor era slăbită și descurajată, ba chiar total pierdută și fără viață. Aici a fost un al doilea sunet de Trâmbiță la care Limba Grandorii a rostit aceste cuvinte binecuvântate: „Noi am sunat din Trâmbiță a doua oară.” Astfel, întreaga lume s-a însuflețit de suflarea vitalizantă a revelației și a inspirației divine.

Anumite suflete au ieșit acum din spatele vălurilor, cu intenția de a-I face rău Acestui Nedreptățit. Ei au împiedicat și negat revărsarea acestui dar neprețuit.

O, voi ce judecați cinstit! Dacă această Cauză trebuie să fie negată, atunci care altă cauză a lumii poate fi justificată sau considerată vrednică de a fi acceptată?

Aceia care s-au lepădat de Cauza lui Dumnezeu caută cu sârguință să adune Scrierile Sfinte ale acestei Revelații; și deja au reușit, prin gesturi de prietenie, să dobândească unele dintre aceste Scrieri de la cei ce le-au avut în posesie. Mai mult, când se întâlnesc cu adepți ai altei religii, ei se revendică drept credincioși ai acesteia. Spune: Muriți în urgia voastră! Cu adevărat, El s-a ivit cu o autoritate atât de măreață, încât niciun om cu viziune, al auzului, al înțelegerii, al dreptății sau al echității nu-L poate vreodată tăgădui. Pentru acestea aduce mărturie, în acest Ceas splendid, Pana Celui Care este Cel Străvechi.

O, Jalíl! Gloria Mea fie cu tine. Noi îi îndemnăm pe cei iubiți de Dumnezeu să săvârșească fapte bune, căci poate vor fi ajutați cu bunăvoință și vor adera la ceea ce a fost trimis din cerul Revelației Sale. Binefacerile ce decurg din această rostire divină îi vor copleși pe aceia care respectă preceptele Lui. Noi Îl implorăm pe Dumnezeu să le permită să facă ceea ce este plăcut și satisfăcător pentru El, să le îngăduie să se poarte echitabil și să respecte dreptatea în această Cauză atotimpunătoare, să le facă cunoscute lor Scrierile Lui Sfinte și să le dirijeze pașii pe Calea Lui dreaptă.

Heraldul Nostru Înălțat – viața tuturor, mai puțin a Lui, fie ofrandă de dragul Său – a revelat anumite legi. Totuși, pe tărâmul Revelației Sale, aceste legi au fost supuse aprobării Noastre, așadar Acest Nedreptățit a pus unele dintre ele în aplicare exprimându-le în Kitáb-i-Aqdas în cuvinte diferite. Pe altele, le-am pus deoparte. El are în mâna Lui puterea. El face ce voiește și poruncește ce Îi place. El este Cel Atotputernic, Cel Atotlăudat. Sunt și porunci de curând revelate. Binecuvântați sunt aceia care le înfăptuiesc. Binecuvântați sunt aceia care urmează preceptele Sale.

Oamenii lui Dumnezeu trebuie să facă eforturi substanțiale pentru ca focul urii și răutății, care mocnește în piepturile neamurilor și popoarelor, să poată fi stins prin apele vii ale rostirii și îndemnurile Celui Care este Dorința lumii, iar arborii existenței omenești să poată fi împodobiți cu poame minunate și măiestre. El este, cu adevărat, Cel Care Previne, Cel Plin de Compasiune, Cel Atotdarnic.

Fie ca strălucirea gloriei Sale ce radiază deasupra orizontului mărinimiei să coboare asupra ta, o, popor al lui Bahá, asupra celui ce rămâne ferm și statornic și acelora ce sunt bine ancorați în Credință și înzestrați cu înțelegere adevărată.

În ceea ce privește întrebarea ta referitoare la dobândă și profit din aur și argint: În urmă cu niște ani, pasajul următor a fost revelat din cerul Celui Atotmilostiv în cinstea celui ce poartă numele lui Dumnezeu, numit Zaynu’l-Muqarrabín49 – cu el fie gloria Celui Mai Glorios. El – slăvit fie Cuvântul Său – spune: Mulți oameni au nevoie de acest lucru, căci dacă n-ar fi nicio perspectivă de obținere a unui câștig, afacerile oamenilor ar fi obstrucționate și s-ar prăbuși. Rar se poate întâlni o persoană care să manifeste asemenea considerație față de aproapele său, concetățeanul său sau față de propriul frate și să-i arate asemenea solicitudine, încât să fie dispus să-i acorde un împrumut în termeni binevoitori.50 De aceea, ca semn de bunăvoință față de oameni, Noi am recomandat ca dobânda pentru bani să fie tratată ca oricare altă tranzacție de afaceri obișnuite printre oameni. Astfel, acum, că această poruncă înțeleaptă a coborât din cerul Voinței lui Dumnezeu, este legal și corect să percepi dobândă pentru bani, astfel încât oamenii lumii să poată, în spiritul amiciției și tovărășiei, cu bucurie și voioșie, să se implice cu devotament în preamărirea Numelui Celui Care este Cel Mult-Îndrăgit de întreaga omenire. Cu adevărat, El poruncește după Propria Sa dorință. El a legiferat acum dobânda, tot așa cum a considerat-o ilegală în trecut. El ține în strânsoarea Sa împărăția puterii. El face și orânduiește. El este cu adevărat Orânduitorul, Cel Atotcunoscător.

Adu-i mulțumirile tale Domnului tău, o, Zaynu’l-Muqarrabín, pentru această mărinimie manifestă.

Mulți clerici din Persia, prin nenumărate șiretlicuri și scheme, s-au hrănit din câștigurile ilicite obținute prin cămătărie. Ei au născocit modalități prin care să dea în mod oficial un aspect de legalitate. Ei au făcut o joacă din legile și poruncile lui Dumnezeu, dar n-au înțeles.

Totuși, este o chestiune ce trebuie practicată cu moderație și corectitudine. Pana Noastră de Glorie, ca semn al înțelepciunii și în folosul oamenilor, s-a abținut să stabilească o limită. Cu toate acestea, Noi îi îndemnăm pe cei iubiți de Dumnezeu să respecte dreptatea și corectitudinea și să facă ceea ce i-ar stimula pe prietenii lui Dumnezeu să manifeste milostivire duioasă și compasiune unii față de alții. El este cu adevărat Sfetnicul, Cel Plin de Compasiune, Cel Atotdarnic. Să dea Dumnezeu ca toți oamenii să fie ajutați cu bunăvoință să respecte ceea ce a rostit Limba Singurului Dumnezeu Adevărat. Iar dacă ei aplică ceea ce Noi am proclamat, Dumnezeu – înălțată fie-I gloria – le va dubla cu siguranță partea prin cerul mărinimiei Sale. Cu adevărat, El este Cel Generos, Cel Iertător, Cel Plin de Compasiune. Lăudat fie Dumnezeu, Cel Mai Înălțat, Cel Mai Măreț.

Oricum, desfășurarea acestor afaceri a fost încredințată oamenilor Casei Dreptății pentru a le pune în aplicare în acord cu exigențele vremii și dictatele de înțelepciune.

Îi îndemnăm încă o dată pe toți credincioșii să respecte dreptatea și corectitudinea și să manifeste dragoste și mulțumire. Ei sunt într-adevăr oamenii lui Bahá, însoțitorii de pe Arca Purpurie. Cu ei fie pacea lui Dumnezeu, Domnul tuturor Numelor, Creatorul cerurilor.

Această Tabletă i-a fost adresată lui Áqá Muḥammad, un credincios remarcabil din orașul Qá’in, care era supranumit Nabíl-i-Akbar (vezi Memorials of the Faithful, capitolul 1: „Nabil-i-Akbar”). Un alt distins credincios din Qá’in, Mullá Muḥammad-‘Alí, era cunoscut drept Nabíl-i-Qá’iní (vezi Memorials of the Faithful, capitolul 17: „Nabil of Qa'in”). În sistemul numeric abjad, numele „Muḥammad” are valoare numerică similară lui „Nabíl.”

Aceasta este o Epistolă pe care Cel Atotmilostiv a trimis-o din Împărăția Rostirii. Este cu adevărat o suflare de viață celor ce sălășluiesc în ținutul creației. Slăvit fie Domnul tuturor lumilor! În această Epistolă, este menționt cel care preamărește Numele lui Dumnezeu, Domnul lui, care este numit Nabíl într-o Tabletă plină de greutate.

O, Muḥammad! Ascultă Glasul care pornește din Tărâmul Gloriei, ce strigă tare din Arborele celest, care s-a ridicat deasupra țării lui Za‘farán51: Cu adevărat, nu există un alt Dumnezeu în afară de Mine, Cel Omniscient, Cel Înțelept. Fii precum adierile Celui Atotmilostiv pentru arborii din ținutul ființei și ai grijă de creșterea lor prin puterea Numelui Domnului tău, Cel Drept, Cel Atotinformat. Noi dorim să te deprindem cu ceea ce le va servi ca reamintire oamenilor, astfel încât să se lepede de lucrurile obișnuite lor și să-și îndrepte fețele către Dumnezeu, Domnul celor sinceri.

Noi sfătuim oamenii în aceste zile, când chipul Dreptății este murdărit de țărână, când flăcările necredinței ard până sus, iar roba înțelepciunii este sfâșiată, când liniștea și credința sunt în declin, iar încercările și tribulațiile au devenit severe, când legămintele sunt încălcate și legăturile tăiate, când nimeni nu știe să distingă lumina de întuneric sau călăuzirea de greșeală.

O, popoare ale lumii! Lăsați tot răul, atașați-vă de bine. Străduiți-vă să fiți exemple luminoase întregii omeniri și adevărate amintiri ale virtuților lui Dumnezeu printre oameni. Acela care se ridică să servească a Mea Cauză trebuie să manifeste înțelepciunea Mea și să depună toate eforturile pentru alungarea ignoranței de pe pământ. Uniți-vă în cuget, țineți un singur sfat. Fie-vă dimineața mai bună decât seara și fiecare mâine mai împlinit ca ieri. Meritul omului constă în servire și virtute, iar nu în etalarea averilor și bogăției. Luați seama ca vorbele voastre să se curețe de plăsmuirile goale și de dorințele lumești, iar faptele, eliberate de șiretenie și de suspiciune. Nu risipiți bogăția vieții voastre prețioase în căutarea înclinațiilor rele și perverse și nu vă cheltuiți energia promovându-vă interesele personale. Fiți generoși în zilele cu bunăstare și răbdători în ceasul pierderii. Dificultatea e urmată de succes, iar veselia îi urmează durerii. Păziți-vă de indolență și de lenevie și atașați-vă de ceea ce le aduce profit oamenilor, tineri sau bătrâni, importanți sau modești. Luați aminte ca nu cumva să semănați neghina dezbinării între oameni și nu cumva să plantați spinii îndoielii în inimile pure și fericite.

O, voi cei îndrăgiți de Domnul! Nu vă atașați de ceea ce pângărește râul limpede al dragostei și distruge mireasma dulce a prieteniei. Pe dreptatea Domnului! Ați fost creați să arătați dragoste unii față de alții, și nu perversitate și dușmănie. Nu vă mândriți cu dragostea pentru voi, ci cu dragostea pentru semenii voștri. Nu faceți un act de glorie din dragostea voastră pentru țară, ci din dragostea voastră pentru întreaga umanitate. Să aveţi ochiul cast, mâna credincioasă, limba iubitoare de adevăr şi inima iluminată. Nu înjosiți condiția celor învățați din Bahá și nu diminuați rangul conducătorilor care împart dreptatea printre voi. Puneți-vă încrederea în armata dreptății, înveșmântați-vă în armura înțelepciunii, iertarea și milostivirea fie-vă podoabe, ca și ceea ce bucură inima celor preferați de Dumnezeu.

Pe viața Mea! Nemulțumirile voastre m-au aruncat în întristare. Nu-i priviți pe copiii lumii și faptele lor, ci îndreptațivă privirea spre Dumnezeu și spre stăpânirea Sa fără de sfârșit. Cu adevărat, El vă amintește care este sursa desfătării tuturor oamenilor. Beți din apa dătătoare de viață a bucuriei binecuvântate din potirul rostirii oferit de Izvorul Revelației divine – Cel Care te-a pomenit în această puternică fortăreață. Străduiește-te cât poți de tare să întemeiezi cuvântul adevărului cu elocință și înțelepciune, ca să spulberi falsitatea de pe fața pământului. Astfel te îndrumă Aurora cunoașterii divine din acest orizont luminos.

O, tu, care vorbești în Numele Meu! Gândește-te la oamenii și la lucrurile pe care ei le-au săvârșit în zilele Mele. Noi i-am revelat unuia dintre cârmuitori ceea ce pune stăpânire pe toți locuitorii pământului și i-am cerut să Ne pună față în față cu învățații acestor vremuri, pentru a-i putea expune mărturia lui Dumnezeu, dovezile Sale, gloria și maiestatea Sa; și n-am avut altă intenție decât cel mai mare bine. Cu toate acestea, ceea ce el a comis i-a făcut pe locuitorii cetăților dreptății și echității să plângă. Astfel s-a dat sentința între el și Mine. Cu adevărat, Domnul tău este Orânduitorul, Cel Atotinformat. În aceste condiții, după cum vezi, cum poate Pasărea Celestă să zboare în atmosfera misterelor divine, când aripile sale au fost bătute cu pietrele plăsmuirii goale și urii amare și este azvârlită într-o temniță construită din piatră dură? Pe dreptatea lui Dumnezeu! Oamenii au înfăptuit o nedreptate amarnică.

În privința afirmațiilor tale despre începutul creației, acesta este un subiect asupra căruia concepțiile variază din cauza divergențelor dintre gândurile și părerile oamenilor. Dacă ai afirma că a existat mereu și că va continua să existe, ar fi adevărat; dacă ai afirma aceeași idee, așa cum este menționată în Scripturile sacre, n-ar fi nicio îndoială despre acest lucru, căci a fost revelată de Dumnezeu, Domnul lumilor. Într-adevăr, El era o comoară ascunsă. Aceasta este o treaptă ce nu poate fi descrisă nicicând și nu se poate face aluzie la ea. Pe treapta lui „Am dorit să Mă fac pe Mine Însumi cunoscut,” Dumnezeu a fost, iar creația Sa a existat în adăpostul Său de la începutul fără început, înainte de a fi precedată de un Început ce nu poate fi socotit început și care s-a ivit printr-o Cauză insondabilă chiar și pentru oamenii învățați.

Ceea ce există a existat înainte, dar nu în forma pe care o vezi astăzi. Lumea ființei s-a întrupat prin căldura generată de interacțiunea dintre forța activă și cea care este beneficiarul ei. Cele două sunt aceleași, dar totuși diferite. Astfel te informează Măreața Vestire despre această structură glorioasă. Cele ce comunică influența generatoare și cele care sunt destinatarii impactului ei sunt într-adevăr create prin irezistibilul Cuvânt al lui Dumnezeu, care este Cauza întregii creații, în vreme ce toate celelalte, în afară de Cuvântul Său, sunt numai făpturile și efectele lui. Cu adevărat, Domnul tău este Tălmaciul, Cel Atotînțelept.

Mai mult, să știi, Cuvântul lui Dumnezeu – înălțată fie-I gloria – este mai presus și mult superior celor percepute de simțuri, căci nu este atins de nicio proprietate sau substanță. El transcende limitele elementelor cunoscute și se înalță deasupra tuturor substanțelor esențiale și recunoscute. El a devenit manifest fără nicio silabă sau sunet și nu este decât Porunca lui Dumnezeu care străbate toate lucrurile create. El nu a fost niciodată în afară lumii ființei. Din harul atotpătrunzător al lui Dumnezeu emană tot harul. Este o entitate mult îndepărtată, deasupra tuturor celor ce au fost și vor fi.

Nu ne face plăcere să dezvoltăm acest subiect, întrucât necredincioșii și-au aplecat urechea către Noi, cu scopul de a auzi ceva prin care să poată găsi obiecții lui Dumnezeu, Ajutorul în Primejdie, Cel de Sine Stătător. Câtă vreme ei sunt incapabili să atingă tainele cunoașterii și înțelepciunii din ceea ce a dezvăluit Sursa splendorii divine, ei își intensifică protestele și vociferează. Este adevărat însă că ei obiectează asupra lucrurilor pe care le înțeleg, și nu asupra explicațiilor oferite de Tălmaci, nici a adevărurilor împărtășite de Singurul Dumnezeu Adevărat, Cunoscătorul lucrurilor nevăzute. Obiecțiile lor, absolut toate, se întorc chiar împotriva lor și jur pe viața ta că sunt lipsiți de înțelegere.

Orice lucru trebuie să aibă o origine și orice construcție un constructor. Cu adevărat, Cuvântul lui Dumnezeu este Cauza care a precedat lumea contingentă – o lume împodobită cu splendorile Celui Străvechi, însă mereu reînnoită și regenerată. Nemăsurat de înălțat este Dumnezeul Înțelepciunii, Care a ridicat această sublimă structură.

Privește lumea și meditează o vreme asupra ei. Îți dezvăluie în fața ochilor tăi cartea sa proprie și revelează ceea ce Pana Domnului tău, Plăsmuitorul, Cel Atotinformat, a întipărit în ea. Te va deprinde cu ceea ce este în interiorul ei și pe deasupra și îți va da niște explicații clare, ca să fii independent de orice lămuritor elocvent.

Spune: Natura este în esența ei personificarea Numelui Meu, Făuritorul, Creatorul. Manifestările sale sunt diversificate din cauze variate, iar în această diversitate există semne pentru oamenii cu judecată. Natura este Voința lui Dumnezeu, iar expresia ei este în și prin lumea contingentă. Este o dispensație a Providenței, poruncită de Orânduitor, de Cel Atotînțelept. Dacă ar afirma cineva că Voința lui Dumnezeu este manifestată în lumea existentă, nimeni n-ar pune la îndoială o asemenea afirmație. Este înzestrată cu o putere, a cărei realitate nu poate fi înțeleasă nici de oamenii învățați. Într-adevăr, un om inteligent nu poate percepe nimic altceva din ea decât splendoarea strălucitoare a Numelui Nostru, Creatorul. Spune: Aceasta este o existență care nu cunoaște declinul și însăși Natura rămâne perplexă în fața revelațiilor sale, a dovezilor sale convingătoare și gloriei sale strălucitoare ce au cuprins universul.

Nu se cuvine să îți întorci privirea spre vremuri apuse sau mai recente. Pomenește această Zi și preamărește ceea ce s-a ivit aici. Îi va fi cu adevărat îndeajuns întregii umanități. Într-adevăr, expunerile și discursurile pentru explicarea unor astfel de lucruri le dau fiori spiritelor. Se cuvine ca tu să vorbești răspicat, astfel încât să înflăcărezi inimile credincioșilor și să faci ca trupurile lor să-și ia zborul.

Astăzi, oricine crede cu tărie în renașterea omului și este pe deplin conștient că Dumnezeu, Cel Mai Înălțat, exercită influența supremă și autoritate absolută asupra acestei noi creații, o astfel de persoană se numără, cu adevărat, printre cele înzestrate cu o mai bună cunoaștere în cea mai măreață Revelație. Acestea sunt adeverite de toți credincioșii înzestrați cu judecată.

Pășește mai presus de lumea ființei prin puterea Celui Mai Mare Nume, pentru a putea fi conștient de tainele imemoriale și a cunoaște ceea ce nimeni nu cunoaște. Cu adevărat, Domnul tău este Ajutorul, Cel Atotcunoscător, Cel Atotinformat. Fii asemenea unei artere pulsatorii, care se zbate în trupul întregii creații, astfel încât, prin căldura generată de această mișcare, să apară ceea ce va însufleți inimile celor ce ezită.

La vremea când Noi eram ascunși sub nenumărate văluri de lumină, tu ai intrat în comuniune cu Mine, fiind martor al aștrilor cerului înțelepciunii Mele și al talazurilor oceanului rostirii Mele. Cu adevărat, Domnul tău este Cel Iubitor de Adevăr, Cel Credincios. Mare într-adevăr este binecuvântarea celui care a atins efuziunile generoase ale acestui ocean în zilele Domnului său, Cel Mai Darnic, Cel Atotînțelept.

În timpul șederii Noastre în ‘Iráq, când locuiam în casa celui pe nume Majíd, Noi am lămurit pentru tine tainele creației, precum și originea, apogeul și cauza acesteia. Cu toate acestea, de la plecarea Noastră, Noi ne-am limitat la această afirmație: „Cu adevărat, nu există un alt Dumnezeu în afară de Mine, Cel în Veci Iertător, Cel Darnic.”

Rostirea cu care propovăduiești Cauza lui Dumnezeu să facă rugul să se aprindă, înălțându-se din el chemarea: „Cu adevărat, nu există un alt Dumnezeu în afară de Mine, Cel Atotputernic, Cel Neconstrâns”. Spune: Rostirea umană este o esență ce aspiră să-și exercite influența și necesită moderație. În privința influenței sale, aceasta este condiționată de rafinament, care depinde la rândul său de inimile detașate și pure. În privința moderației, aceasta trebuie să se combine cu tactul și înțelepciunea, după cum este consfințit în Sfintele Scripturi și în Tablete. Meditează la ceea ce a izvorât din cerul Voinței Domnului tău, Cel Care este Sursa a tot ce este har, spre a putea pătrunde sensul adevărat care este păstrat cu evlavie în adâncimile sacre ale Scrierilor Sfinte.

Cei care L-au respins pe Dumnezeu și se agață cu tărie de Natură așa cum este sunt, cu adevărat, lipsiți de cunoaștere și de înțelepciune. Ei se numără, în fapt, printre cei care au apucat-o pe drumuri greșite. Ei n-au izbutit să atingă culmea semeață și au rămas fără scopul final; de aceea, au avut ochii închiși și vederi diferite, în timp ce liderii din rândul lor au crezut în Dumnezeu și în suveranitatea Lui de nebiruit. Întru acestea adeverește Domnul tău, Ajutorul în Primejdie, Cel de Sine Stătător.

Când ochii oamenilor de la Răsărit au fost captivați de artele și minunățiile Apusului, ei au rătăcit tulburați în pustietatea cauzelor materiale, dându-L uitării pe Cel Care este Cauzatorul Cauzelor și Susținătorul lor, în timp ce oamenii care au fost sursa și izvorul Înțelepciunii nu au negat niciodată Impulsul activ din spatele acestor cauze, nici pe Creator sau Originea acestora. Domnul tău știe, dar majoritatea oamenilor nu.

Noi Ne-am stabilit acum, de dragul lui Dumnezeu, Domnul Numelor, sarcina de a pomeni în această Tabletă niște relatări ale înțelepților52, spre a le deschide ochii oamenilor și pentru ca ei să fie pe deplin convinși că El este într-adevăr Făuritorul, Cel Omnipotent, Creatorul, Inițiatorul, Cel Atotcunoscător, Cel Atotînțelept.

Deși este recunoscut faptul că învățații contemporani au calificări superioare în filosofie, arte și meserii, totuși, dacă cineva ar privi cu un ochi critic, ar înțelege de îndată că majoritatea cunoștințelor au fost dobândite prin înțelepții din trecut, ei fiind cei care au pus bazele filosofiei, i-au conceput structura și i-au consolidat stâlpii. Astfel te informează Domnul tău, Cel Străvechi. Învățații de odinioară au căpătat cunoștințele de la Profeți, iar cei din urmă erau Exponenții filosofiei divine și Revelatorii tainelor cerești. Oamenii au sorbit din apele cristaline și pline de viață ale rostirii Acestora, în timp ce alții s-au mulțumit cu rămășițele. Fiecare a primit câte o porție, în concordanță cu măsura lui. Cu adevărat, El este Cel Echitabil, Cel Înțelept.

Empedocle, care s-a distins în filosofie, a fost contemporan cu David, în timp ce Pitagora a trăit în vremea lui Solomon, fiul lui David, dobândind Înțelepciunea din tezaurul profeției. El este acela care a pretins că a auzit sunetul șoptit al cerurilor și a atins statura îngerilor. Cu adevărat, Domnul tău îți va explica limpede toate lucrurile, dacă dorește. Cu adevărat, El este Cel Înțelept, Cel Atotpătrunzător.

Esența și elementele fundamentale ale filosofiei au emanat de la Profeți. Faptul că oamenii sunt diferiți în privința sensurilor interioare și misterelor acestora trebuie atribuit divergențelor lor de vederi și concepții. Suntem bucuroși să-ți relatăm următoarele: Unul dintre Profeți a comunicat cândva poporului său cu ce l-a inspirat Domnul Omnipotent. Într-adevăr, Domnul tău este Cel Care Inspiră, Cel Plin de Har, Cel Înălțat. Când fântâna înțelepciunii și elocinței a țâșnit din izvorul nesecat al Rostirii Sale, iar vinul cunoașterii divine i-a amețit pe aceia care-I căutaseră Pragul, El a exclamat: „Iată! Toate sunt pline de Duh.” Dintre toți oamenii, a fost unul care a stăruit în această afirmație și, stimulat de propriile iluzii, a născocit ideea că spiritul, pur și simplu, penetrează trupul sau intră în el și, prin expuneri extinse, a avansat dovezi pentru susținerea acestei concepții; apoi, grupuri de oameni au mers pe urmele lui. Să menționăm numele lor în acest punct sau să-ți relatăm toate amănuntele ar duce la prolixitate, făcându-ne să ne îndepărtăm de tema principală. Cu adevărat, Domnul tău este Cel Atotînțelept, Cel Atotcunoscător. A mai fost și cel care s-a împărtășit din vinul ales, a cărui pecete a fost îndepărtată de Cheia Limbii Celui Care este Revelatorul Versetelor Domnului tău, Cel Plin de Har, Cel Mai Generos.

Cu adevărat, filosofii nu L-au negat pe Cel Străvechi. Majoritatea lor s-a săvârșit deplângând eșecul de a-I pătrunde misterul, după cum au mărturisit unii dintre ei. Cu adevărat, Domnul tău este Povățuitorul, Cel Atotinformat.

Gândiți-vă la Hipocrate, medicul. A fost unul dintre filosofii eminenți care au crezut în Dumnezeu și I-au recunoscut suveranitatea. După el a venit Socrate, care a fost într-adevăr înțelept, desăvârșit și drept. El a practicat spiritul de sacrificiu, și-a reprimat apetitul pentru dorințele egoiste și s-a lepădat de plăcerile materiale. S-a retras în munți, unde a locuit într-o peșteră. El i-a sfătuit pe oameni să nu se închine idolilor și i-a învățat calea lui Dumnezeu, Domnul Milostivirii, până când cei lipsiți de învățătură s-au ridicat împotriva lui. Ei l-au arestat și l-au omorât în închisoare. Astfel îți relatează această Pană cu grăbire. Ce viziune profundă a avut acest om eminent în filosofie! El este cel mai valoros dintre filosofi și un experimentat înțelept. Mărturisim că el este unul dintre eroii acestui domeniu și un promotor remarcabil dedicat acestuia. El avea cunoștințe profunde în științele de circulație printre oameni, dar și în cele inaccesibile minții lor. Aș crede că el a băut o înghițitură când Cel Mai Măreț Ocean și-a revărsat apele sclipitoare și dătătoare de viață. El este cel care a perceput existența unui caracter unic, temperat și universal al lucrurilor, care se apropie cel mai mult de spiritul omenesc și a descoperit că acest caracter este diferit de substanța din care sunt făcute lucrurile în forma lor pură. A avut o declarație specială pe această temă cu greutate. De-ar fi să-i întrebi pe înțelepții acestei generații despre această expunere, ai fi martorul incapacității lor de a o înțelege. Cu adevărat, Domnul tău spune adevărul, dar majoritatea oamenilor nu înțeleg.

După Socrate, a venit divinul Platon, care a fost ucenicul său și i-a succedat ca filosof. El și-a recunoscut credința în Dumnezeu și în semnele Sale ce cuprind tot ce a fost și ce va fi. A venit apoi Aristotel, cunoscutul savant. El a descoperit puterea materiei gazoase. Acești oameni care se înfățișează ca lideri ai oamenilor și se remarcă dintre ei, absolut toți, și-au recunoscut credința în Ființa nemuritoare Care ține în mâna Sa frâiele tuturor științelor.

Îți voi menționa de asemenea invocația căreia i-a dat glas Balínús, care era un cunoscător al teoriilor prezentate de Părintele Filosofiei privitoare la misterele creației oferite în tabletele lui de crisolit, astfel încât fiecare să fie pe deplin încredințat asupra lucrurilor pe care Noi le-am elucidat pentru tine în această Tabletă manifestată, care, dacă este strânsă cu mâna justeței și cunoașterii, va aduce spiritul vieții pentru a însufleți toate lucrurile create. Mare este binecuvântarea celui care înoată în acest ocean și celebrează lauda Domnului lui, Cel Plin de Har, Cel Prea-Îndrăgit. Într-adevăr, adierile revelației divine sunt împrăștiate prin versetele Domnului tău, astfel încât nimeni nu poate pune la îndoială adevărul ei, în afară de cei care sunt lipsiți de auz, de vedere, de înțelegere și de oricare altă facultate omenească. Cu adevărat, Domnul tău aduce mărturie întru acestea, dar oamenii nu înțeleg.

Omul acesta a spus: „Eu sunt Balínús, înțeleptul, interpretul minunilor, producătorul de talismane.” El i-a întrecut pe toți ceilalți în răspândirea științelor și artelor și a plutit pe cele mai semețe culmi ale umilinței și supliciului. Ascultă ce a spus el, rugându-L stăruitor pe Cel Atotposesor, pe Cel Mai Înălțat: „Eu stau în prezența Domnului meu, preamărind darurile și recompensele Sale și slăvindu-L, așa cum Își slăvește Propriul Său Sine, spre a putea deveni izvor de binecuvântare și călăuzire oamenilor care aprobă cuvintele mele.” Mai departe a zis: „O, Doamne! Tu ești Dumnezeu și nu există un alt Dumnezeu în afară de Tine. Tu ești Creatorul și nu există alt creator în afară de Tine. Sprijină-mă cu harul Tău și întărește-mă. Inima mi-a fost cuprinsă de panică, mădularele-mi tremură, mi-am pierdut rațiunea și mintea nu mă mai ascultă. Dăruiește-mi tărie și îngăduie glasului meu să vorbească cu înțelepciune.” Iar mai încolo spune: „Tu ești cu adevărat Cel Cunoscător, Cel Înțelept, Cel Plin de Forță, Cel Plin de Compasiune.” Acest om înțelept a fost cel care a primit cunoștințe despre tainele creației și a înțeles subtilitățile care sunt închise cu evlavie în scrierile Hermetice.53

Nu mai avem de adăugat nimic la acestea, dar vom rosti ceea ce Duhul a picurat în inima Mea. Cu adevărat, nu există alt Dumnezeu în afară de El, Cel Cunoscător, Cel Puternic, Ajutorul în Primejdie, Cel Mai Desăvârșit, Cel Atotlăudat. Pe viața Mea! În această Zi, Arborelui celest nu-i place să vestească lumii altceva decât acest enunț: „Cu adevărat, nu există niciun alt Dumnezeu în afară de Mine, Cel Neasemuit, Cel Atotinformat.”

De n-ar fi fost dragostea pe care ți-o nutresc, nu aș fi rostit nici măcar un cuvânt din cele menționate până acum. Să apreciezi valoarea acestei favori și să o păstrezi ca pe ochii din cap și fii dintre aceia cu adevărat recunoscători.

Tu știi prea bine că Noi nu am examinat cu atenție cărțile pe care le au oamenii și nu am dobândit învățăturile familiare lor, însă, ori de câte ori dorim să cităm afirmațiile celor învățați și înțelepți,54 imediat apare în fața Domnului tău, sub forma unei tablete tot ce a apărut în lume și este revelat în Cărțile Sfinte și în Scripturi. Astfel, Noi transpunem în scris tot ceea ce percepe ochiul. Cu adevărat, cunoașterea Sa cuprinde pământul și cerul.

Aceasta este o Tabletă în care Pana Celui Nevăzut a înscris cunoașterea a tot ce a fost și va fi—o cunoaștere pe care nimeni alta în afară de Limba Mea magnifică nu o poate interpreta. Într-adevăr, inima Mea, așa cum este în sine, a fost purificată de Dumnezeu de concepțiile învățaților și nu este atinsă de rostirile înțelepților. Cu adevărat, ea nu reflectă altceva decât revelațiile lui Dumnezeu. Întru aceasta aduce mărturie Limba Grandorii în această Carte limpede.

Spune: O, oameni ai pământului! Luați seama ca nicio referire la înțelepciune să nu vă excludă de la Sursă sau să vă oprească de la Locul de unde răsare ea. Îndreptați-vă inima către Domnul vostru, Educatorul, Cel Atotînțelept.

Pentru fiecare ținut am stabilit o zestre, pentru fiecare ocazie, am alocat o parte, pentru fiecare declarație, un anumit răgaz și pentru fiecare situație, o remarcă potrivită. Reflectați la Grecia. Am făcut din ea Scaunul Înțelepciunii pentru o lungă perioadă de vreme. Cu toate acestea, când ceasul stabilit a bătut, tronul ei a fost răsturnat, limba sa a încetat să mai vorbească, lumina ei s-a micșorat, iar stindardul ei a fost coborât. Astfel Noi dăruim și luăm înapoi. Cu adevărat, Domnul tău este Cel Care dă și privează, Cel Puternic, Cel Plin de Forță.

În fiecare ținut, Noi am aprins un astru al cunoașterii, iar când momentul stabilit se apropie, el va străluci în toată splendoarea deasupra orizontului său, după cum a hotărât Dumnezeu, Cel Atotcunoscător, Cel Atotînțelept. Dacă ar fi după Voința Noastră, Noi am fi pe deplin în stare să descriem pentru tine orice există în fiecare ținut sau s-a întâmplat acolo. Într-adevăr, cunoașterea Domnului tău cuprinde cerurile și pământul.

Pe deasupra, să mai știi că oamenii de odinioară au produs lucruri pe care învățații contemporani nu sunt capabili să le producă. Îți amintim de Múrṭus, care a fost unul dintre învățați. El a inventat un aparat care transmitea sunetul pe o distanță de șaizeci de mile. Pe lângă el au fost și alții care au descoperit lucruri pe care nimeni din această epocă nu le-a văzut. Cu adevărat, Domnul tău revelează în fiecare epocă orișice voiește, ca semn al înțelepciunii din partea Sa. Într-adevăr, El este Orânduitorul Suprem, Cel Atotînțelept.

Un filosof adevărat nu L-ar nega niciodată pe Dumnezeu, nici mărturiile Sale, ci, dimpotrivă, I-ar recunoaște gloria și maiestatea Lui copleșitoare ce domină toate lucrurile create. Cu adevărat, Noi îi iubim pe acești oameni ai cunoașterii care au pus în lumină asemenea lucruri ce promovează cele mai bune interese ale umanității și i-am ajutat prin puterea poruncii Noastre, căci Noi suntem capabili să realizăm cu bine scopul Nostru.

Băgați de seamă, o, dragii Mei, să nu nesocotiți meritele slujitorilor Mei învățați, pe care Dumnezeu i-a ales cu bunăvoință să fie reprezentanții Numelui Său, „Plăsmuitorul” în omenire. Dovediți cea mai mare sârguință în dezvoltarea meseriilor și deprinderilor de care pot beneficia toți oamenii, fie ei tineri sau în vârstă. Noi i-am abandonat pe cei lipsiți de învățătură care își închipuie cu naivitate că Înțelepciunea înseamnă să dai frâu liber plăsmuirilor goale și să te lepezi de Dumnezeu, Domnul tuturor oamenilor, după cum și astăzi îi auzim pe unii dintre acei nepăsători dând glas unor asemenea afirmații.

Spune: Începutul Înțelepciunii și originea ei înseamnă să recunoști tot ce Dumnezeu a stabilit cu claritate, căci prin puterea sa, înființarea artei guvernării, care este un scut pentru păstrarea trupului omenirii, a fost hotărâtă cu tărie. Cugetați un timp pentru a putea recepționa ceea ce a vestit în această minunată Tabletă cea mai înălțată Pană a Mea. Spune: Orice subiect pe care-l ridicați în discuție referitor la treburi de stat cade în umbra unuia dintre cuvintele trimise din cerul rostirii glorioase și înălțate. Astfel, ceea ce ți-am relatat Noi îți va bucura inima, le va aduce alinare ochilor tăi și îți va permite să te mobilizezi în promovarea Cauzei Sale în mijlocul tuturor popoarelor.

O, al Meu Nabíl! Nu lăsa nimic să te întristeze, mai bine bucură-te și fii vesel, întrucât am pomenit numele tău, Mi-am întors inima și fața către tine și am vorbit cu tine prin această expunere incontestabilă și cu greutate. Meditează în inima ta la tribulațiile pe care le-am suferit, la întemnițarea și prizonieratul pe care le-am îndurat, la suferințele care s-au abătut asupra Mea și la acuzațiile pe care oamenii le-au îndreptat împotriva Mea. Privește, ei chiar sunt acoperiți de un văl gros.

Când discursul a atins această treaptă, a apărut răsăritul tainelor divine, iar lumina rostirii a fost înăbușită. Fie ca gloria Lui să cadă asupra oamenilor cu judecată, după cum a poruncit Cel Care este Cel Atotputernic, Cel Atotlăudat.

Spune: Preamărit fie Numele Tău, o, Doamne, Dumnezeul meu! Te implor, pe Numele Tău, prin care splendoarea luminii înțelepciunii a strălucit cu putere atunci când cerurile divinei rostiri au apărut în mijlocul oamenilor, să mă ajuți cu bunăvoință prin confirmările Tale celeste și să-mi dai putința să preamăresc Numele Tău printre slujitorii Tăi.

O, Doamne! Mi-am îndreptat fața către Tine, detașat de toate în afară de Tine și ținându-mă strâns de poala veșmântului binecuvântărilor Tale nenumărate. Dezleagă-mi deci limba să proclam ceea ce va cuceri mințile oamenilor și le va bucura sufletul și spiritul. Întărește-mă apoi în Cauza Ta, astfel încât să nu mă oprească influența asupritorilor din rândul făpturilor Tale și să nu mă rețină atacul necredincioșilor din mijlocul celor care viețuiesc pe tărâmul Tău. Fă-mă asemenea unei lămpi ce strălucește în toate ținuturile Tale, pentru ca cei în inimile cărora strălucește lumina cunoașterii Tale și stăruie dorul pentru dragostea Ta, să fie călăuziți de strălucirea luminii ei.

Cu adevărat, Tu ai puterea de a face după cum Ți-e voia și în strânsoarea mâinii Tale ții împărăția creației. Nu există un alt Dumnezeu în afară de Tine, Cel Atotputernic, Cel Atotînțelept.

În Numele lui Dumnezeu, Cel Înălțat, Cel Mai Înalt

Sursa întregului bine este încrederea în Dumnezeu, supunerea la porunca Lui și mulțumirea cu placul și voia Lui sfântă.

Esența înțelepciunii este frica de Dumnezeu, spaima de biciul și de pedeapsa Lui și teama de dreptatea și de decizia Lui.

Esența religiei este să adeverești cele revelate de Domnul și să urmezi ceea ce El a poruncit în Cartea Lui măreață.

Izvorul întregii glorii este acceptarea a ceea ce Domnul a oferit şi mulţumirea cu ceea ce Dumnezeu a orânduit.

Esența dragostei este ca omul să-și îndrepte inima către Singurul Îndrăgit și să se desprindă de toate celelalte în afară de El și să nu dorească altceva în afară de dorința Domnului Său.

Adevărata pomenire este să-l amintești pe Domnul, Cel Atotlăudat și să uiți de toate în afară de El.

Adevărata bizuință este pentru slujitor să-și urmeze profesia și chemarea în această lume, să se țină strâns de Domnul, să nu caute decât harul Său, întrucât în Mâinile Lui se află destinul tuturor supușilor Săi.

Esența detașării este ca omul să-și îndrepte fața către curțile Domnului, să ajungă în Prezența Lui, să-I privească Chipul și să stea ca martor înaintea Lui.

Esența înțelegerii este să-ți declari sărăcia și să I te supui Voinței Domnului, Cel Suveran, Cel Plin de Har, Cel Atotputernic.

Izvorul curajului şi al puterii este promovarea Cuvântului lui Dumnezeu şi statornicia în dragostea faţă de El.

Esența binefacerii este ca supusul să-și aducă aminte de binecuvântările Domnului său și să-I aducă mulțumiri tot timpul și în orice circumstanțe.

Esența credinței stă în puținătatea cuvintelor și în abundența faptelor; cel ale cărui cuvinte întrec faptele sale, să știi cu adevărat că moartea îi este mai bună decât viața.

Esența siguranței adevărate este să păstrezi liniștea, să privești sfârșitul lucrurilor și să renunți la lume.

Începutul magnanimității este când omul își cheltuiește averea pentru sine, pentru familia lui și pentru săracii care sunt frați întru Credința lui.

Esența bogăției este dragostea pentru Mine; cine Mă iubește este posesorul tuturor lucrurilor, iar cel ce nu Mă iubește se numără printre cei sărmani și nevoiași. Aceasta este ceea ce Degetul Gloriei și Splendorii a revelat.

Sursa tuturor relelor este ca omul să se lepede de Domnul său și să-și îndrepte inima spre lucrurile nelegiuite.

Cel mai aprig foc este să pui la îndoială semnele lui Dumnezeu, să contești fără temei ceea ce El a revelat, să-L tăgăduiești și să-ți porți sinele cu mândrie prin fața Lui.

Sursa întregii învățături este cunoașterea lui Dumnezeu, înălțată fie-I gloria, iar aceasta nu poate fi dobândită decât prin cunoașterea Manifestării Sale Divine.

Esența josniciei este să ieși de la umbra Celui Milostiv și să cauți adăpost la Cel Rău.

Sursa greșelii este să nu crezi în Singurul Dumnezeu adevărat, să te bazezi pe orice altceva în afară de El și să fugi de Decretul Lui.

Pierderea adevărată este pentru acela ale cărui zile au fost petrecute în ignoranță totală de sine.

Esența a tot ceea ce am revelat Noi pentru tine este Dreptatea și ca omul să se elibereze de plăsmuirile goale și de imitație, să distingă cu ochiul unicității opera Sa glorioasă și să privească toate lucrurile cu un ochi scrutător.

Astfel te-am învățat Noi pe tine, am manifestat pentru tine Cuvintele Înțelepciunii, pentru a-I putea fi recunoscător Domnului, Dumnezeul tău și să te mândrești în mijlocul tuturor popoarelor.

Din respect, bahá’íi, în loc să I se adreseze lui Bahá’u’lláh în mod direct, Îi scriau secretarului Său particular, Mírzá Áqá Ján, supranumit „Slujitorul lui Dumnezeu” și „Slujitorul în așteptare.” Răspunsul venea sub forma unei scrisori de la Mírzá Áqá Ján citând cuvintele lui Bahá’u’lláh, care era dictată de fapt, în întregime, de Bahá’u’lláh. Astfel, toate părțile Tabletei, chiar și acelea care sunt în aparență cuvintele lui Mírzá Áqá Ján însuși, fac parte din Scriptura Sacră revelată de Bahá’u’lláh. Tableta lui Maqṣúd este sub această formă. I-a fost adresată lui Mírzá Maqṣúd, unul dintre primii credincioși, care locuia în acea vreme la Damasc și Ierusalim.

El este Dumnezeu, înălțat este El, Domnul Maiestății și Forței

O laudă înălțată deasupra oricărei mențiuni sau descrieri I se cuvine Celui Adorat, Posesorul tuturor lucrurilor vizibile și invizibile, Care i-a permis Punctului Primordial să reveleze nenumărate Cărți și Epistole și Care, prin puterea Cuvântului Său sublim, a chemat întru ființă întreaga creație, generațiile de odinioară și cele noi. Mai mult, în fiecare epocă și ciclu, potrivit înțelepciunii Sale transcendente, El a trimis un Mesager divin să revigoreze sufletele descurajate și deznădăjduite cu apele vii ale rostirii Sale, Cel Care este într-adevăr Tălmaciul, adevăratul Interpret, întrucât omul este incapabil să înțeleagă ceea ce a izvorât din Pana Gloriei și s-a consemnat în Cărțile Sale cerești. Oamenii, în orice moment și în orice situație, au nevoie de cineva care să-i sfătuiască, să-i călăuzească, să-i instruiască și să-i învețe. De aceea, El și-a trimis Mesagerii, Profeții și aleșii, astfel încât să-i deprindă pe oameni cu scopul divin, ce stă la baza revelației Cărților și apariției Mesagerilor și ca fiecare să devină conștient de încrederea lui Dumnezeu, care este ascunsă în realitatea fiecărui suflet.

Omul este Talismanul suprem. Lipsa unei educații potrivite l-a lipsit însă de ceea ce posedă în mod natural. Printr-un cuvânt rostit de Dumnezeu, el a fost chemat întru ființă ; printr-un alt cuvânt, el a fost călăuzit să recunoască Sursa educației sale; prin încă un cuvânt, rangul și destinul i-au fost protejate. Ființa Cea Măreață spune: Priveşte-l pe om ca pe o mină bogată în nestemate de o inestimabilă valoare. Numai educaţia o poate face să-şi scoată la iveală comorile şi ajută omenirea să beneficieze de acestea. Dacă orice om ar medita asupra celor pe care Scripturile, trimise din cerul Voinței sfinte a lui Dumnezeu, le-au revelat, el ar recunoaște imediat că scopul lor este ca toți oamenii să fie considerați un singur suflet, astfel încât pecetea ce poartă cuvintele: „Împărăția va fi a lui Dumnezeu” să poată fi întipărită în fiecare inimă, iar lumina mărinimiei, harului și milostivirii Divine să poată învălui toată omenirea. Singurul Dumnezeu Adevărat, înălțată fie-I gloria, nu a dorit nimic pentru Sine. Credința omenirii nu-I aduce câștig, așa cum nici perversitatea nu-I provoacă vreun rău. Pasărea din Tărâmul Rostirii dă mereu glas acestei chemări: „Toate lucrurile le-am menit pentru tine, și pe tine, de asemenea, de dragul tău.” Dacă oamenii instruiți și cu experiență ai acestei ere le-ar permite oamenilor să inhaleze mireasma frăției și dragostei, orice inimă înțelegătoare ar prinde sensul libertății adevărate și ar descoperi secretul păcii netulburate și liniștii absolute. Dacă pământul ar atinge această treaptă și ar fi luminat cu lumina sa, atunci s-ar putea spune despre el cu adevărat: „În care nu vei vedea ridicătură sau adâncitură.”56

Binecuvântarea și pacea fie cu El,57 prin a cărui venire, Baṭḥá58 este încununată de zâmbete și de dulcile miresme din veșmântul Căruia și-au răspândit parfumul asupra întregii omeniri – Cel Care a venit să-i protejeze pe oameni de ceea ce le făcea rău în lumea de jos. Înălțat, infinit de înălțat este rangul Său deasupra glorificării tuturor ființelor și neatins de lauda întregii creații. Prin venirea Lui, tabernacolul stabilității și ordinii a fost înălțat în întreaga lume și drapelul cunoașterii arborat în toate națiunile. Fie ca binecuvântările să coboare și asupra neamului Său și tovarășilor Săi, prin intermediul cărora stindardul unității lui Dumnezeu și al singularității Sale a fost ridicat și au fost desfășurate steagurile triumfului celest. Prin ei, religia lui Dumnezeu a fost instituită cu tărie printre toate făpturile Sale, iar Numele Său preamărit printre slujitorii Săi. Îl implor – înălțat este El – să apere Credința Sa de răutatea dușmanilor care au rupt vălurile, le-au sfâșiat în bucăți și în final au făcut ca steagul Islám-ului să fie dat jos în mijlocul tuturor popoarelor.

Scrisoarea ta, care emană mireasma reuniunii a fost primită. Lăudat fie Dumnezeu căci, după porunca fermă de separare, adierea apropierii și comuniunii s-a pus în mișcare, iar solul inimii este împrospătat cu apa bucuriei și a veseliei. Îi mulțumim lui Dumnezeu în toate ocaziile și nutrim speranța că El – înălțată fie-I gloria – prin providența Sa plină de har, îi va călăuzi pe toți aceia care locuiesc pe pământ înspre ceea ce este acceptabil și plăcut Lui.

Vedeți tulburările care, de atâția ani, au năpăstuit pământul, dar și neliniștea ce a cuprins popoarele. Fie a fost devastat de război, fie a fost măcinat de calamități spontane și neprevăzute. Deși lumea este cuprinsă de mizerie și suferință, nimeni nu s-a oprit să reflecteze la cauza sau la sursa acestora. Ori de câte ori Sfetnicul Adevărat rostea un cuvânt de admonestare, priviți, cu toții Îl denunțau pe El ca promotor al ticăloșiei și Îi respingeau revendicarea. Cât de năucitoare, de confuză este asemenea purtare! Nu se găsesc nici măcar doi oameni despre care să se spună că sunt uniți și material, și spiritual. Dovezile de învrăjbire și de răutate sunt vizibile pretutindeni, deși toate lucrurile au fost realizate de dragul armoniei și uniunii. Ființa cea Măreață spune: O, mult-îndrăgiților! Tabernacolul unității a fost ridicat; nu vă priviți unii pe alții ca pe străini. Voi sunteți fructele unui singur pom și frunzele unei singure ramuri. Noi nutrim speranța că lumina dreptății va străluci peste lume și o va curăța de tiranie. Dacă conducătorii și regii pământului, simboluri ale puterii lui Dumnezeu, înălțată fie-I gloria, se ridică și hotărăsc să se dedice lucrurilor ce promovează cele mai înalte interese ale întregii umanități, împărăția dreptății va fi cu certitudine stabilită printre copiii oamenilor, iar strălucirea luminii sale va acoperi tot pământul. Ființa Cea Măreață spune: Structura stabilității și ordinii lumii a fost înălțată și va continua să fie susținută de stâlpii îngemănați ai răsplății și pedepsei. Iar cu altă ocazie, El a rostit, în limba elocventă,59 următoarele: Dreptatea are o puternică forță în slujba ei. Nu este altceva decât pedeapsa și răsplata pentru faptele oamenilor. Cu ajutorul acestei forțe, tabernacolul ordinii este stabilit în întreaga lume, făcându-i pe cei răi să-și înfrâneze comportamentul de teama pedepsei.

În alt pasaj, El a scris: Aveți grijă, o, mulțime de cârmuitori ai lumii! Nu există forță pe pământ ce poate egala în puterea ei biruitoare forța dreptății și înțelepciunii. Cu adevărat, declar că nu există și nu a fost vreodată o oaste mai puternică decât aceea a dreptății și înțelepciunii. Binecuvântat e regele care mărșăluiește cu drapelul înțelepciunii desfășurat înainte și cu batalioanele dreptății masate în urma sa. Cu adevărat, el este giuvaerul care împodobește creștetul păcii și chipul protecției. Nu poate fi nicio îndoială că, dacă luceafărul dreptății, pe care norii tiraniei l-au ascuns, și-ar revărsa lumina asupra oamenilor, fața pământului s-ar transforma complet.

Ființa Cea Măreață, dorind să reveleze cerințele esențiale ale păcii și liniștii în lume, cât și propășirea popoarelor sale, a scris: Trebuie să sosească timpul când necesitatea imperativă de a se ține o vastă adunare de oameni, atotcuprinzătoare, va fi realizată universal. Cârmuitorii și regii pământului trebuie să ia parte la ea și, participând la deliberări, trebuie să se gândească la modalități și mijloace care vor pune bazele Marii Păci a lumii în rândul oamenilor. O asemenea pace cere ca Marile Puteri să decidă, de dragul liniștii popoarelor pământului, să se împace unele cu altele pe deplin. Dacă un rege îndreaptă armele împotriva altuia, toți trebuie să se ridice, uniți, să-l împiedice. Dacă se realizează acest lucru, națiunile lumii nu vor mai necesita înarmare, exceptând aceea destinată menținerii securității ținuturilor lor și păstrării ordinii interne în teritoriile lor. Aceasta va asigura pacea și liniștea tuturor popoarelor, guvernelor și națiunilor. Suntem gata să sperăm că regii și cârmuitorii pământului, oglinzi ale numelui lui Dumnezeu atotputernic și plin de har, pot atinge acest rang, protejând omenirea de măcelul tiraniei.

El a mai spus: Între lucrurile care duc la unitate și concordie și vor face ca întreg pământul să fie privit ca o singură țară este acela ca diversele limbi să se reducă la o singură limbă și de asemenea, scrierile folosite în lume să fie limitate la una singură. Se impune ca toate națiunile să angajeze niște oameni pricepuți și erudiți să convoace o întâlnire și prin consultare comună să aleagă o limbă dintre diversele limbi existente sau să creeze una nouă, pentru a fi predată tuturor copiilor din toate școlile lumii.

Se apropie ziua când toate popoarele lumii vor fi adoptat o limbă universală și o scriere comună. Când se va întâmpla, în oricare oraș ar călători o persoană, ar fi ca și cum ar intra în propriul cămin. Aceste lucruri sunt obligatorii și absolut esențiale. Se impune ca fiecare om cu inteligență și pricepere să se străduiască să traducă ceea ce a fost scris în realitate și acțiune.

În aceste zile, tabernacolul dreptății a căzut în ghearele tiraniei și oprimării. Implorați-L pe Singurul Dumnezeu Adevărat – înălțată fie-I gloria – să nu lipsească omenirea de oceanul adevăratei înțelegeri, căci dacă oamenii ar asculta numai, ei ar aprecia imediat că tot ceea ce a izvorât și coboară din Pana Gloriei este pentru întreaga lume asemenea soarelui și că acolo sunt bunăstarea, securitatea și adevăratele interese ale tuturor oamenilor; altfel, pământul va fi chinuit de o nouă calamitate zilnic și vor izbucni tulburări fără precedent. Să dea Dumnezeu ca oamenii lumii să fie ajutați cu bunăvoință să mențină lumina povețelor Sale iubitoare în globul înțelepciunii. Noi nutrim speranța că fiecare se va împodobi cu veșmântul adevăratei înțelepciuni, temelia guvernării lumii.

Ființa Cea Măreață spune: Cerul guvernării este luminos și splendid prin strălucirea luminii acestor cuvinte binecuvântate, lumină ce a răsărit din aurora Voinței lui Dumnezeu: Se cuvine ca fiecare cârmuitor să-și cântărească propria ființă zilnic pe cântarul echității și dreptății și apoi să-i judece pe oameni și să-i sfătuiască să facă ceea ce le conduce pașii pe calea înțelepciunii și înțelegerii. Aceasta este piatra de temelie a guvernării și esența ei. Din cuvintele de mai înainte, fiecare om cu judecată va înțelege deîndată ceea ce va stimula obiective precum bunăstarea, securitatea și protecția omenirii și siguranța vieților omenești. Dacă oamenii dotați cu înțelegere ar bea cu nesaț din oceanul sensurilor interioare care zac înscrise în aceste cuvinte, deprinzându-se cu ele, ei ar aduce mărturie despre sublimul și perfecțiunea prezentei rostiri. Dacă acest smerit ar explica ceea ce înțelege, cu toții ar mărturisi înțelepciunea desăvârșită a lui Dumnezeu. Secretele guvernării și cele necesare oamenilor sunt închise în aceste cuvinte. Smeritul slujitor îl roagă cu onestitate pe Singurul Dumnezeu Adevărat – înălțată fie-I gloria – să lumineze ochii oamenilor lumii cu splendoarea luminii înțelepciunii, ca ei, cu toții, să poată recunoaște ceea ce este indispensabil în astă zi.

Acela este într-adevăr om, care astăzi se dedică servirii întregii rase umane. Ființa Cea Măreață spune: Binecuvântat și ferice este cel care se ridică să promoveze cele mai bune interese ale popoarelor și neamurilor pământului. Într-un alt pasaj El proclamă: Nu trebuie să se fălească acela care-și iubește propria țară, ci acela care iubește întreaga lume. Pământul este o singură țară, iar oamenii sunt cetățenii ei.

Asemenea îndemnuri la uniune și concordie, fiind înscrise în Cărțile Profeților de Pana Celui Mai Înalt se referă la chestiuni specifice; nu o uniune care ar duce la dezbinare sau o concordie ce ar crea discordie. Astfel este rangul unde măsurile sunt stabilite pentru orișice, un rang unde fiecare suflet meritoriu trebuie să-și primească partea cuvenită. Bine este de cei ce apreciază sensul și prind înțelesul acestor cuvinte și vai de cei nepăsători. La acestea, toate dovezile naturii, în chiar esența lor, aduc ample mărturii. Fiecare om cu judecată pătrunzătoare cunoaște bine cele menționate de Noi, nu însă aceia care s-au abătut de la fântâna vie a imparțialității și rătăcesc tulburați în sălbăticia ignoranței și fanatismului orb.

Ființa Cea Măreață spune: O, voi, copii ai oamenilor! Scopul fundamental ce animă Credința lui Dumnezeu și Religia Sa este să protejeze interesele și să promoveze unitatea rasei umane, să stimuleze spiritul dragostei și frăției dintre oameni. Nu acceptați să fie o sursă de disensiune și discordie, de ură și dușmănie. Iată Calea dreaptă, temelia fixă și imobilă. Orice s-ar ridica pe această fundație, schimbările și întâmplările lumii nu-i pot nicicând slăbi puterea, și nici trecerea nenumăratelor secole nu-i pot deteriora structura. Speranța noastră este ca liderii religioși și conducătorii lumii să se ridice în uniune pentru reformarea acestei ere și reabilitarea soartei sale. Fie ca ei să se sfătuiască împreună, după ce meditează asupra nevoilor ei și, prin dezbatere acerbă și desăvârșită, să-i administreze unei lumi bolnave și grav încercate remediul necesar.

Ființa Cea Măreață spune: Cerul înțelepciunii divine este iluminat de cei doi aștri, ai consultării și compasiunii. Consultați-vă în toate problemele, întrucât consultarea este lampa călăuzirii ce arată calea și este dătătoare de înțelegere.

La începutul fiecărei strădanii se impune să privești spre capătul ei. Dintre toate științele și artele, îndreptați copiii să le studieze pe acelea care sunt în avantajul omului, îi asigură progresul și îi înalță rangul. Astfel, miasmele vătămătoare ale nelegiuirii se vor risipi, iar prin eforturile intense ale liderilor națiunii, vor trăi cu toții protejați, în siguranță și în pace.

Ființa Cea Măreață spune: Învățații zilei trebuie să-i dirijeze pe oameni să dobândească cunoștințe în acele ramuri folositoare, din care atât învățații înșiși, cât și majoritatea omenirii să poată obține beneficii. Preocupările educaționale care încep și se termină doar cu cuvinte nu au avut și nu vor avea niciodată valoare. Majoritatea doctorilor învățați din Persia își dedică întreaga viață studiului unei filosofii al cărei rezultat final se reduce doar la cuvinte.

Se impune ca autoritățile să exercite moderație în toate. Orice trece dincolo de limitele moderației va înceta să exercite o influență benefică. Luați în considerare, de exemplu, aspecte precum libertatea, civilizația și altele de acest fel. Oricât de favorabil le-ar privi oamenii cu judecată, dacă sunt susținute în exces, ele vor avea o influență nefastă asupra oamenilor.

În cazul în care s-ar dezvolta acest punct, ar fi necesară o explicație elaborată, care ar putea deveni totuși prea plictisitoare. Este ardentă speranța acestui smerit că Dumnezeu – înălțată fie-I gloria – le va dărui oamenilor ceea ce-i bun. Căci cel înzestrat astfel este posesorul tuturor lucrurilor. Ființa Cea Măreață spune: Limba Înțelepciunii declară: Cel care nu Mă are este lipsit de toate. Lepădați-vă de tot ce ține de pământ și nu căutați altceva în afară de Mine. Sunt Soarele Înțelepciunii și Oceanul Cunoașterii. Îi înviorez pe cei slăbiți și îi învii pe morți. Sunt Lumina călăuzitoare ce luminează calea. Sunt Șoimul regal pe brațul Celui Atotputernic. Eu desfac aripile moleșite ale fiecărei păsări frânte și o ajut să-și ia zborul.

El spune de asemenea: Cerul adevăratei înțelegeri strălucește splendid cu lumina celor doi aștri: toleranța și moralitatea.

O, prietene! Vastele oceane sunt consfințite în acest scurt dicton. Binecuvântați sunt aceia care-i apreciază valoarea, se adapă din adâncimea lui și-i înțeleg sensul, însă vai de cei nepăsători. Acest smerit îi îndeamnă pe oamenii lumii să respecte corectitudinea, pentru ca auzul lor sensibil, delicat și prețios, ce a fost creat să audă cuvintele cu judecată, să poată fi eliberat de poticneli și de asemenea aluzii, plăsmuiri goale ori închipuiri vane, care „nu pot îngrășa, nici nu pot potoli foamea”, astfel încât Sfetnicul adevărat să fie înclinat cu bunăvoință să explice care este sursa binecuvântării omenirii și a binelui suprem pentru toate națiunile.

Pe moment, lumina reconcilierii este estompată în majoritatea țărilor, strălucirea ei stinsă, în timp ce focul vrajbei și dezordinii a fost aprins și arde cu înverșunare. Două mari puteri care se consideră fondatori și lideri ai civilizației și promotori de constituții s-au ridicat împotriva adepților Credinței asociate cu Cel Care a vorbit cu Dumnezeu.60 Vă previn, o, oameni cu judecată. Nu-i șade bine omului în poziția de despot; dimpotrivă, se cuvine ca el să fie nepărtinitor și să îmbrace veșmântul dreptății în orice situație. Rugați-vă Singurului Dumnezeu Adevărat pentru ca El, prin puterea mâinii bunătății iubitoare și educației spirituale, să curețe și să purifice unele suflete de murdăria patimilor rele și a dorințelor perverse, pentru ca ele să se ridice și să-și dezlege limbile de dragul lui Dumnezeu, pentru ca dovezile de nedreptate să poată fi șterse, iar splendoarea luminii dreptății să-și verse strălucirea asupra întregii lumi. Oamenii sunt ignoranți și au nevoie de aceia care le explică adevărul.

Ființa Cea Măreață spune: Omul cu învățătură desăvârșită și cel inteligent, înzestrat cu înțelepciune adâncă, sunt cei doi ochi ai corpului omenirii. Cu voia lui Dumnezeu, pământul nu va fi nicicând lipsit de aceste două prea-mărețe daruri. Ceea ce a fost expus și va fi revelat în viitor este numai un simbol al dorinței pline de ardoare a acestui Slujitor de a Se dedica servirii tuturor semințiilor pământului.

O, prietene! În toate împrejurările trebuie să profiți de toate mijloacele care promovează siguranța și liniștea în rândul popoarelor lumii. Ființa Cea Măreață spune: În această Zi glorioasă, ceea ce te purifică de descompunerea morală, îndreptându-te spre pace și liniște sufletească, este într-adevăr Calea Cea Dreaptă.

Roagă-L pe Dumnezeu ca popoarele lumii să fie călăuzite, ca rezultat al marilor eforturi exercitate de cârmuitorii lor, precum și de cei mai înțelepți și învățați dintre oameni, să-și recunoască cele mai folositoare interese. Cât va persista umanitatea în neascultare? Cât va continua nedreptatea? Cât va domni haosul și confuzia printre oameni? Cât va tulbura dezbinarea chipul societății?

Acest slujitor umil este plin de uimire, căci toți oamenii sunt înzestrați cu capacitatea de a vedea și a auzi, dar îi găsim lipsiți de privilegiul de a utiliza aceste facultăți. Acest slujitor a fost îndemnat să aștearnă aceste rânduri, grație iubirii duioase pe care el o nutrește pentru tine. Vântul disperării, vai, suflă din orice direcție, iar vrajba care divizează și îndurerează rasa omenească sporește zilnic. Se pot zări acum semnele haosului și convulsiilor iminente, întrucât ordinea existentă pare a fi în mod deplorabil greșită. Îl implor pe Dumnezeu, înălțată fie-I gloria, să trezească cu bunăvoință popoarele lumii, să îngăduie ca rezultatul comportamentului lor să le fie de folos și să-i ajute să realizeze ceea ce se cuvine rangului lor.

Dacă omul ar aprecia măreția rangului său și semeția destinului său, el nu ar manifesta decât un caracter plăcut, fapte pure și un comportament decent și demn de laudă. Dacă oamenii cu bunăvoință, educați și înțelepți, ar oferi călăuzire populației, întregul pământ ar putea fi privit drept o singură țară. Cu adevărat, acesta este adevărul incontestabil. Slujitorul acesta apelează la toate sufletele sârguincioase și întreprinzătoare să exercite cea mai mare străduință și să se ridice să restabilească condițiile din toate regiunile și să-i însuflețească pe morți cu apele vii ale înțelepciunii și rostirii, grație dragostei pe care el o nutrește pentru Dumnezeu, Singurul, Cel Neasemuit, Cel Atotputernic, Binefăcătorul.

Niciun om cu judecată nu-și poate demonstra cunoștințele decât prin intermediul cuvintelor. Aceasta arată semnificația Cuvântului, după cum se afirmă în toate Scripturile, fie din timpuri îndepărtate, fie recente. Numai prin puterea lui și duhul său însuflețitor oamenii lumii au atins un asemenea rang eminent. În plus, cuvintele și rostirile trebuie să fie și impresionante, și pătrunzătoare. Cu toate acestea, niciun cuvânt nu va fi insuflat cu cele două calități, dacă nu este rostit pe de-a-ntregul de dragul lui Dumnezeu și potrivit exigențelor ocaziei și oamenilor.

Ființa Cea Măreață spune: Rostirea umană este o esență care tinde să-și exercite influența și necesită moderație. În privința influenței sale, aceasta depinde de rafinament, care la rându-i este dependent de inimile detașate și pure. În ce privește moderația, ea trebuie să se împletească cu tactul și înțelepciunea, după cum se recomandă în Sfintele Scripturi și în Tablete.

Fiecare cuvânt este înzestrat cu un spirit, astfel că vorbitorul sau tălmaciul trebuie să transmită cuvintele cu mare atenție, la momentul și în locul potrivit, căci impresia pe care o lasă fiece cuvânt este în mod clar evidentă și inteligibilă. Ființa Cea Măreață spune: Un cuvânt poate fi comparat cu focul, altul cu lumina, iar influența pe care o exercită fiecare se manifestă în lume. De aceea, un om cu judecată iluminat trebuie mai întâi să vorbească în cuvinte blânde ca laptele, astfel încât copiii oamenilor să poată fi hrăniți și lămuriți prin acestea și să poată atinge ținta finală a existenței omenești care este treapta înțelegerii adevărate și nobleței. În același fel, El spune: Un cuvânt este ca primăvara ce face să înverzească și să înflorească bobocii fragezi ai grădinii de trandafiri a cunoașterii, în vreme ce alt cuvânt este ca o otravă letală. Se cuvine ca un om cu judecată prudent să vorbească cu cea mai mare îngăduință și toleranță, astfel încât dulceața cuvintelor sale să poată insufla fiecăruia să dobândească ceea ce se potrivește rangului omenesc.

O, prietene! Cuvântul lui Dumnezeu este regele cuvintelor, iar influența lui atotpătrunzătoare este infinită. Mereu a dominat și va continua să domine tărâmul ființei. Ființa Cea Măreață spune: Cuvântul este cheia principală pentru întreaga lume, întrucât, prin puterea sa, ușile inimilor omenești, care sunt de fapt ușile cerului, sunt descuiate. Abia strălucea o rază a splendorii sale scânteietoare pe oglinda dragostei, că binecuvântatul cuvânt: „Eu sunt Cel Prea-Îndrăgit” se reflecta în ea. Este un ocean inepuizabil de bogăție, ce cuprinde toate lucrurile. Tot ce poate fi perceput nu este decât o emanație a lui. Înaltă, infinit de înaltă este această poziție sublimă, în umbra căreia trăiește esența semeției și splendorii, înfășurată-n laudă și adorație.

Mi se pare că simțul gustului oamenilor este, vai, grav afectat de febra indolenței și a prostiei, căci îi găsim lipsiți total de luciditate și de dulceața rostirii Sale. Într-adevăr, cât de regretabil este faptul că omul trebuie să-și interzică accesul la fructele pomului înțelepciunii, când zilele și orele trec atât de repede. Roagă-L pe Dumnezeu ca mâna forței divine să poată salva întreaga omenire și să-i poată îndruma pașii spre orizontul adevăratei înțelegeri.

Cu adevărat, Domnul nostru al Milosteniei este Ajutorul, Cel Cunoscător, Cel Înțelept.

Aș dori să adaug că a doua ta scrisoare, trimisă de la Ierusalim a fost primită și că ceea ce ai scris și expus acolo a fost examinat și citit în prezența Lui. El mi-a poruncit să-ți scriu următoarele:

O, Maqṣúd! Noi ți-am auzit vocea și am simțit jalea și suspinul pe care le-au stârnit dorul și râvna ta. Lăudat fie Dumnezeu! Dulcile miresme ale dragostei au putut fi inhalate din fiece cuvânt. Roagă-L pe Dumnezeu ca acest dar să țină o veșnicie. Slujitorul în așteptare a recitat versetele pe care le-ai compus. Numele tău este adesea pomenit în prezența Acestui Nedreptățit, iar privirile bunătății Noastre iubitoare și compasiunii Noastre sunt îndreptate către tine.

Măreț este rangul omului. Mărețe trebuie să fie și străduințele sale pentru refacerea lumii și pentru prosperitatea națiunilor. Îl implor pe Singurul Dumnezeu Adevărat să te întărească cu bunăvoință în ceea ce-i slujește rangului omului.

Să te călăuzească înțelepciunea în orice împrejurare, căci persoanele ce ascund gânduri rele au fost și încă sunt angajate cu sârguință în uneltiri. Bunule Dumnezeu! Ființei infinit înălțate, Care nu caută altceva decât să stimuleze spiritul dragostei și frăției între oameni, să revigoreze lumea și să-i înnobileze viața, I-au imputat acuzații pe care glasul și pana se rușinează a le reproduce.

Noi ne-am amintit de tine și te pomenim acum. Îl rugăm pe El – înălțată fie-I gloria – să te protejeze cu mâinile puterii și forței și să te ajute să recunoști ceea ce îți va servi interesele spre binele tău atât în lumea aceasta, cât și în următoarea. El este Domnul Omenirii, Posesorul Tronului din Înalturi și al lumii de jos. Nu este un alt Dumnezeu în afară de el, Cel Omnipotent, Cel Plin de Forță. Să dea Dumnezeu ca Acest Nedreptățit să poată rămâne fidel. El nu te-a uitat și nu te va uita niciodată.

Ți-ai arătat intenția să rămâi la Damasc până în primăvară, apoi să pornești spre Mosul, dacă mijloacele o impun. Acest smerit slujitor îl roagă fierbinte pe Dumnezeu – înălțată fie-I gloria – să-ți furnizeze mijloacele necesare și să te ajute. El este Cel Potent, Cel Plin de Forță.

Chiar dacă locuitorii acestei regiuni au fost tratați cu cea mai mare bunătate, nicio dovadă de camaraderie nu s-a putut observa la ei. Trebuie să ai mult tact și judecată, căci ei caută mereu să tăgăduiască și să șicaneze Cauza. Fie ca Singurul Dumnezeu Adevărat să le ofere nepărtinire.

Referitor la propriile tale afaceri, dacă te mulțumești cu tot ce ți se întâmplă, este lăudabil. Să te angajezi într-o activitate este și mai lăudabil, căci dacă ești ocupat cu munca, te oprești mai puțin asupra aspectelor neplăcute ale vieții. Cu voia lui Dumnezeu, poți fi bucuros și radios, vesel și triumfător în orice oraș sau țară unde se întâmplă să locuiești. Acest slujitor smerit nu-l va uita niciodată pe acel prieten distins și bun. El și-a amintit și va continua să-și amintească de tine. Porunca e de la Dumnezeu, Domnul tuturor lumilor. Sunt dispus să sper că El va binevoi să-ți acorde ajutorul divin și îți va oferi confirmarea în ceea ce îi este Lui plăcut și satisfăcător.

Fiecare cuvânt din versurile tale este asemenea unei oglinzi în care se reflectă dovezile de evlavie și dragoste pe care le nutrești față de Dumnezeu și de aleșii Săi. Bine este de tine care ai sorbit din vinul ales al rostirii și te-ai împărtășit din apa lin curgătoare a adevăratei cunoașteri. Ferice de acela care a băut pe săturate și a ajuns la El, dar vai de cel neascultător. Citirea lor atentă s-a dovedit foarte impresionantă, cu adevărat, fiind elocventă atât pentru lumina reuniunii, cât și pentru focul separării.

Departe de noi să ne pierdem nădejdea în binefacerile incalculabile ale lui Dumnezeu, căci, de-ar fi dorit, El ar fi putut preface un singur atom într-un soare și o singură picătură într-un ocean. El descuie o mulțime de uși, pe când omul nu poate închipui niciuna.

Acest slujitor este atât de nepăsător, căci cu asemenea cuvinte, el caută să dovedească forța supremă a lui Dumnezeu – înălțată fie-I gloria. Implor iertare de la Dumnezeu, Cel Mai Măreț, pentru aceste afirmații și declar că acest slujitor își recunoaște întotdeauna păcatele grave și fărădelegile. El cere oceanului iertării Domnului său, Cel Mai Înălțat, absolvirea păcatelor sale și se roagă pentru ceea ce-l va face pe de-a-ntregul devotat lui Dumnezeu, și-l va ajuta să rostească laudă Lui, să se întoarcă spre El și să-și pună toată încrederea în El. Cu adevărat, El este Cel Potent, Cel Iertător, Cel Milostiv. Lăudat fie Dumnezeu, Cel Atotputernic, Cel Atotcunoscător.

Acest smerit a citit descrierile dialogului cu călătorul pe care le-ai relatat în scrisoarea ta către Domnul meu, fie-mi viața ofrandă de dragul Său. Explicațiile ce au fost expuse îi trezesc pe oameni din somnul nepăsării. Într-adevăr, acțiunile omului însuși dau naștere unei abundențe de forțe satanice. Căci dacă oamenii ar rămâne credincioși și ar respecta învățăturile divine, orice urmă de rău ar fi alungată de pe fața pământului. Cu toate acestea, neînțelegerile generalizate care există între oameni și extinderea răzvrătirii, disputei, conflictului și a altora asemenea sunt principalii factori care provoacă apariția spiritului satanic. Totuși, Duhul Sfânt a ocolit întotdeauna asemenea chestiuni. O lume în care nu se poate vedea altceva în afară de vrajbă, certuri și corupție va deveni reședința tronului, chiar centrul lui Satan.

Cât este de mare numărul celor aleși și iubiți de Dumnezeu care au plâns și au jelit zi și noapte, pentru ca până la urmă o adiere dulce și înmiresmată să sufle de la curtea bunului Său plac și să risipească în totalitate mirosurile detestabile și fetide din lume. Acest țel final nu a putut fi însă atins, iar oamenii au fost privați de el, datorită faptelor lor rele, care au adus asupra lor pedeapsa lui Dumnezeu, potrivit principiilor de bază ale legii Sale divine. Datoria noastră este să ne păstrăm răbdarea în aceste condiții, până când eliberarea va veni de la Dumnezeu, Cel Iertător, Cel Darnic.

Mărit fie Numele Tău, o, Domn al tuturor ființelor și Dorință a tuturor lucrurilor create! Te implor, pe Cuvântul ce a făcut Rugul Aprins să-și ridice Glasul și Piatra să strige, prin care cei favorizați s-au grăbit să ajungă la curtea prezenței Tale, iar cei cu inima curată, la aurora luminii chipului Tău, și pe suspinele adevăraților Tăi îndrăgostiți la despărțirea de aleșii Tăi, și pe plânsetul celor care tânjesc să-Ți vadă chipul la strălucirea zorilor luminii Revelației Tale, să le permiți cu bunăvoință servitorilor Tăi să recunoască ceea ce ai poruncit pentru ei prin mărinimia și prin harul Tău. Prescrie atunci pentru ei, prin Pana Gloriei Tale ceea ce le va îndrepta pașii către oceanul generozității Tale și-i va conduce spre apele vii ale reuniunii Tale cerești.

O, Doamne! Nu te uita la lucrurile pe care ei le-au săvârșit, ci mai bine la semeția darului Tău celest care a precedat toate lucrurile create, vizibile și invizibile. O, Doamne! Luminează-le inima cu lumina scânteietoare a cunoașterii Tale și fă-le ochii să se umple de splendoarea strălucitoare a luceafărului favorurilor Tale.

Te rog fierbinte pe Tine, o, Domn al Numelor și Creator al cerurilor, pe sângele vărsat pe Calea Ta, pe capetele purtate pe sus în sulițe pentru dragostea Ta, pe sufletele care s-au topit la despărțirea de cei iubiți de Tine, pe inimile frânte întru înălțarea Cuvântului Tău, să le îngădui locuitorilor ținutului Tău să se reunească în credința pentru Cuvântul Tău incomparabil, astfel încât să recunoască toți unitatea și unicitatea Ta. Nu există un alt Dumnezeu în afară de Tine, Cel Omnipotent, Cel Mai Înălțat, Cel Cunoscător, Cel Înțelept.

Sper bucuros ca El, Care este Cel Tuturor de Ajuns, Cel Inaccesibil, să poată asculta solicitarea acestui smerit slujitor, să-i poată îmbrăca pe oamenii lumii cu veșmântul faptelor bune și să-i purifice de înclinații rele. El este Cel Puternic, Cel Plin de Forță, Cel Atotînțelept, Cel Ce Percepe Totul. El aude și vede; El este Cel Ce Aude Tot, Cel Atotvăzător.

El este Cel Atotcunoscător

O, Vafá! Adu-I mulțumiri Domnului tău că te-a ajutat să îmbrățișezi Cauza Lui, ți-a permis să recunoști Manifestarea Propriului Său Sine și te-a înălțat să-L preamărești pe Cel Care este Cea Mai Măreață Amintire a acestei glorioase Vestiri.

Binecuvântat ești tu, o, Vafá, câtă vreme ai fost credincios Legământului și Testamentului lui Dumnezeu, într-un moment când toți oamenii l-au încălcat și L-au repudiat pe Cel în Care credeau, fără a ține cont de faptul că El a apărut înveșmântat cu fiecare mărturie și a răsărit din orizontul Revelației îmbrăcat în suveranitate incontestabilă.

Este însă de datoria ta să faci un efort pentru a dobândi însăși esența fidelității. Aceasta înseamnă să fii cât se poate de liniștit în inima ta și să adeverești cu vorba ta acolo unde Dumnezeu a mărturisit pentru propriul Său Sine înălțat, proclamând: „Cu adevărat, Eu sunt de sine stătător pe Tărâmul Gloriei.” Oricine este împuternicit în aceste zile să afirme solemn acest adevăr a dobândit tot binele, iar Duhul ceresc va pogorî asupra lui și ziua, și noaptea, și îl va ajuta să glorifice Numele Domnului său și îi va îngădui să deschidă glasul și să susțină cu cuvintele lui Cauza Domnului Său, Cel Milostiv, Cel Plin de Compasiune. Dar nimeni nu poate face asta, în afară de cel ce și-a purificat inima de orice este creat între cer și pământ și s-a detașat total de toate, în afară de Dumnezeu, Domnul suveran, Cel Atotputernic, Cel Plin de Har.

Ridică-te să servești Cauza și spune: Jur pe dreptatea lui Dumnezeu! Cu adevărat, acesta este Punctul Primordial, gătit în veșmântul Său cel nou și manifestat în Numele Lui glorios. El privește acum totul dinspre acest Orizont. Într-adevăr, El este suveran peste toate lucrurile. În Adunarea din Înalturi El este cunoscut drept Cea Mai Măreață Vestire și pe Tărâmurile Veșniciei drept Frumusețea Străveche, și înaintea Tronului prin acest Nume62 care a făcut ca pașii celor înzestrați cu înțelegere să dea greș.

Spune: Jur pe Dumnezeu! În această Revelație, chiar înainte ca un singur verset să fie trimis de pe tărâmul sfințeniei și sublimului, dovada supremă a lui Dumnezeu a fost împlinită pentru toți locuitorii cerului și pentru toți cei ai pământului; mai mult, Noi am revelat echivalentul a ceea ce a fost trimis în Dispensația Bayán-ului. Temeți-vă de Dumnezeu și nu îngăduiți ca faptele voastre să fie făcute în zadar și nu fiți dintre aceia cuprinși de nepăsare. Deschideți ochii ca să puteți vedea Frumusețea Străveche în acest rang luminos și strălucitor.

Spune: Dumnezeu mi-e martor! Însuși Cel Făgăduit a venit din cer, așezat pe norul purpuriu, cu oștirile revelației de-a dreapta Sa, cu îngerii inspirației în stânga, iar Decretul a fost împlinit la porunca lui Dumnezeu, Cel Omnipotent, Cel Atotputernic. După care, toți au călcat greșit, în afară de cei pe care Dumnezeu i-a protejat prin milostivirea Sa duioasă, socotindu-i împreună cu cei care L-au recunoscut prin Propriul Său Sine și s-au detașat de tot ce ține de lume.

Dă ascultare cuvintelor Domnului tău și curăță-ți inima de orice iluzie, așa încât, lumina scânteietoare a evocării Domnului tău să-și verse strălucirea asupra ei și să poată dobândi rang de certitudine.

Să mai știi că scrisoarea ta a ajuns la prezența Noastră și că i-am recepționat și examinat conținutul. Am notat întrebările pe care Ni le-ai pus și îți vom răspunde imediat. Se cuvine ca în această Zi fiecare să-i ceară lui Dumnezeu ceea ce dorește, iar Domnul tău îi va lua în seamă cererea în versete mirifice și de netăgăduit.

Ai întrebat în legătură cu subiectul întoarcerii. Să știi tu că sfârșitul este ca la început. Așa cum socotești începutul, tot așa trebuie să consideri sfârșitul și să fii dintre cei ce pricep cu adevărat. Nu, mai bine socotește începutul ca pe sfârșitul însuși și astfel, inversându-le, vei putea căpăta o percepție clară. Să mai știi că fiecare lucru creat se naște continuu și se reîntoarce la cererea Domnului tău, Dumnezeul forței și puterii.

În privința Întoarcerii este după cum a hotărât Dumnezeu în Tabletele Sale sacre și înălțate, unde le-a făcut cunoscută slujitorilor Săi această temă; prin aceasta se înțelege întoarcerea tuturor lucrurilor create în Ziua Învierii și aceasta este într-adevăr esența Întoarcerii, așa cum ai adeverit chiar în zilele lui Dumnezeu, iar tu ești dintre cei care aduc mărturie despre acest adevăr.

Cu adevărat, Dumnezeu este pe deplin capabil să facă să apară într-un nume toate numele și toate sufletele într-un singur suflet. Hotărât lucru, plin de forță și puternic este El. Această Întoarcere are loc la porunca Lui sub orice formă o dorește. Într-adevăr, El este Cel Care face și poruncește toate cele. Mai mult, tu nu trebuie să înțelegi împlinirea Întoarcerii și Învierii în afara cuvântului Domnului tău, Cel Atotputernic, Cel Atotcunoscător. De pildă, dacă El ar lua o mână de țărână și ar numi-o Cel pe Care voi L-ați urmat în trecut, ar fi fără îndoială corect și adevărat, chiar ca Persoana Lui reală și nimeni nu are dreptul să pună la îndoială autoritatea Sa. El face ce dorește și poruncește după cum Îi este voia. În plus, despre acest rang, ia seama să nu te concentrezi pe limitări și aluzii, ci mai bine pe aceea prin care s-a împlinit Revelația însăși și fii dintre aceia care înțeleg. De aceea, Noi explicăm pentru tine într-un limbaj lucid și explicit, pentru a putea înțelege ceea ce ai căutat la Domnul tău străvechi.

Gândește-te la Ziua Învierii. Dacă Dumnezeu ar declara cea mai umilă făptură dintre credincioși ca fiind Prima ce crede în Bayán, tu nu ar trebui să ai nicio îndoială despre acest lucru și trebuie să fii dintre cei ce cred cu adevărat. Privitor la acest rang, nu lua în seamă limitările și numele omenești, ci mai degrabă privește spre aceea prin care este dovedit rangul Primului ce crede, care este credința în Dumnezeu, recunoașterea Ființei Sale și încrederea în împlinirea poruncii Sale irezistibile și obligatorii.

Gândește-te la Revelația Punctului Bayán-ului – înălțată fie-I gloria. El a declarat că Primul63 care a crezut în El a fost Muḥammad, Mesagerul lui Dumnezeu. Se cuvine ca un om să intre în conflict cu El spunând că acest om este din Persia, Celălalt din Arabia, sau că acesta se numea Ḥusayn, iar Celălalt purta numele de Muḥammad? Ba nu, jur pe Ființa Sfântă a lui Dumnezeu, Cel Înălțat, Cel Mai Măreț. Cu siguranță, niciun om cu minte și cu judecată n-ar acorda niciodată atenție limitărilor și numelor, ci s-ar îndrepta mai degrabă spre aceea cu care a fost învestit Muḥammad, nimic altceva decât Cauza lui Dumnezeu. Un astfel de om cu judecată l-ar considera la fel și pe Ḥusayn și rangul pe care l-a ocupat în Cauza lui Dumnezeu, Cel Omnipotent, Cel Înălțat, Cel Cunoscător, Cel Înțelept. Și pentru că Primul Care a crezut în Dumnezeu în Dispensația Bayán-ului a fost învestit cu o autoritate similară celei cu care a fost învestit Muḥammad, Mesagerul lui Dumnezeu, Báb l-a declarat pe acesta ca fiind cel din urmă, cu alte cuvinte, întoarcerea și Învierea Sa. Acest rang este neatins de nicio limitare sau nume și nu se vede nimic în el, în afară de Dumnezeu, Singurul, Cel Neasemuit, Cel Atotcunoscător.

Să mai știi că în Ziua Revelației, dacă El ar declara că una dintre frunze este manifestarea tuturor titlurilor Sale desăvârșite, nimeni nu este îndreptățit să rostească de ce și pentru ce, iar dacă cineva ar face astfel, acesta ar fi privit ca lipsit de credință în Dumnezeu și s-ar număra printre cei care tăgăduiesc Adevărul Său.

Ia seama, ia seama, să nu te comporți precum oamenii Bayán-ului. Căci ei într-adevăr, au greșit amarnic, i-au îndrumat greșit pe oameni, au ignorat Legământul lui Dumnezeu și Testamentul Său și s-au pus pe picior de egalitate cu El, Singurul, Cel Incomparabil, Cel Atotcunoscător. Cu adevărat, ei nu au reușit să recunoască Punctul Bayán-ului, căci dacă L-ar fi recunoscut, nu ar fi respins manifestarea Sa în această luminoasă și strălucită Ființă. Iar pentru că și-au concentrat atenția asupra numelor, în momentul în care El a înlocuit Numele Său „Cel Mai Înălțat” cu „Cel Mai Glorios”, vederea le-a slăbit. Nu au izbutit să-L recunoască pe El în aceste zile și sunt socotiți printre cei muritori. Într-adevăr, dacă L-ar fi cunoscut prin propriul Său Sine sau prin ceea ce El a revelat, ei nu L-ar fi tăgăduit când S-a ivit sub acest Nume glorios și incomparabil pe care Dumnezeu l-a hărăzit să fie Sabia Revelației Sale între cer și pământ, prin care adevărul este despărțit de greșeală, de acum și până în Ziua când omenirea va sta înaintea Domnului lumilor.

Mai mult, să știi că în Ziua Manifestării Sale, toate lucrurile create în afară de Dumnezeu vor fi aduse și așezate deopotrivă, indiferent de înălțimea rangului lor. Ziua Întoarcerii este de nepătruns pentru toți oamenii până la împlinirea Revelației divine. El este cu adevărat Acela Care poruncește după cum Îi este voia. Când Cuvântul lui Dumnezeu este revelat tuturor făpturilor create, oricine își apleacă atunci urechea și ascultă Chemarea trece într-adevăr drept unul dintre cele mai alese suflete, chiar de-ar fi cărător de cenușă. Cel care nu o ascultă este însă considerat drept cel mai umil dintre slujitorii Săi, chiar de-ar fi cârmuitor peste oameni și deținător al tuturor cărților din cer și de pe pământ.

Se cuvine să privești cu pătrundere divină asupra lucrurilor pe care Noi le-am revelat și transmis ție, iar nu către oameni și către cele lumești. Ei sunt în această zi asemenea unui orb care, umblând prin soare, întreabă: Unde este soarele? Strălucește? El va tăgădui și va pune în discuție adevărul și nu va fi dintre aceia care înțeleg. El nu va fi vreodată în stare să observe soarele sau să înțeleagă ce s-a interpus între el și soare. Va protesta în sinea lui, va da glas protestelor și se va număra printre răzvrătiți. Aceasta este starea acestui popor. Lăsați-i în pace, spunând: Voi să aveți parte de ceea ce doriți, iar noi de ceea ce dorim. Nenorocită într-adevăr este starea păcătoșilor.

Pe lângă acestea, să știi tu că Manifestarea de dinainte a afirmat că întoarcerea și scularea spiritelor se vor produce în Ziua Învierii, când de fapt există o întoarcere și o înviere pentru fiecare lucru creat. Totuși, Noi nu dorim să pomenim nimic din ceea ce nu este lămurit în Bayán, ca nu cumva oamenii potrivnici să declanșeze un imens protest. O, dacă ceea ce a survenit între copiii oamenilor și Creatorul lor s-ar risipi, să le fie îngăduit să privească suveranitatea și stăpânirea de nebiruit a lui Dumnezeu, să soarbă din izvorul nesecat al apelor Sale cerești, să primească stropii manifestărilor oceanului adevăratei înțelegeri și să se curețe de defăimarea păgânilor și bănuitorilor!

Acum, referitor la întrebarea ta despre lumile lui Dumnezeu, să știi cu adevărat că lumile lui Dumnezeu sunt infinite în număr și varietate. Nimeni nu le poate socoti sau înțelege, în afară de Dumnezeu, Cel Atotcunoscător, Cel Atotînțelept. Ia în considerație starea ta, atunci când ești adormit. Cu adevărat spun, acest fenomen este cel mai tainic dintre semnele lui Dumnezeu către oameni, dacă ar fi să cugete la el în sufletul lor. Privește cum lucrul, pe care l-ai văzut în visul tău, după o lungă perioadă de timp, se realizează pe deplin. Dacă lumea în care te-ai aflat în vis era identică cu lumea în care trăiești, ar fi fost necesar ca evenimentul care se petrecea în acel vis să fi avut loc în această lume exact în momentul în care se întâmpla. Dacă ar fi fost așa, tu însuți ai fi fost martor la aceasta. Nefiind însă cazul, urmează în mod necesar că lumea în care trăiești este diferită și deosebită de cea în care ai avut experiența visului tău. Această a doua lume nu are nici început, nici sfârșit. Ar fi adevărat, dacă ai pretinde că această lume asemănătoare se află, după cum a hotărât Dumnezeu Cel Atotglorios și Atotputernic, în eul tău propriu și este închisă în tine. Ar fi la fel de adevărat să susții că spiritul tău, trecând dincolo de limitările somnului și despovărându-se de toate accesoriile pământești, prin acțiunea lui Dumnezeu, a fost făcut să traverseze un ținut care zace ascuns în cea mai intimă realitate a acestei lumi. Cu adevărat spun, creația lui Dumnezeu cuprinde lumile de pe lângă această lume, și făpturile de pe lângă aceste făpturi. În fiecare dintre aceste lumi, El a hotărât lucrurile pe care nimeni nu le poate scruta, în afară de El Însuși, Cel Atotscrutător, Cel Atotînțelept. Meditează la ceea ce Noi ți-am revelat, ca să poți descoperi scopul lui Dumnezeu, Domnul tău și Domnul tuturor lumilor. Tainele Înțelepciunii Divine au fost păstrate în aceste cuvinte. Ne-am abținut să abordăm această temă, datorită tristeții care Ne-a cuprins din cauza acțiunilor celor care au fost creați prin cuvintele Noastre, de ați fi dintre cei ce Ne ascultă Glasul.

Unde este cel care Mă poate ajuta și Mă poate feri de săbiile acestor suflete necredincioase? Unde este omul cu judecată care va vedea Cuvintele lui Dumnezeu cu propriii lui ochi și se va descotorosi el însuși de părerile și ideile oamenilor de pe pământ?

O, slujitorule! Avertizează-i pe slujitorii lui Dumnezeu să nu respingă ceea ce nu înțeleg. Spune: Implorați pe Dumnezeu să deschidă inimilor voastre porțile adevăratei înțelegeri, ca să fiți informați de ceea ce nimeni nu e informat. Cu adevărat, El este Dăruitorul, Cel Iertător, Cel Plin de Compasiune.

M-ai întrebat de asemenea despre poruncile lui Dumnezeu. Să știi cu adevărat că orice a fost stabilit în Carte este de bună-seamă adevărul, nu există nicio îndoială în acest sens și este obligatoriu ca toți să respecte ceea ce a fost trimis de Cel Care este Revelatorul, Cel Atotcunoscător. Dacă un om le-ar da la o parte, deși e conștient de ele, Dumnezeu cu siguranță se va îndepărta de un asemenea om, Noi ne vom îndepărta de asemenea de el, întrucât poruncile Sale constituie fructele Arborelui divin și numai nepăsătorii și desfrânații vor devia de la ele.

Despre Paradis: Este o realitate ce nu poate fi pusă la îndoială, iar acum, pe lumea aceasta, el este realizat prin dragostea de Mine și delectarea Mea. Dumnezeu îl va ajuta în această lume de jos pe oricine ajunge la El, iar după moarte El îi va permite să fie acceptat în Paradisul a cărui întindere este cât cerul și pământul. Acolo, Fecioarele gloriei și sfințeniei îl vor aștepta și ziua, și noaptea, în timp ce luceafărul frumuseții nepieritoare a Domnului Său își va vărsa strălucirea asupra lui în vecii vecilor și va străluci atât de intens, că nimeni nu va putea să se uite la el. Aceasta este dispensația Providenței, dar oamenii sunt acoperiți de un văl gros. Pe lângă acestea, înțelege natura focului iadului și fii dintre aceia ce cred cu adevărat. Pentru fiecare act săvârșit va fi o recompensă, potrivit evaluării lui Dumnezeu, iar acest lucru este pe deplin adeverit chiar prin poruncile și restricțiile stabilite de Cel Atotputernic. Căci, cu siguranță, dacă faptele n-ar fi răsplătite și nu ar aduce roade, atunci Cauza lui Dumnezeu – înălțat este El – s-ar dovedi fără rost. Nemăsurat de sus este Cel înălțat deasupra unor astfel de blasfemii! Totuși, pentru aceia care scapă de toate atașamentele, o faptă reprezintă cu adevărat propria ei răsplată. Dacă ar fi să dezvoltăm această temă, ar trebui scrise numeroase Tablete.

Jur pe dreptatea Singurului Dumnezeu adevărat! Pana nu este în stare să se miște din cauza celor întâmplate Domnului său și plânge amarnic; la fel, și Eu plâng, și plânge și ochiul Celui Care este Esența Grandorii din spatele Tabernacolului Numelor, când stă așezat pe Tronul Numelui Său glorios.

Purifică-ți inima, astfel ca Noi să facem să țâșnească de acolo fântânile înțelepciunii și rostirii și să te împuternicim să-ți înalți vocea în mijlocul tuturor oamenilor. Dă drumul la glas și vestește adevărul de dragul pomenirii Domnului tău milostiv. Nu-ți fie teamă de nimeni, pune-ți toată încrederea în Dumnezeu, Cel Atotputernic, Cel Atotcunoscător. Spune: O, oameni, realizați tot ce înțelegeți din Bayán-ul Persan și, dacă nu înțelegeți, întrebați-L pe El, această Pomenire fără de greș, ca să vă explice clar ce a vrut Dumnezeu în Cartea Lui, căci El știe cu adevărat ce este consfințit în Bayán, grație Voinței Celui Care este Cel Omnipotent, Cel Plin de Forță.

Ai întrebat despre avertismentul dat de Noi oamenilor în momentul plecării Noastre din ‘Iráq, conform căruia, când Soarele dispare din fața ochilor, păsările întunericului se pun în mișcare, iar stindardul lui Samírí64 se înalță. Jur pe Dumnezeu! Păsările acelea s-au agitat în aceste zile, iar Samírí și-a strigat pretenția. Bine este de acela care recunoaște și se numără printre oamenii cu judecată. Noi i-am avertizat de asemenea și cu privire la apariția vițelului. Dumnezeu îmi este martor! Toate avertismentele Noastre au ajuns să se împlinească, căci într-adevăr ele sunt hotărâte, întrucât au fost promulgate de degetele gloriei și puterii. Roagă-L pe Dumnezeu să te protejeze de răutatea acestor oameni și să te elibereze de insinuările celor perverși. Străduiește-te deci cu toată puterea pentru a răspândi Cauza și nu lua în seamă cuvintele rostite de oamenii Bayán-ului, căci ei sunt fără îndoială incapabili de a înțelege și nu au reușit să priceapă esența Cauzei, așa cum este revelată în această nobilă și Cea Mai Măreață Vestire. Astfel te-am inspirat Noi pe tine și ți-am insuflat în inimă ceea ce te va face să nu depinzi de aluziile omenirii.

Gloria lui Dumnezeu fie cu tine și cu cei care apleacă urechea la aceste cuvinte pe care le rostești pentru dragostea lui Dumnezeu, Domnul tău, și rămâi neclintit în Cauza Lui. Toată lauda lui Dumnezeu, Domnul lumilor.

El este Cel Mai Sfânt, Cel Mai Măreț, Cel Mai Înălțat, Cel Mai Înalt

O, Nume al Meu!65 Adu-I laudă lui Dumnezeu pentru că prin bunăvoința Lui te-a ales să fii o ploaie de mărinimie pentru ceea ce am semănat Noi în solul pur și binecuvântat și te-a împuternicit să slujești ca o primăvară de milostivire duioasă pentru copacii minunați și desăvârșiți pe care Noi i-am plantat. Într-adevăr, această favoare este atât de măreață încât, dintre toate lucrurile create în lumea existenței, niciunul nu poate spera să o întreacă. De asemenea, Noi ți-am dat să bei vinul ales al rostirii din cupa darurilor cerești a Domnului tău milostiv, care nu este alta decât această Limbă a sfințeniei – o Limbă care, de îndată ce a fost dezlegată, a însuflețit întreaga creație, a pus în mișcare toate ființele și a făcut Privighetoarea să-și verse melodiile. Aceasta este Fântâna cu apă vie pentru toți cei care viețuiesc pe tărâmul ființei.

Deseori Noi am suflat asupra ta dulcile miresme ale Celui Atotmilostiv din această Ramură ce se mișcă pe Tableta Domnului Tău, Cel Puternic, Cel Neconstrâns. Pe dreptatea Singurului Dumnezeu Adevărat! Dacă toate lucrurile create, vizibile și invizibile, s-ar întoarce către El, le-ai găsi înaripându-se în zborul către Țelul Suprem, Locul unde Arborele de Lotus divin exclamă: Cu adevărat, nu există un alt Dumnezeu în afară de Mine, Cel Atotputernic, Cel Atotdarnic.

Măreață este binecuvântarea ta, pentru că ai călătorit prin toate țările lui Dumnezeu și ai fost întruchiparea fericirii și liniștii pentru poporul lui Bahá care a renunțat la toate, cu excepția Lui, îndreptându-și inima spre această Curte, care și-a revărsat strălucirea peste toate ținuturile și le-a stropit cu apele învolburate ale acestui Ocean, cu care tu însuți ai fost stropit – un Ocean ce a cuprins toate lucrurile create.

Într-adevăr, tu ai prins semnificația de a-I oferi ajutorul lui Dumnezeu și te-ai ridicat să realizezi acest lucru prin forța înțelepciunii și rostirii. Spune: Să Mă ajuți pe Mine înseamnă să propovăduiești Cauza Mea. Aceasta este o temă de care sunt pline toate Tabletele. Este porunca neschimbată a lui Dumnezeu, eternă în trecut, eternă în viitor. Pricepeți asta, o, voi, oameni cu judecată. Cei care au trecut dincolo de limitele înțelepciunii nu reușesc să înțeleagă sensul de a-L ajuta pe Dumnezeu, așa cum este stabilit în Carte. Spune: Temeți-vă de Dumnezeu și nu semănați semințele vrajbei printre oameni. Respectați ceea ce v-a poruncit Domnul vostru, Cel Atotputernic, Cel Atotcunoscător. El cunoaște realitatea victoriei și v-a învățat despre ea prin rostirea pe care închipuirile vane ale celor care rătăcesc aiurea în pustietatea îndoielii nu o vor putea corupe niciodată.

O, Nume al Meu! Îngăduie tuturor lucrurilor create să soarbă încă o dată din cupa care a făcut mările să se ridice. Aprinde-le în inimi focul arzător pe care l-a pornit acest Arbore purpuriu, pentru ca ei să se ridice și să glorifice și să preamărească Numele Său printre adepții tuturor Credințelor.

Numeroase scrisori de la tine au fost prezentate înaintea Tronului Nostru. Le-am examinat cu atenție ca un semn de bunăvoință din partea Noastră și, pentru fiecare nume pomenit acolo, Noi am revelat ceea ce va provoca tulburare minților oamenilor și va face spiritele să se avânte. În plus, în mod repetat, Noi ți-am dat putința să asculți ciripitul păsărilor cerului și să-ți apleci urechea la cântecele privighetorilor care-și pogoară melodiile pe ramuri. Astfel a fost pusă în mișcare Pana lui Dumnezeu în memoria ta, astfel ca tu să-i poți preveni pe oameni prin forța acestei rostiri care este în mod divin poruncită, spre a fi revelatorul semnelor gloriei Sale.

Binecuvântat este locul în care se înalță imnul laudei Sale și binecuvântată este urechea care ascultă ceea ce a fost trimis din cerul bunătății iubitoare a Domnului tău, Cel Atotmilostiv.

Sfătuiește-i pe slujitorii lui Dumnezeu spre cele către care te-am sfătuit pe tine, pentru a se abține de la tot ce le este interzis în Cartea-Mamă. Aceia care săvârșesc fapte ce creează agitație printre oameni sunt, într-adevăr, departe de a-L ajuta pe Dumnezeu și Cauza Lui și sunt socotiți răufăcători în această Tabletă, pe care Dumnezeu a conceput-o drept locul de unde răsar toate Tabletele.

Spune: Dacă ar fi după placul Nostru, Noi am face Cauza victorioasă prin forța unui singur cuvânt din prezența Noastră. El este cu adevărat Cel Omnipotent, Cel Atotimpunător. De-ar fi în intenția lui Dumnezeu, ar apărea din codrii puterii celeste leul tăriei neîmblânzite, al cărui răget este asemenea bubuiturilor de tunet care reverberează în munți. Cu toate acestea, dacă providența Noastră iubitoare este mai presus de toate lucrurile, Noi am poruncit ca victoria completă să fie realizată prin vorbire și rostire, astfel încât slujitorii Noștri de pe întreg pământul să poată deveni beneficiarii binelui divin. Acesta este numai un semn al mărinimiei lui Dumnezeu, dăruit lor. Cu adevărat, Domnul tău este Cel tuturor De Ajuns, Cel Mai Înălțat.

Spune: Temeți-vă de Dumnezeu și nu săvârșiți fapte care să-i facă pe cei îndrăgiți de Mine pe pământ să plângă. Astfel vă poruncește această Pană, care a pus în mișcare Pana Gloriei pe arena înțelepciunii și înțelegerii adevărate.

Transmite salutările Mele celor ale căror fețe reflectă mai departe strălucirea lui Bahá, apoi relatează-le această rostire care înseninează ochii celor drepți. Gloria lui Dumnezeu fie cu tine și cu cei care s-au agățat strâns de Frânghia lui Dumnezeu, Revelatorul versetelor…

Împiedică-i pe locuitorii acelor regiuni de la acte provocatoare, de la vrajbă, dispute sau de la tot ce ar putea crea probleme. În aceste zile, promovarea Cauzei este vrednică de laudă. De pildă, dacă oamenii care urmăresc anumite scopuri s-ar dedica propovăduirii Cauzei, toți cei ce viețuiesc în acele regiuni ar fi, în scurtă vreme, îmbrăcați în mantia credinței.

Dacă cineva ar simți dulceața următorului pasaj din Tableta revelată în cinstea lui Nabíl din Qá’in,66 ar înțelege imediat semnificația ajutorului: Rostirea omenească este o esență care aspiră să-și exercite influența și necesită moderație. Cât despre influența ei, aceasta este condiționată de rafinament, care la rândul său depinde de inimile detașate și pure. Moderația rostirii trebuie și ea îmbinată cu tactul și înțelepciunea, după cum recomandă Sfintele Scripturi și Tabletele.

O, Nume al Meu! Rostirea are nevoie să aibă forță de pătrundere. Ea nu ar reuși să exercite influență dacă este lipsită de această calitate. Această influență pătrunzătoare este dependentă de un spirit care trebuie să fie pur și de o inimă fără de pată. În plus, are nevoie de moderație, fără de care ascultătorul n-ar fi în stare să o tolereze, ci ar manifesta opoziție încă de la început. Moderația se va obține împletind rostirea cu simbolurile înțelepciunii divine, care sunt înscrise în Cărțile sacre și în Tablete. Astfel, când esența rostirii cuiva este înzestrată cu aceste două prerogative, se va dovedi foarte eficientă și va fi factorul prim în transformarea sufletelor omenești. Aceasta este treapta victoriei supreme și a stăpânirii celeste. Oricine ajunge acolo este învestit cu forța de a propovădui Cauza lui Dumnezeu și de a cuceri inimile și mințile oamenilor.

O, Nume al Meu! Luceafărul rostirii, strălucind splendid din aurora Revelației divine, a luminat atât de tare Pergamentele și Tabletele, încât regatul rostirii și stăpânirea înălțată a înțelegerii vibrează de fericire și extaz și luminează până departe cu strălucirea luminii Sale, dar cei mai mulți oameni nu înțeleg.

Motivul pentru care subiectul ajutorului și asistenței a izvorât din timp în timp și va continua să izvorască din Pana Providenței este de a-i preveni pe prietenii lui Dumnezeu, astfel ca ei să nu se implice în activități care ar da naștere la vrajbă și tulburare. Este de datoria lor, a tuturor, să caute cu sârguință moduri de a ajuta Cauza lui Dumnezeu în maniera în care Noi am explicat. Acesta este doar un semn al bunăvoinței Sale, acordat în mod special celor îndrăgiți de El, astfel ca fiecare dintre ei să poată atinge rangul caracterizat de cuvintele: „Oricine însuflețește un spirit a însuflețit cu adevărat toată omenirea.”

Puterea lumească a fost și va continua să fie sub paravanul acestui rang. Ceasul stabilit pentru el este hotărât dinainte în Cartea lui Dumnezeu. El este cu adevărat informat despre acest lucru și se va manifesta prin autoritatea puterii Sale. Cu adevărat, El este Cel Plin de Forță, Cel Care Supune Tot, Cel Omnipotent, Cel Atotcunoscător, Cel Atotînțelept.

Sufletele pioase trebuie să cugete și să mediteze în inima lor la metodele de propovăduire. Din textele Scripturilor minunate, celeste, ei trebuie să memoreze expresii și pasaje susținute de exemple variate, astfel încât, în timpul discursului lor să poată recita versete divine, ori de câte ori se ivește ocazia, întrucât aceste versete sfinte reprezintă cel mai influent elixir, cel mai măreț și mai puternic talisman. Influența lor este atât de puternică, încât ascultătorul nu va avea motiv de îndoială. Jur pe viața Mea! Această Revelație este înzestrată cu o asemenea forță, încât va acționa precum un magnet pentru toate națiile și neamurile pământului. Dacă cineva s-ar opri să mediteze cu atenție, el ar recunoaște că nu există niciun loc unde să poată fugi și nici nu poate fi.

Astfel a fost revelată cartea Kitáb-i-Aqdas, încât atrage și îmbrățișează toate Dispensațiile stabilite divin. Binecuvântați sunt aceia care o citesc cu atenție. Binecuvântați sunt aceia care o pricep. Binecuvântați sunt aceia care meditează asupra ei. Binecuvântați sunt aceia care cugetă la înțelesul său. Registrul său este atât de vast, că i-a cuprins pe toți oamenii înainte de recunoașterea sa. În curând, forța sa suverană, influența sa universală și măreția puterii sale vor fi manifestate pe pământ. Cu adevărat, Dumnezeul tău este Cel Atotcunoscător, Cel Atotinformat.

O, Nume al Meu! Ascultă Glasul Meu ce vine din direcția Tronului Meu. El dorește să-ți pomenească numele în vecii vecilor, întrucât te-ai dovedit statornic în preamărirea virtuților Sale în mijlocul oamenilor. Într-adevăr, Domnul tău iubește fidelitatea găsită pe tărâmul creației și i-a dat întâietate în raport cu alte calități vrednice de laudă. Cu adevărat, El este Potent și Plin de Forță.

Să mai știi că am auzit laudele pe care le-ai rostit în comuniunea ta cu Dumnezeu, Domnul tău, Cel Înălțat, Cel Plin de Har. Măreață într-adevăr este binecuvântarea care te așteaptă, întrucât ți-ai limitat propriile afaceri în favoarea acestei inviolabile, acestei puternice și iluminate Cauze. Îl rugăm pe Dumnezeu să-ți transforme chemarea într-un magnet care să atragă încarnările numelor în lumea existenței, pentru ca toate ființele să poată, de bunăvoie, zori să ia aminte. Nu există un alt Dumnezeu în afară de El, Cel Înălțat, Cel Preeminent, Cel în Veci Binecuvântat, Cel Sublim, Cel Mai August, Cel Mai Glorios, Cel Mai Darnic, Cel Atotcunoscător, Cel Atotinformat.

Această Tabletă a fost revelată după Martiriul Regelui Martirilor și a Îndrăgitului Martirilor (vezi Dumnezeu trece pe lângă noi, capitolul VIII, paragraful care începe cu „În Iṣfahán, Mullá Káẓim a fost decapitat…”) și i-a fost adresată lui Shaykh Muḥammad Báqir, denunțat de Bahá’u’lláh drept „Lupul.” În Tabletă, Bahá’u’lláh se referă la Mír Muḥammad Ḥusayn, Imám Jum’ih al Iṣfáhán-ului, supranumit „Năpârca”, ce a fost complicele lui Shaykh Muḥammad Báqir în persecuția bahá’ílor. (Vezi Dumnezeu trece pe lângă noi, capitolul XII, paragraful care începe cu „Náṣiri’d-Dín Sháh, stigmatizat de Bahá’u’lláh…”, paragraful care începe cu „În Iṣfáhán, Mullá Kázim a fost decapitat…” și paragraful care începe cu „Nicio trecere în revistă a trăsăturilor remarcabile ale scrierilor lui Bahá’u’lláh…”). Epistle to the Son of the Wolf (Epistola către Fiul Lupului) i-a fost adresată lui Shaykh Muḥammad Taqíy-i-Najafí, fiul lui Shaykh Muḥammad Báqir.

El este Cel Atotputernic, Cel Atotcunoscător, Cel Atotînțelept! Vântul urii a cuprins Arca lui Baṭḥá,67 ca urmare a uneltirilor asupritorilor. O, Báqir! Tu ai pronunțat sentința împotriva lor, celor pentru care cărțile lumii au plâns și pentru care au depus mărturie scripturile tuturor religiilor. Tu, care ai apucat pe drumul rătăcirii, ești într-adevăr acoperit de un văl dens. Pe Însuși Dumnezeu! Tu ai pronunțat hotărârea împotriva celor prin care orizontul credinței a fost iluminat. Întru acestea, aduc mărturie Ei, Cei Care sunt Locurile unde răsare Revelația și Manifestările Cauzei Domnului tău, Cel Mai Milostiv, Care a sacrificat sufletele Lor și tot ce au avut pe Calea Lui dreaptă. Credința lui Dumnezeu a strigat pretutindeni, datorită tiraniei tale, iar tu încă te amuzi și te numeri printre cei care se bucură. Nu nutresc niciun fel de ură în inima Mea, nici față de tine, nici față de alții. Orice om educat te privește pe tine și pe aceia asemenea ție, căzuți pradă unei clare nebunii. Dacă ai fi realizat ce-ai făcut, te-ai fi aruncat singur în foc, ți-ai fi lăsat casa și-ai fi fugit în munți sau ai fi jelit până când te-ai fi întors în locul destinat ție de către Cel Care este Domnul tăriei și puterii. O, tu, care nu ești aproape nimic! Dă la o parte vălurile plăsmuirilor goale și închipuirilor vane, ca să poți privi Luceafărul cunoașterii strălucind din acest splendid Orizont. Tu ai rupt în bucăți o rămășiță a Profetului Însuși și ți-ai imaginat că ai ajutat Credința lui Dumnezeu. Așa ți-a dat imbold sufletul, căci ești cu adevărat unul dintre cei nepăsători. Actul tău a mistuit inimile Adunării din Înalturi și a celor asemenea care s-au rotit în jurul Cauzei lui Dumnezeu, Domnul lumilor. Sufletul Celei Caste68 s-a topit din cauza cruzimii tale, iar locuitorii Paradisului au plâns amarnic în acel Loc binecuvântat.

Judecă corect, te conjur pe Dumnezeu. Ce dovadă au adus cu ei doctorii evrei încât să-L condamne pe El, Care a fost Duhul lui Dumnezeu,69 când El le-a prezentat adevărul? Care ar fi putut fi dovada produsă de Fariseii și preoții idolatri încât să justifice tăgăduirea lui Muḥammad, Apostolul lui Dumnezeu, când a venit la ei cu o Carte care judeca între adevăr și falsitate cu o justețe care a prefăcut în lumină întunericul de pe pământ și a fermecat inimile celor care L-au cunoscut? Într-adevăr, tu ai produs, în această zi, aceleași dovezi pe care clericii nesocotiți le-au avansat în acea epocă. Acestea le mărturisește Cel Care este Regele tărâmului harului în această măreață Închisoare. Tu ai mers cu adevărat pe căile lor, ba i-ai întrecut în cruzime și ai considerat că ajuți Credința și că aperi Legea lui Dumnezeu, Cel Atotcunoscător, Cel Atotînțelept. Pe Cel Care este Adevărul! Păcatul tău l-a făcut pe Gavriil să geamă și a stors lacrimi de la Legea lui Dumnezeu, prin care adierile dreptății au fost suflate peste toate care sunt în cer și pe pământ. Ai crezut prostește că sentința pe care ai pronunțat-o ți-a fost de folos? Ba, pe Cel Care este Regele tuturor Numelor! Despre pierderea ta mărturisește Cel Care are de partea Sa cunoașterea tuturor lucrurilor, după cum consemnează Tableta păstrată. Când ai semnat hotărârea, ai fost acuzat chiar de condeiul tău. Acestea sunt adeverite de Pana lui Dumnezeu, Cel Mai Înalt, în rangul Său inaccesibil.

O, tu, care rătăcești! Tu nici nu M-ai văzut, nici nu te-ai asociat cu Mine, nici n-ai fost tovarășul Meu, nici pentru o fracțiune de clipă. Atunci de ce le-ai poruncit oamenilor să Mă blesteme? Ai urmat astfel impulsurile propriei dorințe sau te-ai supus Domnului tău? Dă un semn, dacă ești dintre cei iubitori de adevăr. Mărturisim că ai dat la o parte Legea lui Dumnezeu și ai fost stăpânit de dictatul pasiunii tale. Cu adevărat, nimic nu-i scapă cunoașterii Sale; El este cu adevărat Cel Incomparabil, Cel Atotinformat. O, nepăsătorule! Ascultă ce a revelat Cel Atotmilostiv în Qur’án: „Nu-i spune celui care te întâmpină cu un salut, «Tu nu ești credincios.»”70 Astfel a decretat Cel în a Cărui strânsoare a mâinii se află împărățiile Revelației și creației, dacă te numeri printre cei care ascultă. Tu ai dat la o parte porunca lui Dumnezeu și te-ai agățat de impulsurile propriei tale dorințe. Vai, atunci, ție, o, nepăsător ce te îndoiești! Dacă Mă tăgăduiești pe Mine, prin ce dovadă poți tu apăra adevărul a ceea ce ai? Prezint-o atunci, o, tu, care te-ai pus pe picior de egalitate cu Dumnezeu și te-ai abătut de la stăpânirea Sa care a cuprins lumile!

O, naivule! Știi tu că cel care Mi-a recunoscut Revelația este cu adevărat învățat și a băut din Oceanul cunoașterii Mele, și a zburat în atmosfera dragostei Mele, și s-a lepădat de toate în afară de Mine, și a aderat la tot ce i-a fost trimis din Regatul minunatei Mele rostiri. El, cu adevărat, este asemenea unui ochi pentru omenire și asemenea spiritului vieții în trupul întregii creații. Slăvit fie Cel Atotmilostiv Care l-a luminat și l-a făcut să se ridice și să slujească Cauza Lui măreață și puternică. Cu adevărat, un astfel de om este binecuvântat de Adunarea din înalturi și de cei ce viețuiesc în Tabernacolul Grandorii, care au sorbit vinul Meu pecetluit, în Numele Meu, Cel Omnipotent, Cel Plin de Forță. O, Báqir! Dacă ai fi dintre cei ce ocupă un asemenea rang desăvârșit, arată un semn de la Dumnezeu, Creatorul cerurilor. Și, dacă ți-ai recunoaște lipsa ta de putere, ai ține în frâu pasiunile și te-ai întoarce la Domnul tău, căci El s-ar putea să-ți ierte păcatele care au făcut ca frunzele Divinului Arbore de Lotus să se ofilească, iar Piatra să strige și ochii oamenilor care înțeleg să plângă. Din cauza ta, Vălul Divinității a fost sfâșiat și Arca scufundată, Cămila schilodită, iar Duhul71 a icnit în sălașul Lui sublim. Îl contești pe El, Care a venit la tine cu mărturiile lui Dumnezeu și cu semnele Lui, pe care tu le deții și pe care le au toți cei ce viețuiesc pe pământ? Deschide ochii să-L poți privi pe Acest Nedreptățit luminând deasupra orizontului Voinței lui Dumnezeu, Cel Suveran, Adevărul, Cel Strălucitor. Deschide, apoi, urechea inimii tale, să poți asculta discursul Divinului Arbore de Lotus, care a fost înălțat cu adevărat de Dumnezeu, Cel Atotputernic, Binefăcătorul. Cu adevărat, acest Arbore, în pofida lucrurilor care i s-au întâmplat din cauza cruzimii tale și a păcatelor unora ca tine, strigă tare și îi cheamă pe toți oamenii la Sadratu’l-Muntahá72 și la Orizontul Suprem. Binecuvântat e sufletul care a căutat cu privirea spre Cel Mai Puternic Semn și urechea care a auzit Glasul Lui cel mai dulce, dar vai de oricine s-a îndepărtat și a făcut rău.

O, tu care te-ai îndepărtat de Dumnezeu! Dacă ai privi cu ochii justeței către Divinul Arbore de Lotus, ai observa semnele sabiei tale pe crengile sale, pe ramurile sale și pe frunzele sale, în ciuda faptului că Dumnezeu te-a creat cu scopul de a-l recunoaște și de a-l sluji. Reflectează, că poate vei reuși să-ți admiți ticăloșia și să te numeri printre cei care s-au pocăit. Tu crezi că Noi ne temem de cruzimea ta? Să știi tu și să fii bine încredințat că, din prima zi în care glasul Celei Mai Sublime Pene s-a înălțat între pământ și cer, Noi ne-am oferit sufletele Noastre, trupurile Noastre, fiii Noștri și posesiunile Noastre pe calea lui Dumnezeu, Cel Înălțat, Cel Măreț și ne mândrim aici între toate lucrurile create și Adunarea din înalturi. Întru acestea aduc mărturie lucrurile care Ni s-au întâmplat pe Calea dreaptă. Pe Dumnezeu! Inimile Noastre s-au istovit, trupurile Noastre au fost crucificate, iar sângele Nostru a fost vărsat, în timp ce ochii Noștri s-au fixat pe orizontul bunătății iubitoare a Domnului lor, Martorul, Cel Atotvăzător. Cu cât mai amarnice suferințele lor, cu atât sporește mai tare dragostea poporului lui Bahá. Sinceritatea lor este probată prin ceea ce a transmis Cel Atotmilostiv în Qur’án. El spune: „Atunci doriți-vă moartea dacă sunteți cinstiți!”73 Cine este de preferat, acela care se adăpostește în spatele perdelelor sau acela care se oferă pe calea lui Dumnezeu? Judecă tu cinstit, nu fi dintre aceia care rătăcesc aiurea în sălbăticia falsității. Ei au fost purtați pe valurile apelor vii ale dragostei Celui Mai Milostiv, astfel încât nici armele lumii, nici săbiile națiunilor nu i-au împiedicat să-și îndrepte fețele către oceanul mărinimiei Domnului lor, Dăruitorul, Cel Generos.

Pe Dumnezeu! Necazurile nu au reușit să Mă descurajeze, iar nerecunoașterea clericilor n-a avut forța să Mă slăbească. Am vorbit și încă vorbesc cu curaj înaintea oamenilor: „Ușa bunăvoinței a fost descuiată, iar Cel Care este Aurora Dreptății vine cu semne limpezi și mărturii clare de la Dumnezeu, Domnul tăriei și puterii!” Înfățișează-te înaintea Mea ca să poți auzi tainele care au fost auzite de Fiul lui ‘Imrán74 pe Sinaiul Înțelepciunii. Astfel îți poruncește Cel Care este Locul unde răsare Revelația Domnului Tău, Domnul Milostivirii, din măreața Lui Închisoare.

Calitatea ta de conducător te-a făcut mândru? Studiază ce i-a revelat Dumnezeu conducătorului Suveran, Sulṭán-ul Turciei, care m-a încarcerat pe Mine în această fortăreață întărită, ca să poți fi informat despre condiția Acestui Nedreptățit, după cum a hotărât Dumnezeu, Singurul, Cel Aparte, Cel Atotinformat. Ești fericit să-i vezi pe cei abjecți și nevrednici ca adepți ai tăi? Ei te susțin, așa cum au făcut și acei oameni înaintea lor, care l-au urmat pe Anna, care, fără dovadă clară și mărturie, a pronunțat sentința împotriva Duhului.75

Citește cu atenție Kitáb-i-Íqán și ceea ce a trimis Cel Atotmilostiv Regelui Parisului76 și celor cu care se aseamănă, ca să poți avea cunoștință de lucrurile care s-au întâmplat în trecut și să fii convins că Noi nu am căutat să răspândim dezordinea în țară, după ce a fost bine-ordonată. Noi îi sfătuim, doar de dragul lui Dumnezeu, pe slujitorii Lui. Să fie liber și acela care vrea să se îndrepte spre El, și acela care dorește să se îndepărteze de El. Domnul Nostru, Cel Milostiv, este cu adevărat Cel Tuturor de Ajuns, Cel Atotlăudat. O, adunare de clerici! Aceasta este ziua în care nimic din toate lucrurile, niciun nume din toate numele nu îți este de folos decât prin acest Nume, pe care Dumnezeu l-a făcut Manifestarea Cauzei Sale și Aurora Celor Mai Desăvârșite Titluri ale Sale tuturor celor care se află în împărăția creației. Binecuvântat este acel om care a recunoscut mireasma Celui Atotmilostiv și se numără printre cei statornici. Științele voastre nu vă vor fi de folos în această zi, nici artele voastre, nici comorile voastre, nici gloria voastră. Dați-le la o parte și îndreptați-vă chipurile către Cuvântul Cel Mai Sublim, prin care Scripturile și Cărțile și această Tabletă limpede au fost lămurite deslușit. O, adunare de clerici, azvârliți ce ați compus cu condeiele plăsmuirilor voastre goale și închipuirilor voastre vane. Pe Dumnezeu! Luceafărul Cunoașterii a strălucit departe, deasupra orizontului certitudinii.

O, Báqir! Citește și adu-ți aminte ceea ce a fost spus din vechime de un credincios din neamul tău: „Omorâți voi un bărbat pentru că el a zis: «Domnul meu este Dumnezeu,» după ce a venit el cu semne deslușite de la Domnul vostru? Dacă el este mincinos, minciuna sa va fi numai spre dauna lui, însă dacă el spune adevărul, atunci vă va lovi pe voi o parte din cele cu care vă amenință! Cu adevărat, Dumnezeu nu-l călăuzește pe cel care este nelegiuit și mincinos.”77

O, tu ce rătăcești! Dacă ai vreo îndoială cu privire la comportamentul Nostru, să știi că Noi mărturisim cele la care Însuși Dumnezeu a fost martor înainte de crearea cerurilor și a pământului, că nu există un alt Dumnezeu în afară de El, Cel Atotputernic, Cel Preaplin de Dărnicie. Mărturisim că El este Singur în Esența Sa, Singur în atributele Sale. El nu are egal în tot universul, nici tovarăș în toată creația. El și-a trimis Mesagerii și a transmis Cărțile Sale, pentru a le putea anunța făpturilor Sale Calea cea Dreaptă.

Oare a fost Sháh-ul informat și a ales să închidă ochii față de actele tale? Sau a fost cuprins de frică la urletul unei haite de lupi care au întors spatele Căii lui Dumnezeu și au mers pe drumul tău fără vreo dovadă clară sau Carte? Am auzit că provinciile Persiei au fost îmbrăcate cu veșmântul dreptății. Când am privit mai de aproape însă, le-am găsit ca fiind locurile unde răsare tirania și zorii nedreptății. Vedem dreptatea în ghearele tiraniei. Îl implorăm pe Dumnezeu să o elibereze prin forța puterii și suveranității Sale. Cu adevărat, El eclipsează tot ce se află în ceruri și pe pământ. Nimeni nu are dreptul să protesteze împotriva nimănui referitor la ce s-a petrecut cu Cauza lui Dumnezeu. Se cuvine ca oricine și-a îndreptat fața spre Cel Mai Sublim Orizont să se prindă cu tenacitate de frânghia răbdării și să-și pună încrederea în Dumnezeu, Ajutorul în Primejdie, Cel Neconstrâns. O, voi, cei îndrăgiți de Dumnezeu! Beți pe săturate din fântâna înțelepciunii, mergeți în grădina înțelepciunii, avântați-vă în atmosfera înțelepciunii și vorbiți mai departe cu înțelepciune și elocință. Astfel vă poruncește Domnul vostru, Cel Atotputernic, Cel Atotcunoscător.

O, Báqir! Nu te bizui pe forța și pe gloria ta. Tu ești precum ultima urmă de soare pe vârful muntelui. Se va șterge curând, după cum a poruncit Dumnezeu, Atotposesorul, Cel Mai Înalt. Gloria ta și gloria acelora asemenea ție v-a fost luată, iar aceasta, cu adevărat, este ceea ce a fost orânduit de Cel cu Care este Tableta-Mamă. Unde poate fi găsit el, care s-a confruntat cu Dumnezeu și unde a plecat el, care a tăgăduit semnele Sale și s-a abătut de la stăpânirea Lui? Unde sunt ei, care i-au măcelărit pe aleșii Săi și au vărsat sângele celor sfinți? Reflectează, că poate vei simți suflarea actelor tale, o, necredincios nechibzuit! Din cauza ta Apostolul78 a jelit, Cea Castă79 a strigat, țările au fost lăsate pustii și întunericul a căzut peste toate regiunile. O, adunare de clerici! Din cauza voastră oamenii au fost înjosiți, steagul Islám-ului a fost dat jos, iar tronul său puternic, răsturnat. Ori de câte ori un om cu discernământ a căutat să se țină de ceea ce ar înălța Islám-ul, voi ați ridicat o obiecție, împiedicându-l astfel de la realizarea scopului său, în timp ce țara rămânea căzută în ruină.

Gândește-te la Sulṭán-ul Turciei! El nu a vrut război, dar cei ca tine l-au dorit. Când focurile sale au fost aprinse, iar flăcările s-au ridicat în înalt, guvernarea și poporul au fost astfel slăbite. La acestea aduce mărturie orice om al echității și înțelegerii. Nenorocirile s-au înmulțit atât de tare, încât fumul acestora a încercuit Țara Tainei80 și împrejurimile, iar ceea ce a fost revelat în Tableta Sulṭán-ului a devenit manifest. Astfel a fost hotărât în Carte, la porunca lui Dumnezeu, Ajutorul în Primejdie, Cel de Sine Stătător.

O, Pană a Mea Supremă! Lasă deoparte consemnările despre Lup și adu în memorie Năpârca,81 a cărei cruzime a făcut ca toate făpturile create să geamă și mădularele celor sfinți să tremure. Astfel Îți poruncește Ție Domnul tuturor numelor, în această poziție glorioasă. Cea Castă82 a strigat din cauza nedreptății tale, iar tu îți închipui că faci parte din familia Apostolului lui Dumnezeu! Așa te-a îmboldit sufletul tău, o, tu, care te-ai retras departe de Dumnezeu, Domnul tuturor celor care au fost și care vor fi. Judecă drept, o, tu, Năpârcă! Pentru care vină i-ai mușcat pe copiii83 Apostolului lui Dumnezeu și le jefuiești avuturile? L-ai tăgăduit pe Cel Care te-a creat prin porunca Sa, „Fii, și a fost”? Te-ai purtat cu copiii Apostolului lui Dumnezeu, cum nici ‘Ád nu s-a purtat cu Húd, nici Thamúd cu Ṣáliḥ, nici evreii cu Duhul lui Dumnezeu,84 Domnul a tot ce e ființă. Pui la îndoială semnele Domnului tău, în fața cărora toate cărțile lumii s-au închinat, imediat ce au fost trimise din cerul Cauzei Sale? Meditează, ca să poți conștientiza ce ai făcut, o, proscris nepăsător! Curând, adierea pedepsei te va prinde, așa cum i-a prins și pe alții înaintea ta. Așteaptă, o, tu, care te-ai pus pe aceeași treaptă cu Dumnezeu, Domnul vizibilului și invizibilului. Este ziua pe care Dumnezeu a vestit-o prin glasul Apostolului Său. Reflectează, poate vei înțelege cele trimise de Cel Atotmilostiv în Qur’án și în această Tabletă dedicată. Aceasta este ziua în care Cel Care este Aurora Revelației a venit cu semne clare, fără de număr. Aceasta este ziua în care fiecare om înzestrat cu percepție a descoperit mireasma adierii Celui Atotmilostiv în lumea creației, iar fiecare om cu judecată s-a grăbit să ajungă la apele vii ale milostivirii Domnului său, Regele Regilor. O, om nepăsător! Povestea Sacrificiului85 a fost re-spusă, iar cel care era menit să fie ofrandă, și-a îndreptat pașii spre locul sacrificiului și nu s-a mai întors, din cauza celor comise de mâna ta. O, pervers plin de ură! Ți-ai imaginat că martiriul va putea înjosi această Cauză? Nu, pe Cel pe Care Dumnezeu L-a făcut să fie Depozitarul revelației Sale, dacă te-ai număra printre aceia ce pricep. Vai de tine, o, tu, care te-ai socotit egal lui Dumnezeu și vai de aceia care te-au ales să le fii conducător, fără un semn clar sau o Carte limpede. Numeroși au fost asupritorii înaintea ta care s-au ridicat să înăbușe lumina lui Dumnezeu și mulți cei fără de evlavie care au ucis și jefuit, până când inimile și sufletele oamenilor au gemut din pricina cruzimii lor! Soarele dreptății a fost acoperit, câtă vreme întruchiparea tiraniei a fost pusă să domnească pe tronul urii, dar oamenii nu înțeleg. Copiii Apostolului au fost măcelăriți, iar averile lor prădate. Spune: După aprecierea ta, au fost proprietățile lor sau ei înșiși cei care L-au tăgăduit pe Dumnezeu? Judecă cinstit, o, neștiutorule, care ai fost despărțit ca de un văl de Dumnezeu. Ai fost adeptul tiraniei și ai dat dreptatea la o parte; la care, toate făpturile create au jelit, dar tu nu te-ai îmbunat. I-ai trimis la moarte pe bătrâni și i-ai jefuit pe tineri. Crezi tu că vei consuma ceea ce nedreptatea ta a strâns grămadă? Nu, pe Mine Însumi! Astfel te informează Cel Care este cunoscător al tuturor lucrurilor. Pe Dumnezeu! Lucrurile pe care le deții nu-ți vor fi de vreun folos, nici cele pe care le-ai acaparat prin cruzime. Întru aceasta adeverește Domnul tău, Cel Atotcunoscător. Tu te-ai ridicat să stingi lumina acestei Cauze; în scurt timp, propriul tău foc se va stinge la porunca Lui. El este, cu adevărat, Domnul tăriei și puterii. Schimbările și întâmplările lumii, ca și forța națiunilor, nu-L pot zădărnici. El face ce poftește și poruncește ce voiește prin forța suveranității Sale. Gândește-te la cămilă. Deși este doar un animal, Cel Atotmilostiv a înălțat-o la un rang atât de înalt, încât vocile lumii au pomenit-o și i-au lăudat renumele. Cu adevărat, El le întrece pe toate din cer și de pe pământ. Nu există un alt Dumnezeu în afară de El, Cel Atotputernic, Cel Măreț. Astfel am împodobit cerul Tabletei Noastre cu sorii cuvintelor Noastre. Binecuvântat omul care a ajuns acolo și a fost luminat de lumina lor și vai de aceia care I-au întors spatele și L-au tăgăduit și au rătăcit departe de El. Lăudat fie Dumnezeu, Domnul lumilor!

Cu toate că Tărâmul Slavei nu cunoaşte deşertăciunile lumeşti, Noi am lăsat cuprinsă în comoara încrederii şi resemnării, urmaşilor Noştri, o Moştenire desăvârşită şi nepreţuită. Noi nu am lăsat comori pământeşti, nici nu am adăugat grijile cuprinse în acestea. Pe Dumnezeu! În bogățiile pământești se ascunde teama și în ele este tăinuită pieirea. Cugetați şi luați aminte la ceea ce a revelat Cel Atotmilostiv în Qur’án: „Vai pentru tot clevetitorul și defăimătorul care strânge avere și o socotește.”86 Trecătoare sunt bogăţiile lumii; tot ce e pieritor şi schimbător nu este şi n-a fost vreodată demn de atenţie, decât într-o măsură bine stabilită.

Ţelul Acestui Nedreptățit atunci când a răbdat nenorociri şi grele suferinţe, când a revelat Versetele Sfinte și când a adus dovezi nu a fost altul decât să stingă flacăra urii şi a duşmăniei, astfel ca orizontul inimilor omeneşti să fie luminat cu lumina bunei-înţelegeri şi să atingă pacea şi liniştea adevărată. Din locul în care a răsărit divina Tabletă, luceafărul acestei rostiri strălucește cu putere şi îndeamnă pe fiecare să-şi ațintească privirea asupra lui: Noi vă îndemnăm, o, popoare ale lumii, să luaţi în seamă ceea ce vă va înălţa rangul. Țineți-vă strâns de teama de Dumnezeu şi aderați cu fermitate la ceea ce e drept. Cu adevărat vă spun, limba vă e dată pentru a pomeni numai ce e bine, n-o întinaţi cu vorbe nepotrivite. Dumnezeu a iertat ceea ce a fost. De acum înainte fiecare trebuie să rostească ceea ce este corect și potrivit şi să se abţină de la calomnie, ocară și orice le aduce întristare oamenilor. Semeţ este rangul omului! Nu cu mult timp în urmă acest Cuvânt înălțat a ţâşnit din comoara Condeiului Nostru de Slavă: măreaţă şi binecuvântată este această Zi - Ziua în care tot ce zace latent în om a fost și va fi făcut manifest. Semeţ este rangul omului, de-ar fi ca el să se țină strâns de dreptate şi adevăr şi să rămână ferm și neclintit față de Cauză. În ochii Celui Atotmilostiv, un om adevărat apare precum cerul înstelat; soarele şi luna îi sunt vederea şi auzul, iar caracterul său luminos și strălucitor, stelele cerului. Lui îi aparține rangul cel mai semeț, iar influența sa educă întreaga lume a ființei.

Fiecare suflet receptiv care a inspirat în această Zi mireasma veşmântului Său şi care, cu inima curată, şi-a îndreptat chipul spre Orizontul atotglorios este socotit printre oamenii lui Bahá în Cartea Purpurie. În Numele Meu, luaţi potirul bunătății Mele pline de dragoste şi beţi pe săturate pentru pomenirea Mea glorioasă și minunată.

O, voi, cei ce sălăşluiţi pe pământ! Religia lui Dumnezeu este pentru dragoste şi unitate; nu faceţi din ea cauză de duşmănie sau neînţelegere. În ochii oamenilor cu putere de pătrundere și ai celor ce dețin Cea mai Sublimă Viziune, toate mijloacele care conduc la apărarea și promovarea fericirii și bunăstării copiilor oamenilor, au fost deja revelate de către Condeiul de Glorie. Însă cei nerozi de pe pământ, fiind nutriți de patimi și dorințe rele, n-au luat în seamă înţelepciunea desăvârșită a Celui Care este, cu adevărat, Cel Atotînţelept, în timp ce vorbele şi faptele lor se nasc din iluzii vane și închipuiri deşarte.

O, voi, cei iubiți și împuterniciții lui Dumnezeu! Regii sunt manifestările forței lui Dumnezeu și zorile puterii și bogăţiilor Lui. Rugați-vă în numele lor. El i-a învestit cu cârmuirea pământului și a arătat că inimile oamenilor sunt stăpânirea Sa proprie.

Conflictul și cearta sunt interzise în mod categoric în Cartea Sa. Acesta este decretul lui Dumnezeu în această Cea mai Măreață Revelație. El este protejat divin împotriva anulării și este învestit de către El cu splendoarea confirmării Sale. Cu adevărat El este Cel Atotcunoscător, Cel Atotînțelept.

Tuturor le revine obligaţia de a sprijini aceste zori de autoritate şi surse ale poruncii ce sunt împodobite cu podoaba echității și a dreptăţii. Binecuvântaţi sunt conducătorii şi învăţaţii din rândul poporului lui Bahá. Ei sunt împuterniciții Mei printre servitorii Mei şi manifestările poruncilor Mele în rândul poporului Meu. Asupra lor odihnească-se gloria Mea, binecuvântările Mele şi harul Meu care au pătruns întreaga lume a ființei. În această privinţă, rostirile revelate în Kitáb-i-Aqdas sunt astfel încât de la orizontul cuvintelor exprimate, lumina harului divin strălucește cu claritate și splendoare.

O, voi, Ramurile Mele! O forță imensă, o putere desăvârșită stă adormită în adâncurile fiinţei. Aţintiţi-vă privirile asupra ei şi asupra influenței sale unificatoare, iar nu asupra diferenţelor ce se nasc din ea.

Testamentul divinului Testator este acesta: este obligatoriu pentru Aghsán, pentru Afnán şi pentru Neamul Meu să-şi întoarcă, cu toţii, privirile către Ramura Cea mai Puternică (‘Abdu’l-Bahá). Gândiţi-vă la ce am dezvăluit în Cartea Noastră Cea mai Sfântă: „Când oceanul prezenţei Mele s-a retras, iar Cartea Revelaţiei Mele s-a sfârşit, întoarceţi-vă feţele spre Cel Ce a fost hotărât de Dumnezeu şi Care a ieşit din Rădăcina Străveche.” Este vorba în acest verset sacru despre nimeni altul decât Ramura Cea mai Puternică (‘Abdu’l-Bahá). Astfel Noi cu har v-am dezvăluit Testamentul Nostru potent și Eu sunt cu adevărat Cel Plin de Har, Cel Preaplin de Forță. Cu adevărat, Dumnezeu a orânduit ca rangul Ramurii mai Mărețe (Muḥammad ‘Alí ) să fie mai mic decât cel al Ramurii Cele mai Mărețe (‘Abdu’l-Bahá). El este într-adevăr Orânduitorul, Cel Atotînţelept. Noi L-am ales pe „mai Măreț” să fie după „Cel mai Măreț”, așa cum este decretat de către Cel Ce este Cel Atotcunoscător, Cel Atotinformat.

Li s-a impus tuturor să dea dovadă de dragoste faţă de Aghsán, dar Dumnezeu nu le-a dat acestora din urmă vreun drept de a pune stăpânire asupra proprietății altora.

O, voi Aghsán, Afnán şi Neamul Meu! Vă îndemnăm să vă temeţi de Dumnezeu, să faceţi fapte demne de laudă și doar ce este corect și potrivit, care vă vor înălța rangul. Cu adevărat vă spun, temerea de Dumnezeu este cel mai iscusit comandant care poate conduce spre victorie Cauza lui Dumnezeu, iar oştirile cele mai potrivite acestui comandant întotdeauna au fost şi sunt un caracter drept şi fapte pure şi bune.

Spune: O, slujitori! Nu faceţi ca mijloacele de ordine să devină cauză de confuzie, iar unealta unirii, prilej de discordie. Noi am vrea cu bucurie să credem că poporul lui Bahá se va călăuzi după binecuvântatele cuvinte: „Spune: toate sunt de la Dumnezeu.” Această rostire înălțată este ca apa ce stinge focul urii şi duşmăniei care mocneşte în sufletele și în piepturile oamenilor. Prin această singură rostire, popoare şi neamuri aflate în dispută vor atinge lumina adevăratei unităţi. Cu adevărat, El spune adevărul şi ne arată calea. El este Cel Atotplin de Forță, Cel Înălțat, Cel Plin de Har.

Tuturor le revine obligaţia să dea dovadă de respect și să aibe considerație faţă de Aghsán și astfel Cauza lui Dumnezeu să fie slăvită şi Cuvântul Său înălțat. Acest îndemn a fost în repetate rânduri menţionat şi înscris în Sfintele Scripturi. Bine este de cel care reuşeşte să împlinească ceea ce Orânduitorul, Cel Străvechi i-a prescris. Mai mult, voi sunteţi obligaţi să-i respectaţi pe membrii Gospodăriei Sfinte, pe Afnán şi tot neamul. Mai departe vă atragem atenția să slujiţi toate naţiunile şi să vă străduiţi pentru îmbunătățirea lumii.

Ceea ce conduce la regenerarea lumii şi la salvarea popoarelor şi neamurilor pământului a fost trimis pe pământ din cerul rostirii Celui Care este Dorința întregii lumi. Plecaţi-vă cu atenţie urechea la sfaturile Condeiului de Glorie. Acest lucru este mai bun pentru voi decât tot ce există pe pământ. Către aceasta aduce mărturie Cartea Mea glorioasă şi minunată.

Laudă Celui Care a onorat Ținutul Bá87 prin prezența Lui, Cel în jurul Căruia gravitează toate numele. Toți atomii pământului au vestit tuturor lucrurilor create că, din spatele porților Orașului-Închisoare, a apărut și strălucește departe, deasupra orizontului lui, Luminătorul frumuseții măreței și Celei Mai Puternice Ramuri a lui Dumnezeu – Taina Lui străveche și neschimbătoare – pornind pe drumul său spre un alt ținut. Tristețea, drept urmare, a învăluit acest Oraș-Închisoare, în vreme ce un alt ținut se bucură. Înălțat, nemăsurat de înălțat este Domnul nostru, Plăsmuitorul cerurilor și Creatorul tuturor lucrurilor, Cel prin a Cărui suveranitate, ușile închisorii s-au deschis, făcând în acest fel posibil ca ceea ce fusese Făgăduit demult în Tablete să se împlinească. El are cu adevărat autoritate asupra a tot ce voiește și în mâna Lui este stăpânirea întregii creații. El este Cel Preaplin de Forță, Cel Atotcunoscător, Cel Atotînțelept.

Binecuvântat, dublu binecuvântat, este pământul pe care pașii Săi L-au purtat, ochiul care s-a înveselit de frumusețea înfățișării Sale, urechea ce a fost onorată la auzul chemării Sale, inima care a gustat dulceața dragostei Sale, pieptul care s-a dilatat prin amintirea Sa, pana ce a dat glas prețuirii Sale, pergamentul ce a purtat mărturia scrierilor Lui. Îl implorăm pe Dumnezeu – binecuvântat și înălțat fie El – să ne acorde onoarea de a-L întâlni curând. El este, cu adevărat, Cel Ce Aude Tot, Cel Preaplin de Forță, Cel Care este gata să răspundă.

Dumnezeu mărturisește că nu există un alt Dumnezeu în afară de El și că Cel Care a venit din cerul Revelației divine este Secretul Ascuns, Taina Impenetrabilă, a Cărui venire a fost prezisă în Cartea lui Dumnezeu și a fost vestită de către Profeții și Mesagerii Săi. Prin El, misterele au fost revelate, vălurile au fost date la o parte, iar semnele și mărturiile dezvăluite. Iată! El a fost acum manifestat. El aduce la lumină orice voiește și pășește pe locurile înalte ale pământului, învestit cu maiestate și cu forță transcendente.

Binecuvântat este cel tare care spulberă zeii închipuirilor vane prin puterea Numelui Domnului său, Cel Care cârmuiește peste toți oamenii.

O, al Meu Afnán! Suntem gata să îți pomenim numele ca semn de bunăvoință din partea Noastră, pentru ca miresmele dulci ale amintirii Mele să te atragă spre Împărăția Mea și să te aducă aproape de Tabernacolul maiestății Mele ce a fost înălțat prin forța acestui Nume – un Nume care a făcut să tremure orice fundație.

Spune: O, popoare ale pământului! Pe dreptatea lui Dumnezeu! Tot ce vi s-a făgăduit în Cărțile Domnului vostru, Domnitorul Zilei Întoarcerii, a apărut și a fost manifestat. Luați aminte ca schimbările și întâmplările lumii să nu vă rețină de la Cel Care este Adevărul Suveran. În scurt timp, tot ce este vizibil va pieri si numai ceea ce a fost revelat de Dumnezeu, Domnul domnilor, va rezista.

Spune: Aceasta este Ziua faptelor meritorii, de-ați ști voi măcar. Aceasta este Ziua glorificării lui Dumnezeu și a tălmăcirii Cuvântului Său, numai de-ați putea înțelege. Abandonați lucrurile obișnuite printre oameni și aderați cu tărie la ceea ce Dumnezeu, Ajutorul în Primejdie, Cel de Sine Stătător, v-a îndemnat. Se apropie repede ziua când toate comorile pământului nu vă vor mai fi de niciun folos. La acestea aduce mărturie Domnul Numelor, Cel Care proclamă: Cu adevărat, niciun alt Dumnezeu nu există, în afară de El, Adevărul Suveran, Cunoscătorul lucrurilor nevăzute.

Bine este de tine, o, al Meu Afnán, întrucât tu ai avut cinstea să primești Versetele Mele Sfinte, ai inspirat dulcile miresme ale Revelației Mele și ai răspuns Chemării Mele într-o vreme când slujitorii Mei și făpturile Mele, lepădându-se de Cartea-Mamă și aderând la dictatul reprezentanților plăsmuirilor goale și închipuirilor vane, M-au denunțat. Astfel a glăsuit Limba Grandorii în împărăția rostirii, la porunca lui Dumnezeu, Domnul Creației.

Perseverează conștiincios în serviciul Cauzei și, prin forța Numelui Domnului tău, Posesorul tuturor lucrurilor vizibile și invizibile, păstrează-ți poziția conferită ție. Jur pe dreptatea lui Dumnezeu! Dacă cineva ar cunoaște ceea ce este ascuns ochilor oamenilor, ar fi într-atât de fermecat, încât și-ar lua zborul până la Dumnezeu, Domnul tuturor celor ce au fost și vor fi.

Fie ca Gloria Lui să te însoțească pe tine și pe aceia care s-au dus aproape de El și au înțeles sensul a ceea ce Pana înălțată a lui Dumnezeu, Cel Atotputernic, Cel Atotiubitor, a consemnat în această Tabletă.

Fie cu Tine toată lauda, o, Dumnezeul meu, căci Tu ai împodobit lumea cu strălucirea zorilor ce vin după noaptea când s-a născut Cel Care a vestit Manifestarea suveranității Tale transcendente, Aurora Esenței Tale divine și Revelația Domniei Tale supreme. Te rog pe Tine, o, Creator al cerurilor și Plăsmuitor al numelor, să-i ajuți cu bunăvoință pe cei care s-au adăpostit la umbra milostivirii Tale revărsate și și-au înălțat glasul în mijlocul popoarelor lumii întru glorificarea Numelui Tău.

O, Dumnezeul meu! Tu Îl vezi pe Domnul întregii omeniri închis în Cea Mai Măreață Închisoare, strigând cu glas tare Numele Tău, privind spre fața Ta, proclamând ceea ce i-a fermecat pe cetățenii regatelor Tale, ale revelației și creației. O, Dumnezeul meu! Mă văd pe Mine Însumi captiv în mâinile slujitorilor Tăi, dar lumina suveranității Tale și revelațiile forței Tale de nebiruit strălucesc splendid pe chipul Său, permițându-le tuturor să știe sigur că Tu ești Dumnezeu și că nu există un alt Dumnezeu în afară de Tine. Pe Tine nu te poate împiedica nici forța celui plin de forță, nici avantajul cârmuitorilor nu prevalează împotriva Ta. Tu faci tot ceea ce voiești, grație suveranității Tale, ce cuprinde toate lucrurile create și poruncești ceea ce Te mulțumește prin puterea poruncii Tale ce cuprinde întreaga creație.

Te implor pe gloria Manifestării Tale și pe forța puterii Tale, a suveranității Tale și a înălțării Tale, să-i faci victorioși pe cei care s-au ridicat să Te slujească, care au ajutat Cauza Ta și s-au smerit în fața splendorii luminii chipului Tău. Fă-i deci, o, Dumnezeul meu, să triumfe în fața dușmanilor Tăi și ajută-i să fie statornici în slujba Ta, astfel încât, prin ei, mărturiile stăpânirii Tale în toate ținuturile Tale și semnele forței Tale incontestabile să se manifeste pe pământurile Tale. Cu adevărat, Tu ai puterea să faci tot ce voiești; nu există un alt Dumnezeu în afară de Tine, Ajutorul în Primejdie, Cel De Sine Stătător.

Această Tabletă glorioasă a fost revelată la Aniversarea Nașterii [lui Báb], pentru ca tu să o reciți în spiritul smereniei și rugăciunii și să aduci mulțumiri Domnului tău, Cel Atotcunoscător, Cel Atotinformat. Nu precupeți niciun efort să-L servești pe Dumnezeu, ca de la tine să poată apărea ceea ce îți va imortaliza memoria în cerul Său glorios și înălțat.

Spune: Slăvit ești Tu, o, Dumnezeul meu! Te implor pe Locul unde răsar semnele Tale și pe Revelatorul simbolurilor Tale clare, să-mi îngădui să pot, în orice condiții, să mă țin strâns de frânghia providenței Tale iubitoare și să mă agăț cu tenacitate de poala generozității Tale. Socotește-mă între aceia pe care schimbările și întâmplările lumii n-au reușit să-i împiedice să Te slujească și să arate credință față de Tine, între aceia pe care atacul oamenilor n-a avut puterea să-i împiedice să-Ți preamărească Numele și să-Ți cânte laude. Ajută-mă cu bunăvoință, o, Domnul meu, să fac tot ce-Ți este pe plac și ce voiești. Ajută-mă deci să împlinesc cele ce-Ți vor înălța Numele și vor aprinde focul dragostei Tale.

Tu ești, cu adevărat, Cel Iertător, Cel Darnic.

O, Ḥusayn! Să dea Dumnezeu să fii veșnic strălucitor și radios, emanând lumina Soarelui Adevărului și să poți da glas preamăririi Numelui lui Dumnezeu, care este actul cel mai lăudabil.

Ia aminte la multitudinea de suflete ce păreau să fie absolut nerăbdătoare și însetate, dar când Oceanul cu apă vie a tălăzuit în lumea ființei, ele au rămas fără aceasta, întrucât nu au reușit să renunțe la plăsmuirile goale și să devină conștiente cu adevărat de Cel Care este Obiectul întregii cunoașteri. Acest eșec este ca o plată pentru faptele comise mai înainte cu mâna lor.

Adu-I mulțumiri Celui Îndrăgit al lumii pentru că te-a ajutat cu bunăvoință să obții fermitatea în această Cauză glorioasă. Mai mult, roagă-L fierbinte să-i facă pe cei dragi Lui statornici în ea, căci scrierile provocatoare ale instigatorilor sunt răspândite și pretențiile prevestitorilor de rele sunt mari. Ferice de cei care s-au lepădat de toate, mai puțin de Dumnezeu și care au aderat la ceea ce Domnul tăriei și puterii i-a îndemnat.

Gloria Lui fie cu tine și cu aceia care au fost în stare să recunoască și să îmbrățișeze această Cauză puternică.

Aceasta este o Tabletă pe care Domnul tuturor ființelor a trimis-o pe pământ dinspre rangul Său slăvit în cinstea celui care a crezut în Dumnezeu, Cel Atotputernic, Cel Atotiubitor.

Binecuvântat este călătorul care l-a recunoscut pe Cel Dorit, ca și căutătorul care a auzit chemarea Celui Care este Scopul menit al tuturor oamenilor, precum și cel învățat care a crezut în Dumnezeu, Ajutorul în Primejdie, Cel de Sine Stătător.

Cât este de mare numărul celor învățați care s-au întors de la calea lui Dumnezeu și cât de numeroși sunt oamenii lipsiți de învățătură care au înțeles adevărul și s-au grăbit la El, spunând, „Binecuvântat ești Tu, o, Domn al tuturor lucrurilor, vizibile și invizibile.”

Pe Dreptatea lui Dumnezeu! Orizontul lumii strălucește de lumina Celui Mai Măreț Astru, dar majoritatea oamenilor nu pricep. Cu adevărat, Cel care este Adevărul Suveran trece prin fața ochilor tuturor oamenilor. Întru acestea adeverește Cel Care declară în mijlocul tuturor oamenilor: „Cu adevărat, nu este un alt Dumnezeu în afară de Mine, Cel Omnipotent peste toate lucrurile, fie ele ale trecutului sau ale viitorului.”

Mare este binecuvântarea credinciosului care s-a îndreptat spre El și a obținut acces la prezența Lui și vai de orice necredincios care L-a părăsit pe Dumnezeu și i-a urmat pe răzvrătiți și pe proscriși.

O, Prietene! În Bayán, Noi i-am îndrumat pe toți în Cea Mai Măreață Revelație să vadă cu propriii ochi și să audă cu propriile urechi. Totuși, când orizontul lumii a fost luminat cu lumina strălucitoare a acestei Revelații, mulți oameni au uitat porunca divină, au pierdut din vedere acest îndemn ceresc și s-au cufundat în închipuirile vane pe care le născocise mintea lor. Într-adevăr, fața soarelui dreptății și justeței este ascunsă în spatele norilor plăsmuirii goale pe care au conceput-o cei lipsiți de judecată. De aceea, nu este de mirare că mișcările păsărilor întunericului atrag atenția. Prin puterea Numelui Celui Prea-Îndrăgit, invită sufletele receptive la curtea sfântă a lui Dumnezeu, pentru a nu rămâne fără de Fântâna cerească cu apă vie. El este cu adevărat Cel Plin de Har, Cel Iertător.

Privirea bunătății iubitoare a lui Dumnezeu – înălțat și slăvit este El – este de-a pururi îndreptată către prietenii Săi dragi; cu adevărat, El este Cel Care știe și Își amintește.

O, Javád! Într-atât de măreață este această Zi, încât însuși Ceasul este cuprins de agitație și toate Scripturile cerești aduc mărturie despre maiestatea sa copleșitoare. În această Zi, Cartea mărturisește solemn gloria Sa, iar Balanța se înclină să-I înalțe glasul. Aceasta este Ziua în care Ṣiráṭ-ul strigă tare: „Eu sunt Calea cea dreaptă,” iar Muntele Sinai exclamă: „Cu adevărat, Domnul Revelației a venit.”

Fiind copleșiți de beția înclinațiilor perverse, oamenii pământului se află într-o stare de torpoare. Ei sunt, de aceea, privați de minunatele semne ale lui Dumnezeu, sunt opriți să atingă ținta finală și sunt lipsiți de revărsările generoase de bunăvoință divină.

Se impune ca oamenii lui Dumnezeu să dea dovadă de reținere. Ei trebuie să împărtășească Cuvântul lui Dumnezeu, în funcție de măsura și capacitatea de înțelegere specifică ascultătorului, astfel încât copiii oamenilor să poată fi treziți din nepăsare și să-și îndrepte fețele către acest Orizont care este nemăsurat de înălțat deasupra tuturor orizonturilor.

O, Javád! Multiplele daruri ale lui Dumnezeu mereu ți-au fost și vor continua să-ți fie acordate ție. Lăudat fie Dumnezeu! Tu ai fost protejat de cea mai grozavă teroare și ai reușit să te apropii de Cel Mai Mare Dar într-un moment când toți oamenii erau împiedicați să-L recunoască pe Regele etern, datorită interpunerii vălurilor de glorie exterioară, adică a clericilor vremii. Păstrează cu duioșie ca pe propria ta viață această mărturie pronunțată de Pana Atotglorioasă și luptă-te din răsputeri să o păstrezi prin puterea Numelui Celui Care este Cel Îndrăgit al întregii creații, încât această cinste sublimă să fie dovadă împotriva ochilor și a mâinilor spoliatorilor. Cu adevărat, Domnul tău este Tălmaciul, Cel Atotcunoscător.

Transmite salutările Acestui Nedreptățit tuturor prietenilor dragi din regiune și adu-le aminte pomenirile Noastre minunate și înălțate, ca ei să se poată cumva lepăda de lucrurile lor triviale, să-și poată îndrepta inimile spre ceea ce-i aparține lui Dumnezeu și să se purifice de faptele și de preocupările nepotrivite.

Gloria Celui Atotputernic, Celui Atotînțelept fie cu tine și cu cei înrudiți cu tine.

Îl pomenim pe el, care a fost atras de Chemarea Noastră când a fost înălțată de pe culmea gloriei transcendente și și-a îndreptat fața către Dumnezeu, Domnul creației. El se numără printre cei care au auzit și au răspuns la chemările Domnului lor într-o vreme când popoarele lumii erau acoperite de văluri tangibile. El mărturisește ceea ce a mărturisit Dumnezeu și recunoaște credința lui în ceea ce a rostit Limba Grandorii. Întru aceasta aduce mărturie Domnul Numelor în această minunată Tabletă.

O, a Mea Pană înălțată! Adu-i, din partea Mea, veștile aducătoare de bucurie privind lucrurile pe care Dumnezeu, Cel Plin de Forță, Cel Omnipotent, i le-a rezervat. Într-adevăr, în cea mai mare parte a timpului, el a fost înconjurat de multiple necazuri, și cu adevărat, Domnul său Cel Milostiv este Cel Care vede și cunoaște toate lucrurile. Înveselește-te cu multă bucurie, întrucât Acest Nedreptățit Și-a întors fața către tine, ți-a pomenit numele mai înainte și ți-l pomenește chiar în această clipă.

Prietenilor Mei dragi, trimite-le complimente în numele Meu și transmite-le veștile bune despre darurile pline de bunăvoință ale Domnului lor, Dăruitorul, Cel Atotgeneros. De la acest rang înălțat, Noi trimitem salutări credincioșilor care au ținut strâns Mânerul Cel Sigur și au sorbit vinul ales al fidelității din mâna ce acordă privilegii a Domnului lor, Cel Atotputernic, Cel Atotlăudat.

În această Zi, facultatea auzului exclamă: „Aceasta este Ziua mea în care aud Glasul minunat care vine din apropierea Închisorii Domnului meu, Cel Limpede, Cel Ce Aude.” Iar facultatea vederii strigă tare: „Cu adevărat, aceasta este Ziua mea, căci văd Aurora gloriei strălucind splendid la porunca Celui Care este Orânduitorul, Cel Plin de Forță.” Binecuvântată fie urechea ce a auzit chemarea: „Privește și Mă vei vedea.”88 și ferice de ochiul care a căutat către cel mai minunat Semn, răsărind din acest orizont luminos.

Spune: O, adunare a cârmuitorilor, a învățaților și înțelepților! Ziua Făgăduită a venit și Domnul Oștirilor a apărut. Înveseliți-vă cu mare bucurie pentru această fericire supremă. Dați-i Lui ajutor prin puterea înțelepciunii și rostirii. Astfel vă poruncește Cel Care a proclamat întotdeauna: „Cu adevărat, nu există un alt Dumnezeu în afară de Mine, Cel Atotcunoscător, Cel Atotînțelept.”

Fie gloria Lui cu tine și cu aceia care sunt cu tine, precum și cu aceia care te păstrează în suflet și apleacă urechea la cuvintele pe care le rostești întru slăvirea acestei puternice, acestei transcendente Revelații.

O, Tu, ce porți Numele Meu, Júd89 [Mărinimie]! Cu Tine fie Gloria Mea. Apleacă-ți urechea la ceea ce ai auzit odinioară, când Luceafărul mărturiei strălucea splendid deasupra orizontului ‘Iráq-ului, când Baghdád-ul servea drept Loc al Tronului Domnului tău, Cel Înălțat, Cel Puternic.

Adeveresc că tu ai ascultat melodia lui Dumnezeu și dulcile Sale accente, ai aplecat urechea la uguitul Porumbelului divinei Revelații și ai auzit Privighetoarea fidelității revărsându-și notele pe Ramura Gloriei: Cu adevărat, nu există un alt Dumnezeu în afară de Mine, Cel Incomparabil, Cel Atotinformat.

O, tu ce porți Numele Meu! Privirile bunătății iubitoare a lui Dumnezeu s-au îndreptat și continuă să se îndrepte către tine. Fiind în prezența Lui, tu ai auzit Vocea Singurului Dumnezeu Adevărat – înălțată fie-I slava – și ai privit splendoarea neacoperită a Luminii cunoașterii divine. Cumpănește o vreme! Cât de desăvârșită este rostirea Celui Care este Adevărul Suveran și cât de abjecte disputele goale ale oamenilor! Acumulările plăsmuirilor vane au astupat urechile oamenilor și i-au oprit să audă Vocea lui Dumnezeu, iar vălurile învățăturii omenești și închipuirile false le-au împiedicat ochii să vadă strălucirea luminii chipului Său. Cu brațul puterii și forței, Noi am salvat o seamă de suflete din mlaștina dispariției iminente și le-am permis să ajungă la Aurora gloriei. Mai mult, Noi am dezvăluit tainele divine și am prezis evenimente viitoare în cel mai explicit limbaj, pentru ca nici îndoielile necredincioșilor, nici tăgada cârcotașilor, dar nici șoaptele celor nepăsători să nu-i zădărnicească pe căutătorii adevărului de la Sursa luminii Singurului Dumnezeu Adevărat. Cu toate acestea, unii oameni par cuprinși de epilepsie, alții sunt fărâmițați precum cioturile copacilor scorburoși. Ei Îl abandonează pe Dumnezeu, Cel Mai Înălțat – El, înainte de a Cărui revelație a unui singur verset, toate Scripturile trecutului și ale timpurilor mai recente pălesc în caracterul umil și lipsit de importanță – și își îndreaptă inimile spre povestiri mincinoase și se iau după cuvinte goale.

Cu siguranță că tu ai sorbit din oceanul rostirii Mele și ai fost martorul strălucirii scânteietoare a astrului înțelepciunii Mele. Ai auzit de asemenea spusele necredincioșilor, ce nu erau nici familiarizați cu elementele de bază ale Credinței, nici nu au gustat din Vinul ales, al cărui sigiliu a fost desfăcut prin forța Numelui Meu, Ajutorul în Primejdie, Cel de Sine Stătător. Roagă-L fierbinte pe Dumnezeu ca celor credincioși, care sunt înzestrați cu adevărată înțelegere, să li se permită cu bunăvoință să facă ceea ce Îl mulțumește pe El.

Cât este de ciudat că, în ciuda acestei Chemări răsunătoare, în ciuda apariției acestei prea-minunate Revelații, Noi observăm că cei mai mulți dintre oameni și-au îndreptat inimile către vanitățile lumii și sunt speriați și tulburați amarnic, datorită îndoielilor ce-i domină și a sugestiilor răului. Spune: Aceasta este Ziua lui Dumnezeu Însuși; temeți-vă de Dumnezeu și nu fiți dintre cei ce n-au crezut în El. Lăsați poveștile nefolositoare în urma voastră și priviți prin ochii Mei Revelația Mea. Spre ea ați fost îndemnați în Cărțile și Scripturile cerești, în Pergamente și Tablete.

Ridică-te să servești Cauza Domnului tău; apoi dă-le oamenilor veștile aducătoare de bucurie despre această strălucitoare Lumină, a cărei revelație a fost anunțată de Dumnezeu prin Profeții și Mesagerii Săi. Mai mult, îndeamnă pe fiecare să respecte chibzuința, după cum a poruncit El, și în Numele lui Dumnezeu sfătuiește-i, spunând: Se cuvine ca fiecare, în această Zi a lui Dumnezeu, să se dedice propovăduirii Cauzei cu cea mai mare chibzuință și statornicie. Dacă el descoperă un sol curat, să semene sămânța Cuvântului lui Dumnezeu, altminteri, este preferabil să păstreze tăcerea.

Nu cu mult timp în urmă, acest sublim Cuvânt a fost revelat în Cartea Purpurie de Pana Atotglorioasă: „Cerul divinei înțelepciuni este iluminat de doi aștri: consultația și compasiunea.” Roagă-L pe Dumnezeu ca fiecare să poată respecta acest cuvânt plin de greutate și binecuvântat.

Unii oameni par lipsiți complet de înțelegere. Agățându-se de frânghia plăsmuirii nefolositoare, ei și-au interzis singuri Mânerul cel Sigur. Jur pe viața Mea! Dacă ar fi reflectat o vreme cu justețe la ceea ce a trimis Cel Atotmilostiv, ei ar fi dat pe loc cu toții glas acestor cuvinte: „Cu adevărat, Tu ești Adevărul, Adevărul manifestat.”

Se cuvine ca tu să-ți întorci privirea în orice împrejurare către Singurul Dumnezeu Adevărat și să cauți cu sârguință să servești Cauza Lui. Amintește-ți când erai în compania Mea, în Tabernacolul Gloriei, și ai auzit de la Mine ceea ce El, Care a vorbit cu Dumnezeu [Moise], a auzit pe Sinaiul divinei cunoașteri. Astfel, Noi te-am ajutat cu bunăvoință, ți-am permis să recunoști adevărul și te-am povățuit, pentru a-I aduce mulțumiri Domnului tău mărinimos. Tu trebuie să protejezi acest rang sublim prin puterea Numelui Meu, Cel Omnipotent, Cel Credincios.

Transmite-le salutări din partea Mea celor îndrăgiți de Mine și îngăduie-le să asculte Glasul Meu dulce. Astfel îți poruncește Cel Care ți-a poruncit în trecut; Eu sunt cu adevărat Orânduitorul, Cel Atotinformat. Slavă ție și acelora care apleacă urechea la aceste cuvinte privind această Cauză memorabilă și care te iubesc de dragul lui Dumnezeu, Domnul lumilor.

O, Ḥaydar!90 Acest Nedreptățit a auzit vocea ta, înălțată în serviciul Cauzei lui Dumnezeu și este conștient de sentimentul de bucurie pe care dragostea Lui a stârnit-o în inima ta, precum și de chinurile agoniei tale la ceea ce li s-a întâmplat celor îndrăgiți de El. Jur pe Domnul milostivirii! Întreaga lume este copleșită de durere, în vreme ce omenirea este derutată de îndoială și dispute. Oamenii lui Dumnezeu, Domnul Numelor, sunt atât de grozav asaltați de dușmani, încât supremul Paradis a jelit, iar locuitorii celui mai înalt Cer, ca și aceia care se rotesc zi și noapte în jurul Tronului au gemut cu glas tare.

O, ‘Alí! Necazurile și durerile nu-L pot împiedica pe Domnul tău, Cel Atotmilostiv. Într-adevăr, El s-a ridicat să susțină Cauza lui Dumnezeu, astfel încât nici puterea copleșitoare a lumii, nici tirania națiunilor nu-l pot speria pe El. El strigă cu glas tare între pământ și cer, spunând: Ziua Făgăduită a sosit. Domnul creației vestește: Cu adevărat, nu există un alt Dumnezeu în afară de Mine, Cel Atotputernic, Cel Atotdarnic.

O, ‘Alí! Cei imaturi doresc să înăbușească lumina lui Dumnezeu cu gura lor și să stingă, prin actele lor, flacăra din Rugul Aprins. Spune: Nenorocită într-adevăr este starea voastră, o, voi, întruchipări ale amăgirii. Temeți-vă de Dumnezeu și nu respingeți harul ceresc care și-a revărsat strălucirea asupra tuturor regiunilor. Spune: El Care este reprezentantul Numelui ascuns a apărut, măcar de-ați ști. El, a Cărui venire a fost prezisă în Scripturile cerești a sosit, măcar de-ați înțelege. Orizontul lumii este luminat de splendorile Celei Mai Mărețe Revelații. Grăbiți-vă cu inimi radioase și nu fiți dintre aceia lipsiți de înțelegere. Ceasul hotărât a bătut și omenirea este culcată la pământ. Acestea le atestă onorații slujitori ai lui Dumnezeu.

O, Ḥaydar-‘Alí! Jur pe dreptatea lui Dumnezeu! Sunetul a tunat din Trâmbița Bayán-ului, după cum a fost hotărât de Domnul, Cel Milostiv, și tot ce este în cer și pe pământ s-a stins, cu excepția celor ce s-au detașat de lume, ținându-se strâns de Frânghia lui Dumnezeu, Domnul omenirii. Aceasta este Ziua în care pământul luminează cu lumina strălucitoare a Domnului tău, dar oamenii sunt pierduți în eroare și au fost despărțiți ca printr-un văl. Noi dorim să regenerăm lumea, dar ei s-au decis să aducă sfârșitul vieții Mele. Astfel i-a îndemnat inima în această Zi – o Zi care a devenit strălucitoare prin lumina radioasă a chipului Domnului ei, Cel Omnipotent, Cel Atotputernic, Cel Neconstrâns. Cartea-Mamă și-a înălțat Glasul, dar oamenii sunt lipsiți de auz. Tableta Păstrată a fost revelată cu adevăr, dar cei mai mulți oameni nu o citesc. Ei au negat favoarea plină de bunăvoință a lui Dumnezeu după ce le-a fost trimisă de sus și și-au întors fața de la Dumnezeu, Cunoscătorul lucrurilor nevăzute. Ei se agață strâns de poala plăsmuirilor goale, întorcând spatele Numelui ascuns al Celui Atotputernic.

Spune: O, adunare de clerici! Fiți corecți în judecată, vă conjur pe Dumnezeu. Aduceți atunci orice dovezi și mărturii dețineți, dacă vreți să fiți socotiți printre locuitorii acestui glorios sălaș. Îndreptați-vă inima spre Aurora divinei Revelații, ca Noi să dezvăluim înaintea ochilor voștri echivalentul tuturor acelor versete, dovezi, mărturii, declarații și evidențe, pe care voi și alte neamuri ale pământului le aveți. Temeți-vă de Dumnezeu și nu fiți dintre aceia care merită pe deplin pedeapsa lui Dumnezeu, Domnul creației.

Aceasta este Ziua în care Oceanul cunoașterii și-a înălțat Glasul și a produs perlele sale. Dacă ați ști! Cerul Bayán-ului a fost ridicat cu adevărat la porunca lui Dumnezeu, Ajutorul în Primejdie, Cel de Sine Stătător. Jur pe Dumnezeu! Esența cunoașterii exclamă și spune: Iată! Cel Care este Obiectul întregii cunoașteri a sosit și, prin venirea Sa, Cărțile sacre ale lui Dumnezeu, Cel Plin de Har, Cel Iubitor, au fost împodobite. Fiecare revelație de har, fiecare mărturie de frumoase daruri emană de la El și la El se întoarce.

Temeți-vă de Dumnezeu, o, adunare de nătângi și nu provocați necazuri celor care n-au dorit nimic altceva decât ceea ce Dumnezeu a dorit. Și, pe deasupra, dacă-mi auziți chemarea, nu vă urmăriți interesele voastre meschine. Ziua se apropie când tot ce este acum vizibil se va șterge și veți plânge că nu v-ați făcut datoria față de Dumnezeu. Mărturie stă această Tabletă scrisă.

Înveselește-te cu mare bucurie, căci Noi ne-am amintit de tine și acum, și în trecut. Într-adevăr, dulcile miresme ale acestei amintiri vor rezista și nu se vor schimba în toată veșnicia Numelor lui Dumnezeu, Domnul omenirii. Noi am acceptat cu bunăvoință rugăciunile tale, laudele tale, munca ta de propovăduire și serviciile pe care le-ai făcut de dragul acestei puternice Vestiri. Am ascultat de asemenea cele rostite de glasul tău la întâlniri și adunări. Cu adevărat, Domnul tău aude și observă toate cele. Noi te-am împodobit cu veșmântul bunului Meu plac în Împărăția Mea cerească și din Arborele de Lotus Divin care se înalță la granițele văii păcii și securității, situate în Locul luminos, dincolo de glorioasa Cetate, Noi te chemăm cu voce tare spunându-ți: Cu adevărat, nu există un alt Dumnezeu în afară de Mine, Cel Atotcunoscător, Cel Atotînțelept. Noi te-am întrupat ca ființă să Mă slujești, să slăvești Cuvântul Meu și să vestești Cauza Mea. Concentrează-ți energiile pe cele pentru care ai fost creat, grație Voinței supremului Orânduitor, Cel Străvechi.

În această clipă, Noi ne aducem aminte de îndrăgiții Noștri și le aducem veștile pline de bucurie despre harul nesecat al lui Dumnezeu și despre lucrurile ce le-au fost pregătite în Cartea Mea limpede. Voi ați suportat oprobiul dușmanilor pentru dragostea Mea și ați îndurat cu tărie pe Calea Mea cruzimile grele pe care necredincioșii vi le-au provocat. Eu Însumi aduc mărturie despre aceste lucruri, căci Eu sunt Cel Atotcunoscător. Mare este numărul locurilor înnobilate cu sângele vostru, de dragul lui Dumnezeu. Numeroase sunt orașele în care s-a ridicat glasul vostru plin de jale și s-a înălțat tânguirea pentru suferința voastră. Multe sunt închisorile în care ați fost aruncați de oștile tiraniei. Să știți cu certitudine că El vă va aduce victoria, vă va înălța printre popoarele lumii și va demonstra rangul vostru înalt în fața tuturor națiunilor. Cu siguranță că El nu va răbda ca răsplata celor favoriți de El să se piardă.

Luați aminte, pentru ca faptele săvârșite de întruchipările plăsmuirilor goale să nu vă întristeze sau actele comise de orice asupritor nestăpânit să nu vă mâhnească. Apucați potirul statorniciei prin forța Numelui Său și sorbiți din el, grație suveranității lui Dumnezeu, Cel Plin de Forță, Cel Omnipotent. Astfel a strălucit Luceafărul compasiunii Mele duioase și dragostei Mele iubitoare departe, deasupra orizontului acestei Tablete, pentru a putea să aduceți mulțumiri Domnului vostru, Cel Atotputernic, Cel Atotdarnic.

Slava care a răsărit strălucitoare din cerul rostirii Mele fie cu tine și cu aceia care s-au îndreptat spre tine și au aplecat urechea la cuvintele rostite de gura ta în legătură cu această glorioasă, această augustă Revelație.

Pe dreptatea lui Dumnezeu! Cartea-Mamă este manifestată, chemând omenirea la Dumnezeu, Domnul lumilor, iar mările proclamă: Cel Mai Măreț Ocean a apărut, din ale cărui valuri se aude strigătul tunător: „Cu adevărat, nu există un alt Dumnezeu în afară de Mine, Cel Neasemuit, Cel Atotcunoscător.” Iar copacii, intensificând vociferarea, exclamă: O, popor al lumii! Vocea Arborelui de Lotus Divin sună limpede, iar strigătul ascuțit al Penei Gloriei răsună cu tărie: Aplecați-vă urechea și nu fiți dintre cei nepăsători. Soarele cheamă: O, adunare de clerici! Cerul religiilor este spintecat și luna despicată, iar popoarele pământului sunt aduse împreună, într-o nouă înviere. Temeți-vă de Dumnezeu și nu urmați impulsurile pasiunilor voastre, ci mai bine urmați-L pe Cel pentru Care au adus mărturie Scripturile lui Dumnezeu, Cel Atotcunoscător, Cel Atotînțelept.

Episodul Sinaiului a fost repus în scenă în această Revelație, iar Cel Care a vorbit pe Munte cheamă cu glas tare: Cu adevărat, Cel Dorit a sosit, așezat pe tronul certitudinii, dacă ați putea măcar pricepe. El i-a sfătuit pe toți oamenii să respecte ceea ce duce la înălțarea Cauzei lui Dumnezeu și va călăuzi omenirea pe Calea Lui Dreaptă.

Cât de vast este numărul celor împilați care au fost fermecați de Chemarea lui Dumnezeu! Cât de numeroși sunt potentații care s-au ridicat să comită acte de agresiune, făcându-i pe viețuitorii Paradisului atotpreaînalt să jelească, iar pe locuitorii acestui glorios sălaș să plângă de mâhnire! Cât de consistentă este multitudinea săracilor care au sorbit vinul ales al revelației divine și ce mulți bogați s-au întors din drum, au repudiat adevărul și au dat glas neîncrederii în Dumnezeu, Domnul acestei Zile binecuvântate și minunate!

Spune: Temeți-vă de Dumnezeu, apoi respectați nepărtinirea în judecarea acestei Mărețe Vestiri, înaintea căreia, de îndată ce a luminat departe, fiecare vestire importantă s-a înclinat adânc, în adorație. Spune: O, adunare a nătângilor! Dacă voi Îl respingeți pe El, prin ce vă dovediți credința în primii Mesageri ai lui Dumnezeu sau cum vă susțineți credința în ceea ce El a trimis din Împărăția Sa puternică și înălțată? Ce beneficiu vă conferă proprietățile voastre? Ce protecție vă îngăduie comorile voastre? Niciuna, jur pe Duhul lui Dumnezeu, care cuprinde tot ce este în cer și pe pământ. Aruncați ceea ce ați adunat laolaltă cu mâinile plăsmuirii goale și închipuirilor vane și apucați strâns Cartea lui Dumnezeu care v-a fost trimisă grație autorității Sale atotimpunătoare și inviolabile.

Scrisoarea ta a fost prezentată în fața Acestui Nedreptățit și în cinstea ta am revelat această Tabletă din care se răspândește mireasma favorii pline de bunăvoință a Domnului tău, Cel Plin de Compasiune, Cel Darnic. Îl rugăm pe Dumnezeu să te facă un stindard ridicat în cetatea memoriei Sale și să-ți înalțe rangul în această Cauză – o Cauză la umbra căreia cei credincioși lui Dumnezeu vor vedea popoarele și neamurile pământului căutând adăpost. Cu adevărat, Domnul tău cunoaște și informează. De asemenea, Îl rugăm pe El să te hrănească cu tot ce este mai bun din ceea ce a fost prețuit în Cartea Lui. El este cu adevărat Cel Care aude și răspunde chemării.

Perseverează în ajutorul dat Cauzei Sale prin forța întăritoare a oștirilor înțelepciunii și rostirii. Astfel a fost hotărât de Dumnezeu, Cel Plin de Har, Cel Atotlăudat. Binecuvântat este credinciosul care a îmbrățișat în această Zi Adevărul și omul cu hotărâre de neclintit, pe care oștirile tiraniei n-au avut puterea să-l înspăimânte.

Slava ce strălucește deasupra orizontului rostirii fie cu tine și cu acei credincioși care au apucat potirul vinului Său sigilat prin puterea Numelui Său, Cel de Sine Stătător, și au sorbit adânc, în ciuda acelora care L-au tăgăduit pe Cel în Care își declaraseră credința odinioară – aceia care au contestat adevărul Măreței Vestiri, pe care Dumnezeu îl declarase în Cartea Lui prețioasă și străveche.

O, Muhammad Ḥusayn! Fii pregătit să primești revărsarea bunătății iubitoare a lui Dumnezeu, Domnul lumilor. Cel Atotmilostiv a plănuit să-ți dăruiască ție perlele cunoașterii din Oceanul harului lui Dumnezeu, Cel Atotputernic, Cel Mai Înălțat.

Unde este omul cu judecată care va recunoaște și va percepe adevărul? Unde poate fi găsit omul auzului, care îmi va asculta Glasul Meu minunat chemând de pe tărâmul gloriei? Unde este sufletul care își va îndrepta fața către Divinul Arbore de Lotus, astfel încât, nici puterea dominatoare a regilor, nici tulburările violente din rândul supușilor lor să nu-l poată zădărnici, înălțându-și glasul în întreaga creație prin forța înțelepciunii și rostirii și mărturisind ceea ce mărturisise Dumnezeu, că într-adevăr, nu există niciun Dumnezeu în afară de El, Cel Plin de Forță, Cel Invincibil, Cel Omnipotent, Cel Cunoscător, Cel Înțelept.

O, Ḥusayn! Numele tău a fost pomenit în Cea Mai Măreață Închisoare înaintea Acestui Nedreptățit și Noi am revelat pentru tine ceea ce nu se compară cu niciuna dintre cărțile lumii. Adeverește întru aceasta Regele veșniciei; totuși, majoritatea oamenilor se numără printre cei nepăsători. Din locul unde răsare mărturia, Noi am înălțat Chemarea tuturor celor care viețuiesc pe tărâmul creației. Printre oameni se află aceia care au fost purtați de mireasma rostirii Domnului lor, astfel încât ei s-au lepădat de tot ce aparținea oamenilor, în dorința de a ajunge la curtea prezenței lui Dumnezeu, Domnul tronului puternic. Mai sunt aceia derutați și șovăielnici. Alții s-au grăbit, s-au avântat să răspundă Chemării Domnului lor, Cel Străvechi. Alții însă s-au dat la o parte, au respins adevărul și, în cele din urmă, n-au mai crezut în Dumnezeu, Cel Atotputernic, Cel Atotlăudat. Mai sunt însă și aceia care au pronunțat sentințe împotriva Lui cu atâta cruzime, încât orice suflet cu judecată și discernământ a fost făcut să plângă. Noi i-am chemat cu bunăvoință spre râul care este însăși viața, în timp ce ei, cu nedreptate crasă, au hotărât să verse sângele Meu. Astfel, Luceafărul înțelepciunii a strălucit departe, deasupra orizontului rostirii Domnului tău, Cel Atotmilostiv. Dacă ajungi la lumina Sa, se cuvine să preamărești cu laude pe Domnul tău și să spui: Îți aduc Ție mulțumiri, o, Dumnezeul lumilor.

Binecuvântați sunteți tu și ei, cărora lumea și deșertăciunile ei n-au reușit să vă oprească accesul către acest Orizont luminos.

Transmite salutări din partea Mea celor îndrăgiți de Mine. Noi îi îndemnăm să practice înțelepciunea, după cum este hotărât în Cartea Mea minunată.

O, slujitoarea Mea și frunza Mea! Înveselește-te cu mare bucurie, deoarece chemarea ta a urcat până la Arborele Divin de Lotus și primește răspuns de la Orizontul atotglorios. Cu adevărat, nu există niciun Dumnezeu în afară de Mine, Cel Nedreptățit, Cel Exilat.

Noi Înșine Ne-am revelat oamenilor, am dezvăluit Cauza, am călăuzit omenirea pe Calea cea Dreaptă a lui Dumnezeu, am promulgat legile și i-am îndemnat pe toți spre ceea ce le va fi de folos atât în această lume, cât și în cealaltă; totuși, ei au pronunțat sentința să verse sângele Meu, la care, Fecioara Cerului a plâns amarnic, Sinaiul a jelit, iar Duhul Credincios a fost făcut să ofteze cu mâhnire.

În aceste zile oamenii s-au lipsit de revărsarea harului divin, mergând pe urmele oricărui neștiutor care s-a rătăcit. Ei au dat la o parte Oceanul cunoașterii divine și și-au ațintit ochii spre oamenii neghiobi care se pretind a fi versați în învățătură, fără a se baza pe vreo mărturie de la Dumnezeu, Domnul omenirii.

Bine este de tine, întrucât tu ai abandonat închipuirile goale și te-ai prins bine de Frânghia lui Dumnezeu, pe care niciun om nu o poate desface. Gândește-te la favoarea plină de bunăvoință al lui Dumnezeu – înălțată fie-I gloria. Ce numeroși sunt regii și reginele de pe pământ care, în pofida dorului, speranței și așteptării mari, au fost excluși de la Cel Care este Dorința lumii, în vreme ce tu ai ajuns la El. Cu voia lui Dumnezeu, poți întreprinde o faptă, a cărei mireasmă va rămâne cât vor dăinui Numele lui Dumnezeu – înălțată fie-I gloria. Pe dreptatea lui Dumnezeu! Titlul „O, slujitoarea Mea” depășește cu mult ceea ce poate fi văzut în lume. În scurt timp, ochii lumii vor fi luminați și înviorați recunoscând ceea ce a revelat Pana Noastră de Glorie.

Binecuvântată ești tu, binecuvântată mama care te-a hrănit. Apreciază valoarea acestui rang și ridică-te să servești Cauza Lui, astfel încât, plăsmuirile goale și insinuările necredincioșilor să nu te rețină de a avea această hotărâre puternică. Luceafărul certitudinii luminează cu strălucire, dar oamenii lumii sunt credincioși închipuirilor vane. Oceanul cunoașterii divine s-a înălțat sus, în timp ce copiii oamenilor se agață de poala nătângilor. În afară de harul fără de greș al lui Dumnezeu – înălțată fie-I gloria – niciun antidot nu ar putea vreodată vindeca aceste boli adânc înrădăcinate.

Transmite salutările Mele slujitoarelor lui Dumnezeu din acea regiune și dă-le veștile aducătoare de bucurie că le sunt acordate harul și milostivirea Sa duioasă. Înaltă într-adevăr este poziția pe care Noi ți-am menit-o. Se cuvine să-i aduci laude și mulțumiri Domnului tău, Cel Darnic, Cel Mai Generos. Slăvit fie Dumnezeu, Cel Înălțat, Cel Măreț.

Acest Cuvânt sublim a fost auzit cândva de pe Limba Celui Care este Posesorul întregii ființe și Domnul tronului din înalturi și al pământului de jos – înălțată este slava rostirii Sale: Evlavia și detașarea sunt aidoma celor mai măreți doi aștri de pe cerul propovăduirii. Binecuvântat este Cel Care a ajuns pe această treaptă supremă, acest sălaș al sfințeniei și desăvârșirii transcendente.

Aceasta este o Tabletă trimisă de Cel Atotmilostiv din Împărăția rostirii către tot ce viețuiește pe pământ. Ferice de cel ce ascultă și ia aminte și vai de cel care a greșit și se îndoiește. Aceasta este Ziua care a fost luminată cu lumina strălucitoare a Chipului lui Dumnezeu – Ziua când Limba Grandorii strigă cu glas tare: Împărăția este a lui Dumnezeu, Domnul Zilei Învierii.

Numele tău a fost pomenit în prezența Noastră și am binevoit să revelăm pentru tine ceea ce limba nimănui dintre oamenii pământului nu poate povesti. Înveselește-te cu multă bucurie, întrucât ai fost amintită în Cea Mai Măreață Închisoare, iar Chipul Celui Străvechi s-a întors către tine din acest sălaș înălțat.

Noi am revelat cu adevărat semnele, am demonstrat dovezile incontestabile și i-am chemat pe toți oamenii pe Calea cea dreaptă. Printre oameni sunt aceia care au deviat de la drum și au tăgăduit adevărul, alții au pronunțat sentința împotriva Noastră, fără vreo dovadă sau mărturie. Primii care s-au îndepărtat de Noi au fost liderii spirituali din această epocă – ei, care Ne cheamă și zi, și noapte, și pomenesc Numele Meu când stau pe tronurile lor semețe. Cu toate acestea, când M-am revelat oamenilor, ei s-au ridicat împotriva Mea, încât până și pietrele au gemut și au plâns amarnic.

Măreață este binecuvântarea ta, câtă vreme ai ascultat Vocea Lui, ți-ai îndreptat fața către El și ai auzit Chemarea Domnului tău, când a venit învestit cu forță și suveranitate de nebiruit.

O, slujitoarea Mea, o, frunza Mea! Adu-i mulțumirile tale Prea-Îndrăgitului lumii pentru că ai dobândit acest har fără margini, într-o vreme când cei mai învățați și mai distinși oameni ai lumii au fost lipsiți de el. Te-am numit pe tine „o frunză” spre a putea, asemenea frunzelor, să fii mișcată de vântul blând al Voinței lui Dumnezeu – înălțată fie-I gloria – așa cum frunzele copacilor sunt mișcate de suflul vântului. Adu-I mulțumiri Domnului tău, prin această strălucită rostire. Dacă ai percepe dulceața titlului „O, slujitoarea Mea” te-ai simți detașată de toată lumea, angajată zi și noapte cu devotament, în comuniune cu Cel Care este singura Dorință a lumii.

În cuvinte de o incomparabilă frumusețe, Noi am făcut o mențiune potrivită despre asemenea frunze și slujitoare, ce au sorbit din apele vii ale harului celest și au avut ochii îndreptați spre Dumnezeu. Fericite și binecuvântate sunt într-adevăr ele. În scurtă vreme, Dumnezeu va revela rangul lor, a cărui semeție nu o poate niciun cuvânt exprima potrivit și pentru care nicio descriere nu este adecvată.

Noi te sfătuim să faci ceea ce slujește promovării intereselor Cauzei lui Dumnezeu printre bărbați și femei. El aude chemarea prietenilor și le supraveghează acțiunile. Cu adevărat, El este Cel Ce Aude și Văzătorul.

Cu tine și cu ele fie slava lui Dumnezeu, Cel Plin de Forță, Cel Atotcunoscător, Cel Atotînțelept.

O, slujitoare a lui Dumnezeu! Ascultă Glasul Domnului Numelor, Care din Închisoarea Lui și-a îndreptat privirea spre tine și te pomenește.

El și-a extins sprijinul pentru orice călător, a răspuns cu bunăvoință oricărui solicitant și a permis accesul oricărui căutător de adevăr. În această Zi, Calea Dreaptă este manifestată, Balanța dreptății divine este așezată, iar lumina soarelui mărinimiei Sale strălucește, dar întunericul asupritor al tiranilor, asemenea norilor, a survenit între timp, provocând o barieră groasă între Luceafărul harului celest și oamenii lumii. Binecuvântat este acela care a dat la o parte vălurile apărute și s-a luminat de lumina radioasă a Revelației divine. Gândește-te cât de numeroși au fost aceia ce s-au numărat printre înțelepți și învățați, dar în Ziua lui Dumnezeu au fost lipsiți de revărsarea darurilor cerești.

O, frunza Mea, o, slujitoarea Mea! Apreciază valoarea acestei binecuvântări și a acestei duioase milostiviri care te-a cuprins și ți-a călăuzit pașii spre Aurora gloriei.

Transmite salutările din partea Acestui Nedreptățit acelor slujitoare care Îl venerează pe Dumnezeu și bucură-le inimile cu asigurarea providenței Sale iubitoare.

Îndreaptă-Ți privirea către înțelepciunea în toate lucrurile, căci este un antidot fără greș. Cât de des a făcut dintr-un necredincios un credincios și dintr-un dușman un prieten? Respectarea sa este absolut esențială, în măsura în care această temă a fost lămurită în numeroase Tablete revelate din empireul Voinței Celui Care este Manifestarea luminii unității divine. Bine este de cei care acționează în concordanță.

Concentrează-ți atenția neîncetat asupra a ceea ce va contribui la înălțarea Cuvântului lui Dumnezeu. În Cea Mai Măreață Revelație, faptele bune și un caracter vrednic de laudă sunt considerate oștile lui Dumnezeu; la fel este Cuvântul Său binecuvântat și sfânt. Aceste oști sunt precum magnetul pentru inimile oamenilor și un mijloc eficient pentru descuierea ușilor. Dintre toate armele lumii, aceasta este cea mai eficientă.

Roagă-L fierbinte pe Dumnezeu să-i susțină pe oameni cu bunăvoință să respecte ceea ce Pana Lui atotglorioasă a consemnat în Tabletele și Cărțile sacre.

Acest Nedreptățit îl pomenește pe cel care și-a îndreptat fața spre Cel Incomparabil, Cel Atotcunoscător, pe cel care a adus mărturie despre unitatea Sa, așa cum Pana Atotglorioasă mărturisește când se mișcă repede pe arena rostirii. Binecuvântat este sufletul care L-a recunoscut pe Domnul său și vai de cel care a greșit grav și s-a îndoit.

Omul este precum un pom. Dacă este împodobit cu roade, el este și va fi mereu vrednic de laudă și de elogii. Altminteri, un pom fără roade este potrivit doar pentru foc. Fructele pomului omenesc sunt speciale, foarte dorite și mult-îndrăgite. Între ele sunt un caracter drept, fapte virtuoase și o exprimare plăcută. Primăvara pentru pomii pământești apare o dată la un an, iar cea pentru pomii omenești apare în Zilele lui Dumnezeu – înălțată fie-I gloria. Dacă pomii vieților omenești ar fi împodobiți în această Primăvară divină cu fructele pomenite mai înainte, cu siguranță că strălucirea luminii Dreptății i-ar lumina pe toți locuitorii pământului și fiecare ar trăi în liniște și mulțumire sub umbra protectoare a Celui Care este Țelul întregii omeniri. Apa vie a Cuvintelor sacre, rostite de Cel Îndrăgit al lumii este Apa pentru acești pomi. Într-o clipă sunt plantați asemenea pomi ca, în clipa următoare, prin revărsarea ploii milostivirii divine, ramurile lor să ajungă până la cer. În schimb, un pom uscat nu a fost și nu va fi nicicând demn de a fi pomenit.

Ferice de cel credincios, care este înveșmântat cu veșmântul strădaniei înalte și care s-a ridicat să slujească această Cauză. Un asemenea suflet a atins cu adevărat Ținta dorită și a înțeles Țelul pentru care a fost creat. Dar vai de o mie de ori pentru rătăciții ce sunt asemenea frunzelor uscate căzute în țărână. În scurt timp, sunetul morții îi va duce la locul rânduit pentru ei. Neștiutori au sosit, neștiutori au rătăcit și neștiutori s-au retras în sălașurile lor.

Lumea continuă să rostească aceste cuvinte: Atenție, eu sunt trecătoare, și tot așa sunt toate formele și culorile exterioare. Luați aminte la toate schimbările și întâmplările concepute în mine și sculați-vă din somn. Cu toate acestea, nu este vreun ochi văzător să vadă, și nici o ureche ascultătoare să audă.

În această Zi, urechea interioară exclamă și spune: Într-adevăr, bine este de mine, astăzi este ziua mea, căci Glasul lui Dumnezeu se aude tare. Iar esența vederii strigă: Binecuvântată sunt eu, astăzi este ziua mea, căci Frumusețea Străveche luminează strălucitor din cel mai înălțat Orizont.

Se cuvine ca poporul lui Bahá să-L invoce și să-L roage pe Domnul Numelor, pentru ca oamenii lumii să nu fie privați de revărsările de har din zilele Sale.

În trecut, clericii erau derutați de această întrebare, o întrebare pusă în mod repetat, auzită de la ei de Însuși Cel Care este Adevărul Suveran, în primii ani ai vieții Sale: „Care este Cuvântul pe care Qá’im-ul îl va pronunța, prin care liderii religiei vor fi puși pe fugă?” Spune: Acel Cuvânt este acum manifestat și voi ați fugit înainte să-l auziți rostit, deși voi nu-l percepeți. Acel Cuvânt binecuvântat și ascuns, tăinuit și prețuit este următorul: „«EL» a apărut acum în veșmântul lui «EU»”. Cel Care a fost ascuns de ochii muritorilor exclamă: Iată! Eu sunt Cel Preamanifest.” Acesta este Cuvântul ce a făcut să tremure mădularele necredincioșilor. Slăvit fie Dumnezeu! Toate Scripturile cerești ale trecutului confirmă măreția acestei Zile, măreția acestei Manifestări, măreția semnelor Sale, măreția Cuvântului Său, măreția neclintirii Sale, măreția rangului său remarcabil. Cu toate acestea, oamenii au rămas nepăsători și despărțiți ca de un văl. Într-adevăr, toți Profeții și-au dorit cu ardoare să ajungă în această Zi. David spune: „Cine mă va aduce în Puternica Cetate?”91 Prin Puternica Cetate se înțelege ‘Akká. Fortificațiile ei sunt solide, iar Acest Nedreptățit este întemnițat între zidurile sale. De asemenea, în Qur’án se revelează: „Scoate neamul tău din întuneric la lumină și adu-le lor aminte de zilele lui Dumnezeu.”92

Gloria cu care a fost învestită această Zi a fost explicit menționată și lămurită cu claritate în mai toate Cărțile și Scripturile cerești. Totuși, clericii epocii i-au oprit pe oameni să ajungă în această poziție transcendentă și i-au ținut departe de acest Pisc al Gloriei, această Țintă Supremă.

Binecuvântat ești tu, întrucât întunericul închipuirilor vane nu a avut puterea să te împiedice să ajungi la lumina certitudinii, iar atacul violent al oamenilor nu a reușit să te țină departe de Domnul omenirii. Apreciază valoarea acestui rang înalt și roagă-L fierbinte pe Dumnezeu – înălțată fie-I gloria – să-ți îngăduie cu bunăvoință să îl păstrezi. Stăpânirea nepieritoare i-a aparținut exclusiv Singurului Dumnezeu adevărat și celor îndrăgiți de El și va continua să le aparțină pe vecie.

Gloria care a luminat din orizontul veșniciei fie cu tine și cu aceia care s-au prins bine de Frânghia lui Dumnezeu, pe care niciun om nu o poate rupe.

Cel Care duce la adevărata victorie a sosit. Pe dreptatea lui Dumnezeu! El este pe deplin capabil să revoluționeze lumea prin forța unui singur Cuvânt. Îndemnându-i pe toți oamenii să practice înțelepciunea, El Însuși s-a prins de frânghia răbdării și resemnării.

Bulgării de lut ai lumii au pornit la drum să viziteze Cetatea purpurie, luminoasă și împodobită a lui Dumnezeu, iar unii emisari din Persia stârnesc în secret ticăloșii, deși în afară se pretind a fi blânzi și sfioși. Bunule Dumnezeu! Când se va transforma în sinceritate această viclenie ce îndurerează lumea? Îndemnurile lui Dumnezeu, Cel Adevărat, au cuprins lumea, dar până acum, influența lor nu a fost dezvăluită. Faptele nepotrivite ale oamenilor i-au împiedicat să ajungă la El. Noi îl rugăm pe Dumnezeu – înălțată fie-I gloria – să scuture din norii harului divin ploaia revărsată a mărinimiei Sale asupra tuturor supușilor. Cu adevărat, El are influență asupra tuturor lucrurilor.

O, ‘Alí Ḥaydar! O, tu, care te-ai ridicat să slujești Cauza Mea și ești angajat în preamărirea laudei lui Dumnezeu, Domnul tronului puternic! Fără îndoială că pentru simbolurile dreptății și pentru reprezentanții echității este clar și limpede că Acest Nedreptățit, întărit de forța transcendentă a Împărăției, caută să șteargă din mijlocul popoarelor și semințiilor pământului, orice urmă de dezordine, dezacord, disensiune, diferențe sau neînțelegeri; și nu este pentru alt motiv decât pentru acest țel măreț și important că El este aruncat în temniță mereu și mereu; și multe nopți și zile a suportat lanțuri și cătușe. Binecuvântați sunt cei ce judecă această Cauză de neînvins, această Vestire glorioasă, cu justețe și nepărtinire.

Aceasta este o Tabletă trimisă de Domnul milei pentru ca oamenilor lumii să li se îngăduie apropierea de acest Ocean care s-a învolburat prin puterea Numelui Său august. Printre oameni sunt aceia care L-au părăsit și I-au tăgăduit mărturia, în timp ce alții au sorbit din vinul certitudinii întru gloria Numelui Său ce cuprinde toate lucrurile create. O pierdere gravă au suferit-o aceia care și-au plecat urechea la croncănitul corbului și au refuzat să asculte ciripitul dulce al Păsării Cerului cântând pe rămurelele Arborelui veșniciei: Cu adevărat, nu există un alt Dumnezeu în afară de Mine, Cel Atotcunoscător, Cel Atotînțelept. Aceasta este Ziua care a fost luminată cu splendorile chipului Nostru – Ziua în jurul căreia toate zilele și nopțile se rotesc în adorație. Binecuvântat este omul cu judecată care a priceput și însetatul care a sorbit din această luminoasă Fântână. Binecuvântat omul ce recunoaște adevărul, străduindu-se să slujească onest Cauza Domnului său, Cel Plin de Forță, Cel Atotputernic.

O, slujitor care ți-ai îndreptat privirea spre fața Mea! Ascultă Glasul Domnului tău, Cel Atotglorios, chemând cu glas tare din aurora grandorii și maiestății. Cu adevărat, Chemarea Lui te va apropia de tărâmul gloriei și te va face să-I preamărești laude astfel încât orice lucru creat va fi fermecat, și să-I preamărești slava în așa fel, încât să influențeze întreaga creație. Cu adevărat, Domnul tău este Ocrotitorul, Cel Plin de Har, Cel Atotinformat.

Adună-i pe prietenii lui Dumnezeu pe acel pământ și fă-le cunoscută amintirea Mea fără egal. Am revelat pentru ei o Tabletă din care mireasma Celui Atotmilostiv a a fost răspândită pe tărâmul existenței, pentru ca ei să se umple de bucurie și să rămână fermi în această minunată Cauză.

În temniță fiind, Noi am revelat o Carte pe care am intitulat-o „Cartea Cea Mai Sfântă.” În ea Noi am adoptat legi și am împodobit-o cu poruncile Domnului tău, Care își exercită autoritatea asupra tot ce este în cer și pe pământ. Spune: Țineți-vă de ea, o, oameni, și respectați ceea ce v-a fost trimis în ea din minunatele precepte ale Domnului vostru, Cel Iertător, Cel Darnic. Aceasta vă va fi de folos cu adevărat în această lume și în următoarea și vă va purifica de orice rău. El este într-adevăr Orânduitorul, Tălmaciul, Dăruitorul, Cel Generos, Cel Plin de Har, Cel Atotlăudat.

Măreață este binecuvântarea ta întrucât ai fost credincios Legământului lui Dumnezeu și Testamentului Său și pentru că ai fost onorat cu această Tabletă prin care numele tău este consemnat în Tableta Mea Păstrată. Dedică-te slujirii Cauzei Domnului tău, păstrează-I memoria în inima ta și cântă-I laude, astfel încât orice suflet necredincios și nepăsător să poată fi trezit din somn.

Astfel am binevoit să îți acordăm un semn al amabilității din partea Noastră; iar Eu sunt cu adevărat Cel Iertător, Cel Atotmilostiv.

Noi dorim să-l pomenim pe cel care și-a îndreptat fața către Noi și să-i permitem din nou să bea adânc din apele dătătoare de viață ale providenței Noastre binevoitoare, ca el să se poată apropia de Orizontul Meu, să se împodobească cu atributele Mele, să plutească în atmosfera Mea, să fie ferm în ceea ce va face ca sfințenia Cauzei Mele să se manifeste printre oamenii Mei și să-Mi cânte laude într-o manieră care va determina orice suflet ezitant să se grăbească, orice făptură fără mișcare să-și ia zborul, orice alcătuire muritoare să se mistuie, orice inimă rece să fie adusă la viață și orice spirit abătut să se umple de încântare. Acestea se cuvin celui care și-a întors fața către Mine, a intrat sub pavăza bunătății Mele iubitoare și a primit versetele Mele care au pătruns întreaga lume.

O, ‘Alí! Cel Care este Aurora Revelației divine te cheamă pe tine prin această minunată rostire. Pe dreptatea lui Dumnezeu! Dacă ai fi prezent înaintea Tronului Meu și ai auzi Limba puterii și grandorii, tu ți-ai sacrifica trupul, sufletul, întreaga ta ființă ca semn al dragostei tale pentru Dumnezeu, Cel Suveran, Cel Ocrotitor, Cel Atotcunoscător, Cel Atotînțelept și ai fi atât de înfiorat de fascinația Glasului Său, încât orice condei ar fi neputincios să relateze rangul tău, iar orice vorbitor elocvent ar fi tulburat încercând să îl descrie. Meditează o vreme la această Revelație și la suveranitatea sa de neînvins; ajut-o deci, după cum I se cuvine Domnului tău, Cel Plin de Har, Cel Atotdarnic. Condu-i pe oameni spre Aurora gloriei. Cu adevărat, este El Însuși Cel Care s-a așezat pe Tronul Lui puternic. Prin El, orizontul acestei Închisori a fost făcut sa strălucească și prin El, tot ce se află în cer și pe pământ a fost luminat.

Noi am binevoit să-ți pomenim numele atât în trecut, cât și în această Tabletă plină de har, astfel ca tu să poți inspira din nou dulcea mireasmă a Celui Atotmilostiv. Acesta este doar un semn al favorii Mele față de tine. Adu-i mulțumiri Domnului tău, Cel Atotdarnic, Cel Atotvăzător.

Nu te întrista de neputința oamenilor de a înțelege Adevărul. În scurt timp îi vei vedea întorcându-se la Dumnezeu, Domnul întregii omeniri. Într-adevăr, Noi am cuprins, prin puterea Celui Mai Sublim Cuvânt, întreaga lume și se apropie timpul când Dumnezeu va fi supus inimile tuturor celor ce viețuiesc pe pământ. El este cu adevărat Cel Omnipotent, Cel Mai Plin de Forță.

Ne amintim de asemenea de fratele tău din acest ținut, spre a se bucura că l-am pomenit și pentru a se număra printre cei care reflectează.

O, prietene! Cel Prea-Îndrăgit te cheamă din Cea Mai Măreață Închisoare și te îndeamnă să respecți ceea ce Pana Mea înălțată a revelat în Cartea Mea Cea Mai Sfântă, astfel ca tu să te poți ține de ea cu asemenea hotărâre și forță precum cea născută în Mine; iar Eu sunt cu adevărat Orânduitorul, Cel Atotînțelept.

Mare într-adevăr este binecuvântarea ta, căci ți-a fost conferit harul Său fără de greș și ai fost ajutat să recunoști această Cauză – o Cauză prin puterea căreia cerurile au fost strânse și orice munte semeț și falnic s-a prăbușit în țărână.

Mai mult, prin harul Nostru nemărginit, Noi am pomenit-o și pe mama ta, care a avut privilegiul să-L recunoască pe Dumnezeu. Ei îi transmitem salutările Noastre din această poziție glorioasă. Noi vă amintim pe fiecare dintre voi, bărbați și femei, și din acest Loc – Scena gloriei fără de seamăn – vă privim pe toți ca pe un suflet și vă trimitem veștile aducătoare de bucurie ale binecuvântărilor divine ce au precedat toate lucrurile create și ale amintirii Mele ce i-a pătruns pe toți, tineri sau bătrâni. Gloria lui Dumnezeu fie cu tine, o, popor al lui Bahá. Înveselește-te cu multă bucurie prin amintirea Mea, căci El este cu adevărat cu tine în toate împrejurările.

Apleacă urechea la ceea ce Duhul împărtășește cu tine din versetele lui Dumnezeu, Ajutorul în Primejdie, Cel de Sine Stătător, astfel încât Chemarea Lui să te atragă pe Culmea gloriei transcendente și să te apropie de Starea din care îți vei putea privi întreaga ta ființă aprinsă de focul dragostei de Dumnezeu, astfel încât nici supremația cârmuitorilor, nici șoaptele vasalilor lor să nu-l poată stinge, și te vei înălța în mijlocul popoarelor lumii pentru a cânta laude Domnului tău, Posesorul Numelor. Aceasta este ceea ce ți se cuvine în această Zi.

Vom relata pentru tine ce s-a întâmplat în trecut, pentru ca tu să poți percepe dulceața acestei rostiri și să devii conștient de unele lucruri care s-au petrecut în vremurile de odinioară. Cu adevărat, Domnul tău este Cel Care Previne, Cel Plin de Har, Cel Prea-Îndrăgit.

Amintește-ți de zilele când Cel Care a vorbit cu Dumnezeu a îngrijit în sălbăticie oile lui Ietro, socrul Său. El a auzit Glasul Domnului omenirii venind din Rugul Aprins care se înălțase deasupra Țării Sfinte, exclamând: „O, Moise! Cu adevărat, Eu sunt Dumnezeu, Domnul tău și Domnul strămoșilor tăi, Avraam, Isaac și Iacov.” El a fost atât de vrăjit de accentul captivant al Glasului, încât s-a detașat de lume și s-a pornit în direcția Faraonului și a poporului său, învestit cu forța Domnului tău Care își exercită suveranitatea peste tot ce este și va fi. Oamenii lumii ascultă acum ce a auzit Moise, dar nu înțeleg.

Spune: Jur pe dreptatea lui Dumnezeu! În scurt timp, fastul miniștrilor de stat și avantajul cârmuitorilor vor dispărea, palatele potentaților vor rămâne pustii, clădirile impozante ale împăraților se vor preface în țărână, dar va rezista numai ce am poruncit pentru voi în Împărăție. O, oameni, se cade să faceți cel mai mare efort pentru ca numele voastre să fie pomenite înaintea Tronului și să puteți aduce ceea ce vă va face pomenirea veșnică în veșnicia lui Dumnezeu, Domnul a tot ce e ființă.

Amintește-i din partea Mea pe cei îndrăgiți din acel ținut, transmite-le salutările Mele și înveselește-le inimile cu veștile aducătoare de bucurie ce au fost revelate pentru ei din această poziție glorioasă.

Spune: Luați aminte ca nu cumva puterea copleșitoare a asupritorilor să vă sperie. Se apropie ziua când fiecare simbol al trufiei se va reduce la nimic; atunci veți vedea suveranitatea de neînvins a Domnului vostru, stăpânind toate lucrurile vizibile și invizibile.

Fiți atenți ca vălurile să nu vă împiedice să accedeți la revărsarea mărinimiei Sale în această Zi. Lepădați-vă de lucrurile care vă îndepărtează de Dumnezeu și perseverați pe această Cale ce se întinde până departe. Noi nu dorim nimic altceva pentru voi în afară de ceea ce vă este de folos, după cum a fost consemnat în Tableta Lui Păstrată. Noi îi amintim adesea pe cei dragi Nouă; cu toate acestea, i-am găsit pe ei dorindu-și ceea ce li se cuvine la Curtea favorii Domnului lor, Cel Plin de Har, Cel Iertător, mai puțin pe aceia pe care Dumnezeu dorește să-i scutească. Cu adevărat, puternic este El să facă ceea ce voiește. El dăruiește și nu dăruiește. El este într-adevăr Adevărul Veșnic, Cunoscătorul lucrurilor nevăzute.

Prindeți, o, voi, cei îndrăgiți de Cel Atotmilostiv, cupa vieții veșnice oferită de mâna favorurilor pline de mărinimie ale Domnului vostru, Posesorul întregii creații, apoi beți din ea până la fund. Jur pe Dumnezeu, vă va fermeca atât de mult, încât vă veți ridica să-I preamăriți Numele și să-I vestiți rostirile în mijlocul popoarelor lumii si veți cuceri cetățile inimilor oamenilor în numele Domnului vostru, Cel Atotputernic, Cel Atotlăudat.

Mai mult, Noi vă aducem tuturor veștile bune despre ceea ce am revelat în Cartea Noastră Cea Mai Sfântă – o Carte de la al cărei orizont luceafărul poruncilor Mele strălucește asupra fiecăruia care respectă și asupra fiecărui lucru respectat. Țineți-vă cu fidelitate de aceasta și îndepliniți ceea ce este revelat în ea. Într-adevăr, acest lucru este mai bun pentru voi decât orice s-a creat în lume, de-ați ști voi. Luați aminte ca nu cumva, lucrurile trecătoare din viața omenească să vă oprească de a vă întoarce spre Dumnezeu, Cel Adevărat. Cugetați în inima voastră la lumea cu conflictele și schimbările ei, astfel încât să puteți discerne meritul ei și condiția celor care și-au îndreptat inima asupra ei și s-au întors de la ceea ce le-a fost trimis în Tableta Noastră Păstrată.

Astfel am revelat Noi aceste sfinte versete și ți le-am trimis ție, spre a te putea ridica să glorifici Numele lui Dumnezeu, Ajutorul în Primejdie, Cel de Sine Stătător. Slava lui Dumnezeu fie cu tine și cu aceia care s-au împărtășit din acest Vin pecetluit, ales.

Acest Nedreptățit a citit scrisoarea ta în Cea Mai Măreață Închisoare și a aflat întrebarea ta privind poruncile lui Dumnezeu pe subiectul învierii și al mijloacelor de trai. Ai făcut bine să pui aceste întrebări, căci atât tu, cât și alți slujitori ai lui Dumnezeu veți câștiga din acestea, și material, și spiritual. Cu adevărat, Domnul tău cunoaște toate lucrurile și răspunde chemării de îndată.

Motivul suprem pentru crearea lumii și a tot ce este în ea este ca omul să-L cunoască pe Dumnezeu. În această Zi, oricine este călăuzit de mireasma veșmântului milosteniei Sale, pentru a câștiga accesul în Sălașul imaculat, care este poziția de a recunoaște Sursa poruncilor divine și Aurora Revelației Sale, a dobândit pe vecie tot binele. Atingând această treaptă semeață, o dublă obligație îi revine fiecărui suflet. Una este să fie statornic Cauzei cu o asemenea tărie, încât, dacă toate popoarele lumii ar încerca să-l împiedice să se îndrepte spre Sursa Revelației, ele n-ar putea-o face. Cealaltă este respectarea poruncilor divine care au izvorât din izvorul nesecat al Penei Sale divin călăuzite. Căci pentru om, cunoașterea de Dumnezeu nu se poate dezvolta în întregime și în mod adecvat, decât prin respectarea celor ce au fost poruncite de El și sunt explicate în Cartea Lui cerească.

Cu un an în urmă, Cartea Cea Mai Sfântă a fost trimisă din cerul mărinimiei Domnului Numelor. Cu voia lui Dumnezeu, ți se va putea îngădui cu bunăvoință să împlinești ceea ce a fost revelat în ea.

În privința mijloacelor de trai, tu trebuie, punându-ți întreaga încredere în Dumnezeu, să te angajezi într-o ocupație. Cu siguranță El îți va trimite, din cerul bunăvoinței Sale, ceea ce este menit pentru tine. El este cu adevărat Dumnezeul puterii și forței.

Adu-I mulțumiri lui Dumnezeu că scrisoarea ta a ajuns în prezența acestui Prizonier și de pe Scaunul autorității divine, răspunsul a fost revelat și îți este trimis. Este o binecuvântare incalculabilă păzită de Dumnezeu. Deși nu este evidentă acum, va fi în curând. Se cuvine să spui:

Preamărit fie Numele Tău, o, Doamne, Dumnezeul meu! Eu sunt acela care și-a întors fața către Tine și și-a pus toată încrederea în Tine. Te implor, pe Numele Tău, prin care oceanul rostirii Tale s-a înălțat și au suflat adierile cunoașterii Tale, să-mi îngădui să fiu ajutat cu bunăvoință să slujesc Cauza Ta și să fiu inspirat să Te am în minte și să Te slăvesc. Trimite dar asupra mea, din cerul generozității Tale ceea ce mă va apăra de oricine în afară de Tine și îmi va fi de folos în toate lumile Tale.

Cu adevărat, Tu ești Cel Plin de Forță, Cel Inaccesibil, Cel Suprem, Cel Cunoscător, Cel Înțelept.

Numită uneori Tableta către creștini

Iisus

Iisus

Iisus

Qur’án 81:6 și 10

Mírzá Hádí Dawlat-Ábádí, unul dintre clericii din Iṣfáhán care a devenit un adept al lui Báb, mai târziu l-a ajutat pe Mírzá Yaḥyá și a fost numit reprezentant al său în și succesorul lui. În perioada persecuției împotriva bábíilor, el și-a abandonat credința.

Însemnele unui mullá

Qur’án 6:91

Ustád ‘Alí-Akbar, unul dintre credincioșii de neclintit din Yazd. El a proiectat Mashriqu’l-Adhkár din Ishqábád, iar proiectul său a fost aprobat de ‘Abdu’l-Bahá. Ustád ‘Alí-Akbar și-a dat viața ca martir în Yazd în 1903.

Arabă

Ḥájí Mírzá Ḥaydar-‘Alí, remarcabil profesor și autor bahá’í persan. El a petrecut nouă ani în închisoare și exil în Khártúm, a călătorit foarte mult în Irán și a decedat în 1920 în Țara Sfântă. Pelerinii occidentali îl cunoșteau drept Îngerul de pe Muntele Carmel.

Qur’án 34:12

Iisus

Ḥájí Mullá Hádí Sabzívarí, un renumit filosof și poet din Irán, contemporan cu Bahá’u’lláh. A murit în 1873.

Mírzá Abu’l-Qásim Faráhání, Qá’im-ul Maqám, un distins poet și erudit din timpul domniei lui Fatḥ ‘Alí Sháh. A fost un prieten al lui Mírzá Buzurg, tatăl lui Bahá’u’lláh. Qá’im-ul Maqám a devenit Primul Ministru al Persiei în 1821, dar în 1835 el a fost trimis la moarte prin ordinul lui Muḥammad Sháh, la instigarea lui Ḥájí Mírzá Aqásí.

cf. Qur’án 4:129

Qur’án 59:9

Muḥammad Javád-i-Qazvíní, căruia Bahá’u’lláh i-a acordat titlul de Ismu’lláhi’l-Júd (Numele lui Dumnezeu, Mărinimie). El a transcris numeroase Tablete ale lui Bahá’u’lláh în timpul Ministeriatului Său, dar ulterior a încălcat Legământul. (Vezi Dumnezeu trece pe lângă noi, capitolul XV și capitolul XX)

Un sat de lângă Iṣfáhán

Mírzá Hádí Dawlat-Ábádí, unul dintre clericii din Iṣfáhán care a devenit adept al lui Báb, mai târziu l-a ajutat pe Mírzá Yaḥyá și a fost ales reprezentant al său în Irán și succesorul lui. În perioada persecuției împotriva bábíilor, el și-a abandonat credința.

Mírzá Ashraf, care a fost martirizat în orașul Iṣfáhán. (Vezi Dumnezeu trece pe lângă noi, capitolul XII)

Cele două Mâini ale Cauzei lui Dumnezeu, Ḥájí Mullá ‘Alí-Akbar Sháhmírzádí și Ḥájí Abu’l-Ḥasan Ardakání, Amín-i-Iláhí (Împuternicit pentru Ḥuqúqu’lláh), au fost arestați inițial în Ṭihrán, întemnițați în Qazvín în anul 1891, iar apoi transferați în închisoare la Ṭihrán.

Prințul Maḥmúd Mírzá, Jalálu’d’Dawlih, Guvernator al Yazd-ului, Persia

Jamálu’d-Dín-i-Afghání. (Vezi Dumnezeu trece pe lângă noi, capitolul XX și capitolul XXI)

adică litera „B”, a doua literă din alfabet

Capitolul de început din Qur’án, care începe cu litera „B”: Bismi’lláhi’r-Raḥmáni’r-Raḥím (În Numele lui Dumnezeu, Cel Plin de Compasiune, Cel Milostiv). Acest capitol din Qur’án a fost revelat de două ori, o dată în Mecca și o dată în Medina.

Capitolul de început din Qur’án, care începe cu litera „B”: Bismi’lláhi’r-Raḥmáni’r-Raḥím (În Numele lui Dumnezeu, Cel Plin de Compasiune, Cel Milostiv). Acest capitol din Qur’án a fost revelat de două ori, o dată în Mecca și o dată în Medina.

Iisus

Moise

Această Tabletă i-a fost adresată lui Jalíl-i-Khú’í, unul dintre primii credincioși din Ádhirbayján, Persia. După Înălțarea lui Bahá’u’lláh, el a încălcat Legământul.

cf. Qur’án 14:33

cf. Qur’án 21:23

Mecca

Qur’án 3:91

Muḥammad

Mírzá Yaḥyá

Muḥammad

Qur’án 83:6

Moise

Qur’án 14:5

Iisus

Adrianopol

Arabă

Persană

Muḥammad

Imámii

Báb

Kitáb-i-Aqdas

Unul dintre primii credincioși, care este binecunoscut prietenilor pentru transcrierile demne de încredere ale Tabletelor lui Bahá’u’lláh. (Vezi Memorials of the Faithful, Capitolul 58: „Zaynu’l-Muqarrabín”)

Asemenea împrumuturi care nu au dobândă și pot fi plătite oricând dorește cel care cere împrumutul.

Într-o Tabletă Bahá’u’lláh afirmă: „Arborele Sfânt [Sadrat] este, într-un sens, Manifestarea Singurului Dumnezeu Adevărat, slăvit fie El. Arborele binecuvântat în ținutul Za‘farán se referă la pământul înflorit, binecuvântat, sfânt și atotparfumat, unde a fost plantat acest Arbore.”

În multe dintre pasajele ce urmează referitoare la filosofii greci, Bahá’u’lláh citează cuvânt cu cuvânt din lucrări ale unor istorici musulmani, precum Abu’l-Fatḥ-i-Sháhristání (1076–1153 d.Hr.) și Imádu’d-Dín Abu’l-Fidá (1273–1331 d.Hr.)

Într-una din Tabletele Sale Bahá’u’lláh a scris: „Prima persoană care s-a dedicat filosofiei a fost Idrís. Așa se numea el. Unii îl mai numeau și Hermes. În fiecare limbă el are un anumit nume. El este acela care a prezentat expuneri detaliate și convingătoare în toate ramurile filosofiei. După el, Balínús și-a căpătat cunoștințele și știința din Tabletele hermetice, iar majoritatea filosofilor care l-au urmat au făcut descoperiri filosofice și științifice proprii pornind de la cuvintele și expunerile sale…” În Qur’án, Súra 19, versetele 57 și 58, scrie: „Și pomenește-l în Carte pe Idrís! El a fost iubitor de adevăr și profet! Și noi l-am ridicat pe o treaptă înaltă.”

În multe dintre pasajele ce urmează, referitoare la filosofii greci, Bahá’u’lláh citează cuvânt cu cuvânt din lucrări ale unor istorici musulmani, precum Abu’l-Fatḥ-i-Sháhristání (1076–1153 d.Hr.) și Imádu’d-Dín Abu’l-Fidá (1273–1331 d.Hr.)

Deși cercetările au stabilit că Tableta a fost revelată înainte de Kitáb-i-Aqdas, este menținută pentru moment în această lucrare.

Qur’án 20:106

Muḥammad

Mecca

Arabă

Moise

Muḥammad Ḥusayn, unul dintre primii credincioși din Shíráz, supranumit „Vafá” (Fidelitate) de Bahá’u’lláh.

Cel Mai Mare Nume

Mullá Ḥusayn

Făuritorul Vițelului de Aur. Vezi Qur’án 20:87–98

Lui Siyyid Mihdíy-i-Dahají, căruia i-a fost adresată această Tabletă, Bahá’u’lláh îi dăduse titlul de Ismu’lláhi’l-Mihdí, „Numele lui Dumnezeu, Mihdí.” Mai târziu, el a încălcat Legământul. (Vezi Dumnezeu trece pe lângă noi, capitolul XXI)

Nabíl-i-Akbar. Vezi Lawḥ-i-Ḥikmat, nota de la început

Mecca

Fáṭimih, fiica lui Muḥammad

Iisus

Qur’án 4:96

Iisus

Arborele de Lotus Sacru, Arborele dincolo de care nu există cale de trecere (Vezi Qur’án 53:8–18). Un simbol al Manifestării lui Dumnezeu. (Vezi Dumnezeu trece pe lângă noi, capitolul VI)

Qur’án 2:88.

Moise.

Iisus.

Napoleon III

Qur’án 40:29

Muḥammad

Fáṭimih, fiica lui Muḥammad

Adrianopol

Imám-Jum’ih-ul din Iṣfáhán, vezi Lawḥ-i-Burhán, nota de la început

Fáṭimih

Regele Martirilor și Îndrăgitul Martirilor

Iisus

Ismail

Qur’án 104:1-2

Beirut. Această Tabletă este „o scrisoare dictată de Bahá’u’lláh și adresată de Mírzá Áqá Ján, secretarul Său particular, lui ‘Abdu’l-Bahá, când acesta din urmă se afla într-o vizită la Beirut.” (Ordinea Mondială a lui Bahá’u’lláh, paragraful care începe cu „Într-o scrisoare dictată de Bahá’u’lláh…”.)

Qur’án 7:139

Muḥammad Javád-i-Qazvíní, căruia Bahá’u’lláh i-a acordat titlul de Ismu’lláhi’l-Júd (Numele lui Dumnezeu, Mărinimie). El a transcris numeroase Tablete ale lui Bahá’u’lláh în timpul Ministeriatului Său, dar ulterior a încălcat Legământul. (Vezi Dumnezeu trece pe lângă noi, capitolul XV și capitolul XX)

Ḥájí Mírzá Ḥaydar-‘Alí, remarcabil profesor și autor bahá’í persan. El a petrecut nouă ani în închisoare și exil în Khártúm, a călătorit foarte mult în Irán și a decedat în 1920 în Țara Sfântă. Pelerinii occidentali îl cunoșteau drept Îngerul de pe Muntele Carmel

Psalmi 59:9; 108:10

Qur’án 14:5